Europa Liberă: Chiar este decisivă pentru ţară această săptămână, când se semnează Acordul de Asociere a Republicii Moldova la UE?
Marian Lupu: „Perioada decisivă începe odată cu această săptămână, fiindcă finalul acestei acţiuni strategice nu se limitează doar la semnarea Acordului de Asociere. Finalul îl vom marca pentru această etapă odată cu ratificarea Acordului de Asociere. În opinia mea, procedura de ratificare trebuie să fie încheiată cât mai grabnic posibil, imediat după ziua semnării.”
Europa Liberă: De ce ratificarea trebuie făcută atât de urgent?
Marian Lupu: „Fiindcă din 3 noiembrie încoace se produc încercări de destabilizare a situaţiei, noi vedem acţiuni evident orchestrate anti-Acordul de Asociere, există acţiuni care vin să pună piedici pentru procesul de semnare a Acordului. Şi aceste acţiuni au fost multiple. Eu pot presupune că vor exista şi în continuare acţiuni pentru a sfida ratificarea acestui Acord.”
Europa Liberă: Dar cine orchestrează aceste acţiuni?
Marian Lupu: „Există acţiuni concertate pe interior. Anumite formaţiuni politice din interiorul ţării par a avea anumite relaţii nu neapărat ca şi coincidenţă de viziuni, dar poate ca nişte angajamente şi cu forţe politice din exteriorul ţării. Mai puţin acum contează câţi sunt şi ce acţiuni fac, contează ca misiunea noastră, în care s-a investit foarte mult – eforturi, muncă dedicaţie – timp de cinci ani de zile, această acţiune trebuie să fie dusă la bun sfârşit.
Iată de ce voi face un apel către toate partidele din coaliţia de guvernare, voi face un apel către toţi colegii parlamentari din majoritatea din Legislativul Republicii Moldova să ne concentrăm eforturile şi imediat după semnare să fie ratificarea acestuia. Procedura de ratificare a acordului noi trebuie să o promovăm pe parcursul săptămânii imediat următoare după ziua de 27 iunie.”
Europa Liberă: Şi dacă sunt suficiente voturi în coaliţia de guvernare, de ce ar trebui şi voturile opoziţiei?
Marian Lupu: „Procesul de integrare europeană, precum au menţionat de nenumărate ori, şi partenerii noştri din Europa, acest proces cere o consolidare a societăţii şi, implicit, cere o consolidare a întregii elite politice, lucru care nu prea se observă încă în Republica Moldova. Însă gândesc că vom ajunge la un moment dat la o consolidare de viziuni şi la o consolidare de efort, indiferent că e vorba de guvernare, opoziţie, pentru a asigura implementarea Acordului de Asociere, fiindcă semnarea acestui acord nu vine decât să închidă o primă etapă a procesului.
Etapa şi mai importantă, şi mai grea, şi mai responsabilă abia începe. Însă, odată ce ţinem cont de realităţile existente în ţara noastră, opoziţia a declarat ferm şi tare că nu va participa şi nu va susţine procedura de ratificare, această misiune revine deputaţilor din majoritatea parlamentară. Eu sunt sigur că noi avem voturile necesare.
Vorbind în numele Partidului Democrat, vreau să-i asigur pe toţi cetăţenii ţării că in corpore, întreaga fracţiune, va susţine ratificarea acordului. Sunt sigur că şi colegii noştri din alte fracţiuni parlamentare vor proceda la fel, astfel încât nu mai târziu de sfârşitul săptămânii viitoare să fie ratificat acest acord.
Dacă cineva poate va încerca să ne atragă atenţia că de ce atâta grabă, că timp mai este până la sfârşitul sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului, eu aş veni cu câteva argumente. Acest Acord a fost pe larg discutat, a fost publicat şi o ratificare a unui acord înseamnă un procedeu juridic foarte simplu: se votează „pro”, oricine nu este de acord votează „contra”.
Nu este nimic de schimbat în acest Acord, nu avem ce ascunde, este un document binecunoscut. Şi atunci nu aş putea înţelege de ce ar trebui să mai tragem din timp. Să nu uităm şi de tentative care au fost întreprinse şi anterior ca să fie împiedicat acest proces. Eu nu cred că aceste tentative nu vor continua şi mai departe. Iată de ce pe cât mai repede vom încheia această misiune – semnarea şi ratificarea acordului – pe atât mai mult vom reuşi să securizăm procesul propriu-zis de integrare europeană pentru viitor.”
Europa Liberă: Deputaţii comunişti, în frunte cu Vladimir Voronin, au propus în plenul Legislativului revizuirea textului Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi organizarea unor negocieri cu participarea reprezentanţilor Chişinăului, Tiraspolului, Federaţiei Ruse şi Uniunii Europene. Ce ar însemna această solicitare din partea opoziţiei comuniste?
Marian Lupu: „Sincer să vă zic, nici eu nu ştiu ce ar însemna acest lucru şi chiar deloc nu mă interesează. Fiindcă toate aceste cerinţe nu reprezintă decât nişte acţiuni tactice şi nu au nimic cu conţinutul propriu-zis al acestui acord. Negocierile au fost încheiate, odată cu parafarea Acordului în noiembrie anul trecut. Toate aceste jocuri, aceste mişmaşuri într-o perioadă preelectorală mă interesează mai puţin, chiar deloc nu mă interesează care sunt scopurile urmărite.
Noi trebuie să ne vedem de misiunea şi sarcina noastră. Cu atât mai mult că fracţiunea PCRM a declarat că nu va susţine ratificarea acestui Acord. Din momentul în care a fost expusă această poziţie clară a unui partid, la ce mai contează mişcările tactice: „Haideţi să mai discutăm, să vedem ce poate fi schimbat”? Cu atât mai mult că nimic nu trebuie să fie schimbat în acest acord.”
Europa Liberă: Ce statut ar urma să aibă Republica Moldova după semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere cu UE?
Marian Lupu: „Nu intervine un statut gen ţară-candidat pentru aderare, este o etapă de viitor. Însă acest Acord de Asociere ne deschide calea prin implementarea prevederilor Acordului de Asociere, într-adevăr să putem ajunge la un moment dat când Republica Moldova va putea să depună o cerere oficială şi să fie acceptată în calitate de ţară candidat pentru aderare.”
Europa Liberă: Dar când ar putea să se întâmple acest lucru?
Marian Lupu: „Eu nu voi opera acum cu date mai concrete, fiindcă sunt realist, înţeleg foarte bine că este o muncă complexă, una foarte grea. După mine, cu cât mai repede cu atât mai bine. Noi ar trebui să ne concentrăm eforturile şi munca nu pentru a ghici când Republica Moldova va deveni ţară candidat, ci trebuie să ne concentrăm aceste eforturi pe acţiuni concrete, să ne dedicăm în continuare unei munci ca să putem să grăbim acest moment.”
Europa Liberă: Recent, fostul premier Ion Sturza declara Europei Libere că Moldova nu s-ar afla în anticamera Uniunii Europene, ci abia la gardul acestui club paneuropean. Să aibă dreptate?
Marian Lupu: „Eu nu voi opera cu nişte noţiuni geografice că este vorba de poartă, de gard, de curte, intrarea în casă. Important este că, odată cu semnarea, ratificarea şi punerea în aplicare a acestui Acord noi într-adevăr ieşim la o etapă calitativ nouă, care ne oferă foarte multe oportunităţi şi va depinde cel mai mult de propriile noastre eforturi, de munca noastră, de angajamentele noastre de mai departe. Fiindcă integrarea europeană nu este un proces de oferire a unei plăceri partenerilor noştri europeni.
Integrarea europeană reprezintă, la un nivel de 90%, materie de politică internă şi ea ţine de noi condiţii, de modernizarea europeană, de dezvoltarea democratică, economică şi socială a ţării noastre, or, acesta şi este interesul primordial al moldovenilor, al tuturor cetăţenilor şi este un interes al viitorului ţării.”
Europa Liberă: V-aţi întrebat câtă credibilitate are cetăţeanul în actuala clasă politică care încearcă să apropie Moldova de UE?
Marian Lupu: „Avem şi anumite situaţii poate mai grele vis-à-vis de opinia populaţiei pentru procesul de integrare europeană versus alte procese integraţioniste. Toate sondajele ne demonstrează în ultimii ani că societatea este cam divizată: jumătate la jumătate. Acest rezultat dificil, de fapt, este rodul acelor eforturi ale reprezentanţilor clasei politice: unii trag într-o parte, alţii trag în altă parte, mulţi oameni sunt debusolaţi, dezorientaţi.
Cu părere de rău, în lupta noastră politică aici, în Republica Moldova, deseori sunt aplicate metode de manipulare, dezinformare, de minciună grosolană. Sunt sigur că mai devreme sau mai târziu aceste lucruri vor înceta, clasa politică va ieşi la un alt nivel de cultură politică şi la un alt nivel de responsabilitate în faţa cetăţenilor. Important este ca moldovenii să aibă încredere și să depună toate eforturile pentru a atinge scopurile menționate fiindcă clasa politică vine și pleacă, dar această clasă politică este în dependență directă de decizia societății noastre.”
Europa Liberă: Domnule Marian Lupu, dar sunt capabile autoritățile Republicii Moldova să negocieze un viitor european împreună cu administrația tiraspoleană și în așa fel încât să nu supere nici Moscova?
Marian Lupu: „Nu este o situație simplă, mă refer la contextul regional fiindcă vedem că procesul de integrare europeană vine într-adevăr să irite anumite cercuri politice din unele capitale, din estul țării. Eu aș spune următoarele: Republica Moldova este un stat suveran și își decide de sine stătător soarta și viitorul. Și este o realitate a propos: integrarea europeană a Republicii Moldova nu înseamnă nicicum o izolare a țării în raporturile noastre cu partenerii din CSI.
Poziția Partidului Democrat a fost conturată: noi la această etapă și după semnarea Acordului de Asociere, ani înainte, în contextul implementării acestui acord, trebuie să rămânem ca și parte componentă a CSI-ului, fiindcă ne interesează și relațiile economice, și cele comerciale, și cele umanitare, ele sunt vitale pentru interesul țării noastre.
Este altă problemă că Rusia, partenerii noștri strategici, nu vor să accepte o asemenea viziune și atunci întrebarea este pusă în felul următor, că Moldova trebuie că aleagă: ori, ori. În realitate însă Republica Moldova nu este pusă în fața unei alegeri, noi avem o deplină compatibilitate a acestui interes și posibilități de a dezvolta relații bune în continuare și cu Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Azerbaidjan.”
Europa Liberă: Dar relația cu Rusia s-a răcit?
Marian Lupu: „S-a răcit evident. Noi vedem care sunt problemele acestei relații. E nevoie de un dialog în continuare. Federația Rusă rămâne a fi și în continuare un partener strategic, iar această noțiune de parteneriat strategic este definită de capacitatea unui partener să influențeze starea de lucruri în Republica Moldova. Și atunci, oricât ar fi de grele circumstanțele acestui dialog, intervin lucruri noi.
Noi trebuie să continuăm această cale a discuțiilor politice, discuțiilor diplomatice, ele vor continua. Și eu sper foarte mult că într-adevăr rațiunea, bunul simț, respectul reciproc pentru interesul național al fiecărui partener în acest dialog, se va ține cont de acest lucru și, în ultimă instanță, vom putea să obţinem un model care să corespundă întru tot interesului politic, economic, social al ţării noastre.”
Europa Liberă: Ce trebuie să stea la baza dialogului moldo-rus, astfel ca Federaţia Rusă să lase Moldova să parcurgă acest drum european?
Marian Lupu: „Aici ar fi un şir întreg de argumente serioase. Să nu uităm că şi aici, în Republica Moldova, avem un şir de voci radicaliste, cu nişte viziuni extremiste, care promovează intens ideea că Republica Moldova trebuie să abandoneze statutul său de neutralitate permanentă, că Republica Moldova trebuie să devină parte componentă a NATO, că Republica Moldova trebuie să părăsească CSI-ul, că trebuie să rupă toate relaţiile cu Estul, nemaivorbind de voci care pledează deschis pentru lichidarea statalităţii Republicii Moldova. Şi atunci, bine, sunt priorităţi absolut evidente pentru noi, ca şi ţară, ca şi societate, însă sunt şi nişte mesaje care sunt percepute de unii parteneri şi aceste mesaje vin în contradicţie şi cu interesele partenerilor. Iată de ce toate lucrurile acestea trebuie să fie puse la calm, trebuie să fie discutate.
Noi trebuie să ne urmărim interesul nostru ca și ţară, să nu facem mai dificil procesul de integrare europeană, dar să ajutăm acest proces. Şi aici fac un a propos, fiindcă toate chemările unioniste de lichidare a statalităţii ţării nu vin să entuziasmeze susţinătorii de integrare europeană a Republicii Moldova. Şi atunci când cineva vine şi încearcă să pună semn de egalitate dintre integrarea europeană, pe de o parte, şi lichidarea statului Republica Moldova, pe de altă parte, este un mesaj greşit, nu corespunde realităţii. Pe de altă parte, vine să submineze susţinerea unei bune părţi din societatea moldovenească pentru procesul de integrare europeană. Oamenii aceştia ar trebui să se gândească foarte bine ce fac. Dar eu sper că cetăţenii, cei care vor vota, vor veni şi îşi vor expune poziţia lor vis-à-vis de aceste chestiuni foarte importante pentru ţară.”
Europa Liberă: Bine, dar sunt tot atâtea voci care spun că locul Republicii Moldova este în Uniunea Vamală, în Uniunea Euroasiatică. Şi atunci ce-i de făcut?
Marian Lupu: „Acest voci de extremă, fie că de extremă dreaptă, fie că de extremă stângă se află într-o interrelaţie foarte strânsă, fiindcă vocile unioniste vin să stimuleze alte viziuni de extremă, care joacă tot împotriva integrării europene. Şi atunci când eu vorbesc despre atenuarea acestor voci, mă refer la ambele extreme, în egală măsură.”
Europa Liberă: PD-ul unde s-ar afla: mai aproape de centru-stânga sau pe stânga? Pentru că acum stau şi mă gândesc dacă aţi putea cumva să găsiţi un consens şi cu alte forţe de stânga?
Marian Lupu: „Partidul Democrat, doctrinar, ca şi loc pe care îl ocupăm în marea familie a partidelor europene, ca şi loc pe care îl ocupăm în cadrul Internaţionalei Socialiste, a fost, este şi va fi un partid de centru-stânga, niciodată nu va fi un partid de extremă stângă. În pofida faptului că un şir întreg de poziţii importante ideologice sunt aceleaşi pentru mai multe partide de pe acest eşichier politic, precum neutralitatea, statalitatea, societatea civică moldovenească, de altfel, este o idee şi un concept care aparţine Partidului Democrat, convieţuirea armonioasă a reprezentanţilor diferitelor etnii, principiul de toleranţă faţă de alte viziuni politice.
Metodele pe care noi le aplicăm ca şi partide sunt net diferite în comparaţie cu metode brutale, agresive, pe alocuri, în multe cazuri, violente, care sunt aplicate de partide de extremă stângă. Noi ne-am păstrat şi ne vom participa şi în continuare această poziţionare a noastră şi doctrinară, şi ideologică. Şi vreau să zic că noi, practic, suntem unicul partid aflat pe prima linie de luptă politică cu Partidul Comuniştilor. Cât nu ar spune şi ce nu ar spune cei de pe dreapta că ei sunt cei mai mari anticomunişti, că ei sunt cei mai mari luptători cu comunismul, nu este adevărat acest lucru şi voi spune de ce.
Atunci când partidele de dreapta vin cu o retorică războinică, agresivă în adresa comuniştilor, în aparenţă într-adevăr totul este frumos, dar întrebarea mea este care sunt efectele practice? Zero. Fiindcă ei nu fac decât să consolideze în jurul lor electoratul de dreapta care niciodată nu a votat pentru Partidul Comuniştilor şi nu fac decât să consolideze electoratul de stânga în jurul comuniştilor.
Partidul Democrat nu se lansează în retorică războinică, noi acţionăm, noi explicăm oamenilor, la faţa locului, în sate, în raioane care sunt metodele noastre de muncă, ele sunt net diferite de cele ale Partidului Comuniştilor. Noi slăbim poziţia Partidului Comuniştilor şi pe această cale slăbim poziţia extremei stânga. Eu aş vrea foarte mult să doresc acelaşi lucru să-l facă şi partidele de centru-dreapta, ca să slăbească vocile mai fanatice, vocile agresive ale extremei dreapta.”
Europa Liberă: Domnule Marian Lupu, pentru că s-a discutat foarte mult în presă, totuşi, admiteţi o alianţă postelectorală cu Partidul Comuniştilor?
Marian Lupu: „Poate cineva şi aşteaptă un răspuns ca în clasa întâi, la nivel de da sau nu. Eu am spus-o tare, tranşant şi foarte clar că Partidul Democrat vrea să consolideze sectorul de centru-stânga. Din momentul în care Partidul Democrat va decide să muncească în coaliţie, conform rezultatelor alegerilor din noiembrie, noi vom face parte componentă dintr-o coaliţie, doar una democratică şi doar una pro-europeană, indiferent de componenţă, că vor fi mai multe partide de centru-stânga, stânga decât cele de dreapta, că vor poate mai multe partide de centru-dreapta în această coaliţie, împreună cu noi.”
Europa Liberă: Şi dacă PCRM devine pro-european, admiteţi o alianţă postelectorală cu Partidul Comuniştilor?
Marian Lupu: „Nu prea admit. Cum poate Partidul Comuniştilor să devină pro-european, dacă de o manieră foarte clară declară că nu participă la ratificarea Acordului de Asociere? Ce să mai vorbim? În mod evident că Partidul Democrat va participa la o guvernare care să asigure continuitatea procesului de integrare europeană, la modernizarea europeană, la dezvoltarea, precum ziceam, democratică, economică şi socială a ţării noastre. Evident că noi avem anumite accente mai particulare pe zona socială, în acest domeniu guvernarea noastră trebuia să acorde o atenţie mai sporită. Deci, avem accentele noastre pe care le vom promova şi în continuare.”
Europa Liberă: Domnule Marian Lupu, şi, totuşi, în ultimul timp există această insistenţă care vine din partea Tiraspolului prin vocea domnului Şevciuk, liderul administraţiei de acolo, care spune că Tiraspolul va insista pe un „divorţ civilizat” şi este sigur că se va ajunge şi la recunoaşterea independenţei regiunii separatiste. Moldova eurointegrată împreună cu Transnistria? Acesta a fost mesajul autorităţilor?
Marian Lupu: „Asemenea voci auzite de la Tiraspol nu vin în premieră. Tiraspolul nu este un jucător independent, Tiraspolul este un jucător foarte dependent şi vocea lui, în mare parte, nu ar însemna şi vocea altor participanţi în formatul „5+2”.”
Europa Liberă: Vocea Federaţiei Ruse?
Marian Lupu: „Evident că o asemenea poziţie nu este una tare benefică şi nu poate să asigure eficienţă în continuarea procesului de negocieri în formatul „5+2”. Dar eu nu m-aş grăbi să fac nişte concluzii pripite. Nimeni nu a reclamat existenţa formatului „5+2”, ea rămâne a fi, de jure şi de facto, unul funcţional, situaţie care oferă, de fapt, un caracter instituţionalizat internaţional pentru negocierile pe marginea problemei transnistrene.
Din punctul meu de vedere, nu gândesc că Uniunea Europeană va putea să accepte un al doilea Cipru, o a doua problemă de divizare teritorială a unei ţări. Şi, precum eu înţeleg mesajele din partea reprezentanţilor părţilor antrenate în procesul de negocieri, consecutivitatea acţiunilor este următoarea: rezolvarea problemei transnistrene, reintegrarea teritorială a ţării şi următoarea etapă deja aderarea la Uniunea Europeană. O situaţie mai grea, mai dificilă, în mod evident, dar nu gândesc că am pierdut definitiv aici terenul şi că nu mai există alternative. Trebuie să se mai calmeze puţin spiritele, vom ratifica acordul, va fi deja un fapt împlinit şi toate negocierile şi discuţiile vor trebui deja să continue ţinând cont de realităţile existente.”
Europa Liberă: Dar spiritele anti-eurointegrare se fac simțite și la Comrat. Credeți că Unitatea Teritorial-Administrativă Gagauz-Yeri va fi mai cooperantă, vorbind de acest parcurs european?
Marian Lupu: „Deseori sunt în Autonomia Găgăuză, știu foarte bine ce reprezintă psihologia și mentalitatea găgăuzilor, concetățenilor noștri care locuiesc acolo. Ca și toți ceilalți, vor o viață pașnică, vor locuri de muncă, vor liniște, vor viitor pentru copiii și nepoții lor. Nu există o stare războinică în sânul societății. Este alta situația atunci când ne uităm la clasa politică din autonomie: este răzlețită, pestriță, se aud, da, acele voci războinice, agresive, pe alocuri, chiar violente care vin cu niște mesaje deloc pozitive și deloc constructive.
Însă eu rămân optimist pe simplul motiv că aceste voci în Găgăuzia nu sunt majoritare. Clasa politică din Găgăuzia a atins un nivel de dezvoltare, un nivel de maturitate și de responsabilitate. Eu cunosc foarte bine poziția marii majorități a deputaților din Adunarea Populară a Găgăuziei, acești oameni nu cred că vor merge împotriva vieții, bunăstării și viitorului lor.”
Europa Liberă: Domnule Marian Lupu, la un moment dat va trebui clasa politică de la Chișinău, guvernarea, autoritățile statului să dea darea de seamă și europenilor, și cetățenilor ce s-a promis și ce s-a reușit, în acești patru ani, vorbind de parcursul european al țării?
Marian Lupu: „Evident că da. Și eu gândesc: clasa politică trebuie și va veni cu un asemenea raport. Decizia va aparține cetățenilor Republicii Moldova: ce a făcut clasa politică, ce a reușit, ce nu a reușit, deci, măria sa poporul va decide. Și, în funcție de această decizie, vor fi stabilite și prioritățile pentru Republica Moldova în continuare. Și atunci când vorbim de acest raport, evident că ne referim la procesul de integrare europeană, însă integrarea europeană nu este un proces în sine și nu este rupt din contextul problemelor actuale.
Procesul de integrare europeană în realitate înseamnă schimbarea multor lucruri aici, pe interior, pentru a forma un mediu de afaceri și investițional mult mai atractiv și mult mai bun, investiții, locuri de muncă, salarii, un sistem de educație european și eficient, un sistem de ocrotire a sănătății care să fie unul benefic pentru oameni, infrastructură, o administrație publică centrală și locală eficientă, ordine de drept, o poliție europeană, lupta cu criminalitatea. Iată ce înseamnă integrarea europeană – rezolvarea problemelor oameni oamenilor la un completamente alt nivel de eficiență...”
Europa Liberă: În lupta împotriva corupției statul rămâne a fi neputincios?
Marian Lupu: „Corupția, dacă este să fim foarte sinceri, și am vorbit și cu colegii din Europa, fenomenul corupției este prezent peste tot, și în SUA, și la Bruxelles, și la Berlin, și la Paris. Doar că gradul acestui fenomen aici, la noi, pe durata ultimilor douăzeci și ceva de ani de zile într-adevăr a atins niște cote îngrijorătoare fiindcă afectează funcționarea sistemului public propriu-zis, afectează viața de zi cu zi a fiecărui cetățean, pe care motiv această luptă va fi dată și în continuare.”
Europa Liberă: Dar cine o dă și cum o dă?
Marian Lupu: „Toată lumea o dă fiindcă să știți că lupta cu corupția atâta timp cât în societate vom considera că este sarcina a două, trei sau zece persoane, iar toți ceilalți rămân spectatori, nu se va termina cu nimic rupția. Lupta cu corupția este o misiune a tuturor: clasa politică, administrația publică centrală, locală, în egală măsură este vorba de implicarea cetățeanului. Eu nu am să vă povestesc de câte ori am avut și mai continui să am istorii în acest birou, când vin oameni, se plâng pe fapte concrete. Și atunci când sunt rugați să mergem împreună la procuratura anticorupție, la organele de drept și să combatem situația concretă în satul X sau în raionul cutare, sau aici, în municipiul Chișinău, nouăzeci la sută și mai mult categoric nu vor să participe.”
Europa Liberă: Și cum vă explicați acest lucru?
Marian Lupu: „Păi, ei spun așa: „Stați, că asta e treaba voastră, voi să luptați cu corupția”. Dacă este să privim cu multă atenție experiența țărilor care au avansat puternic în acest domeniu, cu un sistem democratic dezvoltat, a fost o coparticipare a tuturor. Doar toți împreună am putea să aducem societatea la o reducere foarte puternică a toleranței pentru corupție. Atâta timp cât toleranța pentru fenomenul corupției va fi înaltă și în eșaloanele de sus, dar și în societate per ansamblu, ne va fi mai greu. Nu avem altă ieșire din situație fiindcă de acest fenomen depinde foarte mult și dezvoltarea economică, și investițiile, și locurile de muncă, și salariile, și deturnările de fonduri care se fac, și evaziuni fiscale, și multe alte lucruri. Miza este mult prea mare. De aceea alternativă în această direcție nu există.”
Europa Liberă: Bine, dar se apropie campania electorală și oponenții dumneavoastră vor insista pe ideea că marea corupție se produce în eșalonul de sus, în vârful puterii. Şi va fi o armă electorală, mi se pare, decisivă.
Marian Lupu: „În contextul combaterii corupţiei, ca şi în contextul dezvoltare economică şi socială, nu am pe prim-plan cine ce va zice în campanie. Fiindcă asemenea instrumente de campanie au fost folosite şi vor fi şi în continuare folosite şi peste 10, 15 şi 20 de ani. Mă interesează efectele concrete ale acestui proces. Aceste efecte au început să se facă puţin câte puţin vizibile, unde mai bine, unde poate mai prost, însă sunt sigur că direcţia este acea corectă. Ce nu s-a reuşit în actuala guvernare se va reuşi cu siguranţă în următorii patru ani. Fiindcă combaterea corupţiei nu este un fenomen temporar, este o acţiune nonstop, indiferent de ciclul electoral.”
Europa Liberă: Şi de ce nu există finalitatea dosarelor intentate de CNA, de exemplu?
Marian Lupu: „Fiecare ramură a puterii de stat îşi are domeniile sale şi responsabilitatea sa. Eu, categoric, am fost şi rămân a fi împotrivă ca aceste organe să primească indicaţii în birouri de partid sau în birouri de deputaţi în Parlamentul ţării. Atâta timp cât situaţia va pretinde să rămână aşa, să ştiţi că nu se va mişca absolut nimic.”
Europa Liberă: Dar coruperea politică se face simţită?
Marian Lupu: „Coruperea politică? Noi ne-am confruntat şi anterior cu asemenea fenomene, cu regret, da, este prezent acest fenomen în Republica Moldova şi eu nu-l disting ca un capitol separat, este parte componentă a fenomenului corupţiei per ansamblu. Şi atunci trebuie să aibă exact aceeaşi abordare şi să fie combătut de rând cu toate celelalte tipuri de corupţie.”
