Linkuri accesibilitate

Mark Mazureanu: „Propaganda își are locul acolo unde este ruptura între societate și stat”


Mark Mazureanu.
Mark Mazureanu.

Un interviu despre propagandă și dezoinformare.

Mark Mazureanu este expert la asociația ADEPT de la Chişinău. El a revenit recent în R.Moldova după ce timp de 10 ani a studiat și predat științe politice în Germania și Statele Unite.

Lina Grâu în dialog cu Mark Măzureanu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:17 0:00
Link direct

Europa Liberă: Domnule Mark Mazureanu, bine ați venit în studiul Europei Libere. În zona societății civile și a comunității de expertiză de la Chişinău sunteți o figură mai mult sau mai puțin nouă. Din CV-ul pe care l-am consultat pe internet am văzut că ați făcut ați făcut masteratul în Germania și doctoratul în SUA. Ați stat mult timp în străinătate și acum ați revenit la Chişinău. De ce? Faptul că ați revenit surprinde în condițiile în care în ultimul timp din Republica Moldova mai mult se pleacă decât se revine.

Mark Mazureanu: „M-am întors recent, cam un an în urmă. Am stat ultimii doi ani în Germania, am lucrat la un centru de cercetări la Universitatea din Mannheim, un centru de studii sociologice unde lucram în departamentul pentru studii în domeniul propagandei. Până atunci am lucrat și îmi făceam și doctoratul la Universitatea Rutgers in Statele Unite.”

Europa Liberă: Am văzut că v-ați implicat imediat în ceea ce înseamnă activism civic, implicarea tinerilor în luarea deciziilor.

Mark Mazureanu: „Da, în prezent m-am regăsit la Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, sunt la etapa în care încerc să înțeleg ce și cum se întâmplă în Moldova. Este foarte interesant ce se întâmpla acum în Republica Moldova, și la nivel de politică externă, și la nivelul unor fenomene social-politice locale.”

Europa Liberă: Care sunt lucrurile care vi se par marcante pentru acest moment?

Mark Mazureanu: „Este curios că în ultima jumătate de an atât de multă atenție se acordă fenomenului propagandei sau dezinformării. Anterior era un fenomen cunoscut, dar puțin discutat, se lua o atitudine destul de slab vizibilă. Ultimul timp însă au început să se organizeze foarte multe discuții, conferințe academice, emisiuni la radio și televiziuni, se adoptă legi… E discutabil modul de aplicare a legislației în acest domeniu.”

Europa Liberă: Acum câțiva ani subiectul propagandei a venit în discuțiile din spațiul public imediat după războiul din Ucraina. Atunci ucrainenii spuneau că înainte de a veni tancurile rusești au venit televiziunile rusești cu propaganda, cu un mesaj violent de confruntare, de război, de conflict. Atunci, în Occident acest mesaj era privit foarte sceptic, ca un mesaj al unei părți care a avut de suferit într-un conflict și era interpretat ca un fenomen specific unei zone de conflict dar care nu afectează țările din Europa „veche”. Acum se conștientizează faptul că prin acest fenomen Rusia este foarte prezentă totuși în Occident, începând cu alegerile din SUA și terminând cu Italia, Franța etc. S-a conștientizat acest fenomen în Occident? Există mecanisme de a-l contracara?

Mark Mazureanu: „Da, deja se creează mecanisme de a contracarare a propagandei. Sunt multe centre de analiză, chiar dacă studii avansate în propagandă nu sunt în Europa. Mai multe grupuri de cercetare sunt create mai ales în ultimii doi ani. Sunt multe publicații care operează mai mult cu percepții decât cu date, dar sunt puține studii care tratează fenomenul în profunzime. Este mai mult o re-înțelegere a fenomenului propagandei împrumutat din perioada sovietică și adaptat la modernitate.

Pe când ceea ce se întâmplă acum, cu accesul la rețelele de socializare, accesul la media electronică, poziția foarte vizibilă a televiziunilor rusești stabilite în Vest face ca actualul fenomen al propagandei să fie foarte diferit de cel sovietic.”

Europa Liberă: Ce urmărește Rusia prin această propagandă?

Mark Mazureanu: „Cred că propaganda aplicată, modelată de Federaţia Rusă este o proiecție a puterii prin prisma de soft-power. Atunci când statul are capacitatea de a-și impune o poziție bazată pe abilitatea economică și politică de a proiecta puterea, atunci este hard-power, vizualizarea abilităților de aplicare a puterii militare și economice.

În cazul în care statul nu are capacitatea de a se prezenta ca o forță atractivă, atunci el folosește anumite mecanisme de soft-power, sau mai bine zis propaganda ca modalitate de proiectare prin soft-power. Când încerci să impui o anumită prismă de vedere care nu este neapărat atractivă, ci punitivă.”

Europa Liberă: Ce urmărește totuși Rusia – începând de la ingerințele în alegerile americane, din Germania, Franța și așa mai departe? Care este scopul de fapt?

Mark Mazureanu: „Foarte simplu – creșterea costului democrației. Crearea unui proces democratic implică anumite costuri. El este o alianță între puterea politică și puterea civilă. Oamenii deleagă împuterniciri guvernului, instituțiilor politice. Respectiv, este o relație contractuală între societate și politic.

Atunci când o putere externă intervine prin a rupe această relație sau în a discredita modul de funcționare a sistemului politic, atunci costul guvernării crește. Și, respectiv, democrația devine un exercițiu mult mai costisitor.

Respectiv, propaganda rupe relația dintre societatea civilă și societatea politică. Și asta se face și prin dezinformare, și prin crearea sau promovarea conspirațiilor.”

Europa Liberă: Dar insist asupra întrebării de ce ar face Rusia lucrul acesta? De ce ar încerca un stat să intervină în această relație contractuală dintre alte state și cetățenii acelor alte state?

Mark Mazureanu: „Scopul ar fi slăbirea, nu vreau să folosesc termenul de inamic, dar slăbirea contra-oponentului. Într-un proces electiv participă cel puțin doi candidați. Prima formă de concurență este să arăți că ești mai bun ca al doilea candidat, respectiv, să devii atractiv. Dacă nu poți să arăți că ești mai bun, arăți că candidatul doi este mai rău.”

Europa Liberă: În contextul actual în care Republica Moldova nu se poate pune la adăpostul unor tradiții democratice de decenii sau de sute de ani pe care le au țările din Occident, și în spatele altor lucruri care protejează cetățeanul din Occident în fața acestui val de dezinformare, cetățeanul din Republica Moldova ce mecanisme de protecție are împotriva acestui fenomen?

Mark Mazureanu: „Probabil propria inteligență și abilitatea de a selecta tipul de mâncare informațională pe care o consumăm. Propaganda își are locul acolo unde este ruptura între societate și stat. Atunci când statul, instituțiile puterii, reprezintă voința populară sau voința cetățenilor și este transparent în activitate, orice dezinformare și orice propagandă nu-și are locul pentru că lumea înțelege, vede și analizează procesul. El vede cum funcționează Guvernul.

Și atunci când Guvernul funcționează prost și își găsește sisteme de protecție, atunci propaganda își face simplu loc în spațiul acesta, prin a nu face altceva decât a arăta ne-funcționalitatea Guvernului. Respectiv, propaganda nu este un proces care operează cu fals de informații, ea doar scoate în evidență anumite informații pentru a face ruptura dintre societate și Guvern și mai mare.”

Europa Liberă: În Republica Moldova impresia mea este că această abordare are un teren foarte fertil. Nici măcar diversificarea listei de posturi de televiziune care ar fi prezentă în oferta operatorilor locali sau eliminarea anumitor informații din emisia unor posturi de televiziune nu ar soluționa această problemă, dacă este așa cum spuneți Dvs..

Mark Mazureanu: „Atunci când ai monopol asupra spațiului de emisie nu ai nevoie să faci foarte multă dezinformare sau informare de calitate dubioasă. În Vest, contrapropaganda care se face prin prisma multor canale de televiziune și presă scrisă, radio, internet se contracarează prin alte surse de informație. Deci, diversitatea surselor de informație este un filtru natural în limitarea unui anumit tip de informații. Deci, piața informațională contrabalansează, filtrează mesajul, îl testează, în verifică. Nu este nevoie de o barieră artificială instituită de stat, pentru că spațiul liber informațional are mecanismele sale de control și testare a informației.”

Europa Liberă: Și atunci, revenim la soluțiile pentru Republica Moldova, din această prismă a accesului și a controlului filtrării informațiilor.

Mark Mazureanu: „Soluția e foarte simplă – creșterea legitimității Guvernului, întărirea relațiilor dintre spațiul politic și spațiul nepolitic; Guvernul activează transparent, reprezintă societatea în baza mandatului pe care îl are. Și atunci, statul nu trebuie să creeze bariere sau mecanisme de oprire a unei propagande care vine. Pentru că Guvernul are legitimitate și oamenii văd că instituțiile statului funcționează în numele și pentru ei, iar propaganda devine un fenomen marginal care atrage un 5-7, maxim 10 la sută din populație dintre cei care sunt mai puțin serviți. Acest fenomen va persista, propaganda a persistat de-a lungul istoriei, un 10 la sută din populație crede în conspirații, și asta este normal.”

Europa Liberă: Da, dar atunci când aceste 10 la sută se transformă în 70-80, aceasta devine o problemă.

Mark Mazureanu: „Asta înseamnă că structurile statului nu funcționează. Barierele pe care statul le va institui contra propagandei vor funcționa de fapt în limitarea spațiului liber informațional.”

Europa Liberă: Spuneați că unul dintre filtrele foarte importante este discernământul cetățenilor. Știm că în Occident la aceste aspecte se lucrează dacă nu de la grădiniță, atunci de pe băncile școlii cu siguranță. La noi este puțin probabil ca în viitorul apropiat autoritățile să ajungă să facă aceste lucruri în școli. Poate societatea, sau societatea civilă, să contribuie cumva la eliminarea acestui handicap în educația cetățeanului?

Mark Mazureanu: „Petrecând atâta vreme în Statele Unite, pot să spun că în Moldova nu sunt mai puține organizații neguvernamentale care activează și activează cu foarte mult succes. Din păcate, groapa de needucație și „netransparența” aerului sunt atât de mari încât ele pur și simplu nu fac față. Sunt o mulțime de proiecte sociale foarte interesante, dar ele nu fac față.

Pentru că oricât organizațiile neguvernamentale nu ar încerca, totuși sistemul de educație școlară stă la bază. Și dacă nu există un mecanism de instruire din școală, societatea civilă nu are cum să facă față. Ea poate să șlefuiască, ea poate să arate niște tendințe, ea poate să arate niște direcții, să creeze sau să perfecteze un cadru educațional. Dar educația primară este un conveier. Organizațiile neguvernamentale sunt inginerii care se uită la marfa care merge pe conveier și pot scoate o anumită piesă sau o pot înlocui. Ea nu poate însă să aibă efect la producerea intelectului așa cum îl are conveierul. Deci, școala este conveierul de producție a inteligenței.”

Europa Liberă: Și aici este momentul să spuneți câteva cuvinte despre proiectul pe care l-ați inițiat în domeniul combaterii propagandei și consolidarea gândirii critice a tinerilor în mod special.

Mark Mazureanu: „Recent am lansat un proiect care se numește Academy of Citizen Journalism, sau Academia de jurnalism participativ, sau cetățenesc. Este o chestiune mai nouă pentru Moldova. Acest jurnalism cetățenesc dă posibilitatea cetățeanului de rând să participe la procesul de creare sau de operare cu informația și să monitorizeze procesele publice în anumite domenii de interes în care el activează. Deci, fiecare cetățean în parte poate să se implice în procesul de informare, poate să fie un monitor al proceselor publice, ceea ce este foarte interesant.

Tehnologiile moderne permit aceste lucruri, internetul este absolut deschis pe orizontală. Respectiv, fiecare poate deveni un producător de informație. Respectiv, în școală noi vom învăța tinerii cum să opereze cu informația, cum să fie imuni la dezinformare, cum să testeze sursele de informare, cum să depisteze un mesaj propagandistic, cum să asambleze frumos mesajul său. Evident, vom învăța și principiile de etică și abilitățile de translare a mesajului colectat în formă scrisă sau video.

În final, oamenii cu care vom lucra vor fi instruiți în a-și face un blog, un vlog, un podcast, un canal de jurnalism foto prin care vor putea monitoriza activitatea Guvernului, instituțiilor statului pe un anumit sector. De exemplu, dacă cineva activează în domeniul ecologic poate să reflecte activitatea administrației publice locale din regiunea în care activează prin blogul sau vlogul pe care îl va lansa. Respectiv, în cursul pe care îl vom oferi vom instrui studenții cum să-și lanseze un vlog, cum să colecteze informația, cum să participe în viața publică prin monitorizarea proceselor sociale de interes pentru ei.”

Europa Liberă: Credeți că acest lucru ar putea fi o picătură în această încercare de schimbare a stării de lucruri în domeniul propagandei și dezinformării?

Mark Mazureanu: „Eu cred că va fi o picătură. Eu nu cred că noi vom schimba radical tabloul informațional. Dar eu cred că o parte dintre cei tineri care încă nu și-au pierdut speranța, dar ar putea să o piardă în viitor ar putea lua calea participării și nu a dezamăgirii. Eu cred că ei ar înțelege că situația nu este fatalistă. Ei pot schimba lucrurile. Ei pot deveni persoane care influențează opinia publică. Ei pot schimba lucrurile la nivel de comunitate. Și atunci, costul unei guvernări urâte devine foarte scump.

Pe mine uneori lumea mă întreabă: „Dar care este sensul să participi la votare? Care e prețul unui vot?”. Da, este adevărat, costul unui vot este foarte mic. Dar participarea mea la votare crește costul de guvernare pentru cel care guvernează prost. Da, dacă vrea să mă guverneze prost, el va fi nevoit să depună eforturi și resurse suplimentare pentru a face asta. Deci, cu cât mai mulți vor fi de-alde mine care vor rezista într-o anumită formă – prin informare, prin participare, prin votare, prin monitorizare – cu atât mai greu le va fi celor de la putere să ne guverneze prost. Deci, da, ei ne vor guverna prost, dar le va ieși foarte scump.”

XS
SM
MD
LG