Întrevederea Putin - Dodon la Soci și sistarea asistenței financiare europene pentru reforma justiției sunt printre cele mai comentate subiecte în presă.
„Ce a vândut Dodon la Soci?” este titlul articolul publicat pe sic.md în care se spune că Igor Dodon „continuă să exagereze propriile succese în relația cu Rusia, precum și importanța acestor relații”. Autorii articolului constată că Igor Dodon a cam umflat cota exporturilor în Rusia spunând la întrevederea cu Putin că aceasta ar fi depășit 17%. În realitate, însă exporturile au crescut cu puţin peste 11%. În articol se mai spune că Igor Dodon continuă să promoveze mitul integrării eurasiatice, deși este clar că aceste structuri - CSI şi Uniunea Economică Eurasiatică – „nu sunt pe deplin funcționale … nu pot garanta nici pacea, nici prosperitatea membrilor”.
Declarația președintelui rus Vladimir Putin că Moscova va face tot posibilului pentru soluționarea „definitivă” a conflictului transnistrean este comentată în Jurnal de Chişinău de analistul politic Oazu Nantoi. El spune că viziunea Federaţiei Ruse despre pretinsa soluţionare definitivă a conflictului transnistrean este formulat în „planul Kozak care presupune transformarea Moldovei într-un stat paralizat din interior şi ghidat din exterior, cu prezenţa militară rusească garantată”.
Jurnalistul Victor Nichituş crede şi el că în spatele declaraţiilor lui Putin şi Dodon ar sta de fapt intenția federalizării Republicii Moldova. El scrie pe blogul său că federalizarea ar fi fost garantată dacă nu ar fi fost schimbat sistemul electoral. Nichituş nu menţionează însă că sistemul mixt a fost votat cu sprijinul socialiştilor. „A fost de datoria Chișinăului oficial să găsească soluția introducerii votului mixt pentru ca socialiștii moldoveni să nu dețină o majoritate parlamentară care să declare Republica Moldova stat federal chiar în anul Centenarului Unirii”.
Sistarea finanțării europene pentru reforma justiției este comentată de analistul Vlad Ţurcanu la Radio Chişinău. Este un semn că guvernarea de la Chişinău nu mai beneficiază de încredere la Bruxelles, crede analistul. „Acest anunț al Uniunii Europene marchează, de fapt, sfârșitul unui ciclu în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Un eșec al cooperării cu Uniunea Europeană devenise aproape iminent când autoritățile de la Chișinău au votat modificarea sistemului electoral”, a spus, între altele, Vlad Țurcanu.
Jurnal.md publică reacții ale deputaților despre ratarea finanțării de 28 de milioane de euro pentru reforma justiției. Exponenții opoziției parlamentare consideră corectă decizia UE și dau vina pe inacțiunile actualei guvernări democrate pe care o acuză de mimarea reformelor. „Justiția lucrează în mare parte la comandă şi clar că europenii nu pot să accepte un asemenea fel de justiţie care este controlată de către un partid politic, a declarat bunăoară deputatul PL, Lilian Carp. Opinii similare au socialiștii şi comuniștii, iar liberal democrații au respins criticile guvernării precum că PLDM s-ar face responsabil de ratarea finanțării. De cealaltă partea, PD de guvernământ învinuiește guvernele precedente de acest eșec și speră că finanțările vor fi reluate. „În scurt timp vom relua toate finanţările pe toate segmentele şi reformele vor curge gârlă”, dă asigurări deputatul PD, Sergiu Sârbu.
Reporterii portalului moldnova.eu au încercat să afle cum și pentru ce anume au fost cheltuiți banii europeni pentru reforma justiției până la suspendarea ultimei tranșe. În articol se face referință la un raport de audit al Curții de Contturi în care se spunea că sectorul justiției a beneficiat în perioada 2011-2016 de resurse generoase, dar rezutatele reformei sunt incerte. Auditorii au constat „utilizarea neconformă, ineficientă și ineficace” a resurselor de peste 135 de milioane de lei alocate atât pentru procurări de bunuri, cât și pentru investiții capitale. „În timp ce autoritățile se lăudau cu un grad de implementare a reformei de 80 la sută, raportul Curții arată că în 24 de cazuri din cele 89 de acțiuni analizate nivelul de realizare a fost stabilit incorect. O stagnare vizibilă a avut loc în 2015 când au fost schimbate trei guverne”, se mai spune în articol.
