Linkuri accesibilitate

O nouă tentativă de a schimba denumirea din Constituție a limbii de stat din R. Moldova


De ce vine tocmai acum și ce șanse de reușită are inițiativa?

La Chișinău se prefigurează o nouă tentativă de a schimba denumirea din Constituție a limbii de stat din R. Moldova din „moldovenească” în „română”. 34 de deputați au semnat în favoarea inițiativei pornite de reprezentanții PLDM.

Deputații liberal democrați anunțau acum o lună că au elaborat un proiect de lege privind modificarea art. 13 din Constituție, care stipulează că limba de stat este „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”. Ei au propus înlocuirea cu sintagma „limba română” și au făcut apel către toate fracțiunile din legislativ să semneze documentul pentru a fi remis Curții Constituționale spre avizare. Anunțul venea la o zi după ce Partidul Democrat de guvernământ a avansat o proprie inițiativă de modificare a Legii Supreme cu introducerea obiectivului de integrare europeană în Constituție. Mai mulți comentatori anticipau atunci că cele două amendamente, pentru care e nevoie de două treimi din voturile deputaților, ar fi putut fi votate la pachet ca variantă de compromis.

Şeful fracţiunii PLDM, Tudor Deliu, a anunțat azi că a reuşit să acumuleze numărul necesar de 34 de voturi pentru a iniţia procedura de modificare a denumirii limbii în Constituţie.

„Astăzi fracțiunea PLDM va expedia la Curtea Constituţională proiectul pentru avizare şi sperăm că în viitorul apropiat vom purcede prin votul tuturor deputaţilor la modificarea acestui articol din Constituţie.”

Fracțiunea PLDM va expedia la Curtea Constituţională proiectul pentru avizare

Deputatul Deliu a ţinut să nominalizeze deputaţii care au semnat în favoarea iniţiativei. E vorba de exponenţi ai tuturor fracţiunilor parlamentare, cu excepţia socialiştilor şi comuniştilor care dintotdeauna s-au opus unor astfel de iniţiative. Fără consimțământul lor însă amendarea Constituției teoretic ar putea fi votată.

Rămâne neclară însă poziția Partidului Democrat care controlează majoritatea parlamentară. Chiar dacă iniţiativa liberal democraţilor a fost semnată de câţiva deputaţi democraţi, preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, declara miercuri că formaţiunea nu va sprijini cel mai probabil această iniţiativă. Vorbind la o emisiune televizată, Diacov a spus că nu există o majoritate de voturi pentru schimbarea denumirii limbii în Constituţie şi că PD va insista doar pe propunerea sa, cea privind includerea în Constituție a opţiunii europene.

Atunci ar trebui să se schimbe întreaga Constituţie

„Am spus de la bun început că în Constituţie cursul european şi punct. Am avut discuţii cu colegii din toate părţile şi fiecare a venit cu imaginaţie şi doreşte să-şi aducă contribuţia. Şi atunci ar trebui să se schimbe întreaga Constituţie.”

Dacă va fi avizată de Curtea Constituţională, schimbarea denumirii limbii va putea fi votată în Parlament abia după jumătate de an, adică anul viitor în preajma campaniei electorale. Prin urmare, unii analişti nu exclud că PD şi-ar putea totuşi schimba poziţia şi să profite de această ocazie ca să-şi mai spele imaginea în fața electoratului, pentru că indiferent de ce vor decide democraţii, PLDM va folosi acest subiect în campania electorală.

Denumirea limbii la care revin periodic unii politicieni a stârnit mereu discuții aprige. Ultima dată s-a întâmplat în 2013, când Curtea Constituţională a decis că Declaraţia de Independenţă e mai puternică decât Constituţia, iar în consecinţă limba vorbită în Moldova este „identică cu limba româna”. Oricât de prudent din punct de vedere politic a fost prezentată acea decizia, ea fusese înțeleasă mult mai simplu şi anume că limba română este limba vorbită în Republica Moldova. Această decizie a Înaltei Curţi a şi stat la baza iniţiativei liberal democraţilor, iniţiativă a cărei soartă rămâne deocamdată incertă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG