Linkuri accesibilitate

Va sprijini sau nu PD schimbarea denumirii limbii de stat în Constituție?


Sergiu Sârbu: „Nu am discutat nici la partid, nici în fracţiune. CC a dat un aviz pur tehnic. Iar care va fi decizia politică - rămâne să vedem.”

Curtea Constituțională a avizat pozitiv planul unui grup de deputați de a introduce în Constituția R. Moldova sintagma „limba română”. Avizul Curții nu ajunge pentru operarea schimbării. Ea are nevoie de sprijinul a cel puțin 67 de deputați, iar principalul adversar al modificării, președintele pro-rus Igor Dodon, a spus că speră să nu se adune atâtea voturi în legislativ. Cum apreciază alții șansele ca vechea dilemă a denumirii limbii de stat să se tranșeze în favoarea „românei”?

Mingea se află acum în terenul Partidului Democrat de guvernământ. Dacă deputaţii democraţi vor decide să sprijine iniţiativa propusă de liberal-democraţi şi susţinută plenar de liberali şi popular europeni, atunci s-ar acumula numărul necesar de 67 de voturi pentru a substitui în Constituție limba moldovenească cu limba română.

PD nu a avut niciodată o poziţie univocă la acest subiect. În rândurile formaţiunii au existat dintotdeauna două curente de opinie, unul în favoarea limbii române, alta optând pentru păstrarea limbii moldovenești. Care dintre ele domină? Deputatul democrat Sergiu Sârbu a răspuns evaziv:

„Nu vă pot răspunde la această întrebare. Nu am discutat nici la partid, nici în fracţiune. Curtea Constituţională a dat un aviz pur tehnic. Iar decizia politică care va fi - rămâne să vedem. La moment nu putem comenta.”

Exponenți ai partidelor care s-au pronunţat în favoarea amendării Constituției, şi anume PLDM, PL şi PPEM, speră să obţină sprijinul democraţilor. Vorbind după ce Curtea Constituţională a avizat pozitiv iniţiative propusă de liberal-democraţi, liderul fracţiunii Tudor Deliu a spus că urmează discuţii, inclusiv cu deputaţii din PD:

Președintele de onoare al PD Dumitru Diacov a respins anterior ideea votării la pachet a celor două propuneri de modificare a Constituției

„Din câte cunosc şi din PD sunt persoane care confirmă că limba vorbită este limba vorbită, inclusiv acelaşi preşedinte al Parlamentului Andrian Candu nu o dată a menţionat că limba vorbită este limba română. Aşa că o să vedem care este consecvenţa acţiunii lor, dacă există o corelare între vorbe şi fapte.”

Deputatul Valeriu Ghileţchi, liderul grupului popular-european care alături de democraţi constituie majoritatea parlamentară a sugerat găsirea unui compromis:

„Cred că ar exista posibilitatea de un dialog, de un compromis politic. Anterior fracţiunea PD susţinută şi de grupul PPEM a venit cu iniţiativa de a modifica Constituţia şi de a introduce noţiunea de integrare europeană. Cred că aceasta poate constitui un element de discuţie. Cred că am putea găsi un numitor comun.”

Votarea la pachet a celor două iniţiative ca variantă de compromis fusese anterior exclusă de preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, care declara în urmă cu două săptămâni că PD nu va sprijini, cel mai probabil, înlocuirea denumirii limbii în Legea Supremă.

Decizia de astăzi a Curţii Constituţionale era mai mult decât previzibilă, dat fiind faptul că tot Curtea a statuat, într-o hotărâre din 2013, că limba oficială în Republica Moldova este limba română şi nu moldovenească, aşa cum încă mai prevede Legea Supremă. Înalta Curte ceruse încă atunci Parlamentului să substituie denumirea limbii în Constituție. Nu a existat însă până acum suficient sprijin în Legislativ.

Repunerea pe tapet a acestui subiect de către liberal-democraţi a fost criticată de comunişti, socialişti şi de preşedintele pro-rus Igor Dodon. Şeful statului a spus într-o reacţie că „majoritatea absolută a populației consideră că vorbește în limba moldovenească” şi că încercările de a legifera limba română ca limbă oficială ar fi „inadmisibile și nelegitime”. Dodon a mai sugerat că dilema ar putea fi soluţionată prin referendum.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG