Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu un fost premier, despre semnificațiile Acordului de Asociere la UE.



Există viaţă şi după semnarea Acordului de Asociere. Ce fel de viaţă, însă, pentru Republica Moldova? Cu aspiraţiile împotmolite pentru o perioadă ceţoasă în Parteneriatul estic? Sau într-un proiect de pregătire pentru calitatea de Ion Sturza

Ion Sturza

membru al UE cu date concrete de început şi sfârşit? Opiniile în acest sens ale cunoscutului om de afaceri şi ex-premierului Ion Sturza.


Europa Liberă: Republica Moldova este acum într-un fel de aşteptare nervoasă a semnării de peste câteva zile, iar apoi şi ratificării Acordului de Asociere cu UE. Între timp, par să devină tot mai accentuate temerile că, după semnare şi ratificare, Republica Moldova va încremeni în Parteneriatul estic sau într-o stare de incertitudine fără şansa măcar de a auzi despre o agendă concretă de obţinere a statutului de membru cu drepturi depline. Iată că şi Dvs. aţi sugerat deunăzi că ar fi prematur să credem că „ni se va permite în toamna sa începem negocieri pentru statutul de membru deplin”. Ce vă face să fiţi sceptic?

Ion Sturza:
„Trebuie să facem o diferenţă între propaganda firească a partidelor politice proeuropene de la Chişinău în campanie electorală de a da o perspectivă cel puţin formală pentru Republica Moldova de integrare europeană şi realităţile din interiorul UE.

Eu am ocazia să particip la diferite reuniuni, inclusiv în calitatea mea de membru al Consiliului pentru politică externă a UE, şi îmi dau seama care sunt tendinţele în interiorul UE vizavi în genere de procesul de extindere a UE, şi în special faţă de Republica Moldova. Eu nu consider că un refuz de a începe în toamnă negocierile pe integrare este un capăt de ţară sau o tragedie pentru Republica Moldova. Noi nici măcar nu am semnat încă Acordul de Asociere care, de fapt, trebuie s-o spunem absolut sincer, nu este o anticameră a UE, aşa cum a fost spre exemplu pentru Ţările Baltice, sau pentru România şi Bulgaria. Este un acord de asociere de tipul celor semnate şi cu Egiptul, şi cu Chile, şi cu alte ţări din vecinătate.

În plus, în interiorul UE este o dinamică în sine a proceselor de consolidare a organelor de conducere, a revizuirii relaţiilor cu ţările din lume, inclusiv cu Federaţia Rusă. Deci este mai mult o abordare nu eurosceptică pentru Republica Moldova, dar o abordare eurorealistă.”

Europa Liberă: Să existe, în acest caz, din partea UE doar o susţinere de ochii lumii, doar, numai ca Republica Moldova să nu se rostogolească într-o nouă eră anti-occidentală, mai ales în contextul unor dezamăgiri destul de pronunţate cu parteneriatul estic?

Ion Sturza:
„Parteneriatul estic în sine va fi schimbat, esenţa acestuia. Ceea ce am postat şi eu pe o reţea de socializare am spus că de fapt ţările europene sunt pe calea de a revizui conceptul de parteneriat, de la un instrument de confruntare cu Rusia la un instrument de cooperare. Ceea ce un pic m-a dezamăgit pe mine personal.

Republica Moldova de fapt, iarăşi trebuie s-o spunem sincer, nu a fost niciodată un fruntaş al integrării europene,
Tehnic vorbind, R. Moldova nu a fost niciodată un fruntaș la integrare ...
tehnic vorbind. Este ţara care a fost de fapt gata să parafeze la momentul Vilnius acordul, în comparaţie chiar cu Armenia, Ucraina, Georgia, care erau gata să semneze. Noi avem foarte multe handicapuri, sau avem foarte multe de făcut pentru a implementa acest acord de asociere, care, încă o dată spun, nu este semnat.

Durează o perioadă foarte lungă de acomodare, care necesită reforme foarte serioase în interiorul ţării. Şi abia după aceea putem să pretindem că suntem o ţară candidat sau care poate să aspire la integrare europeană.”

Europa Liberă: Ce are la această oră Republica Moldova, inclusiv - să presupunem - cu Acordul semnat şi ratificat în bune condiţii? Un statut special în relaţiile cu UE?

Ion Sturza:
„Nu, nu are nici un statut special. Europenii recunosc că a fost o formă intermediară pentru a stabiliza zona şi a crea această centură de siguranţă între Federaţia Rusă şi Europa din ţările Est-Europene, cum ar fi Belorusia, Ucraina, republica Moldova, Georgia şi Armenia, lucru pe care noi l-am împărtăşit cu drag, din considerente
Pentru cetățeni contează beneficiile pe care le aduce ancorarea în spațiul european ...
şi ideologice, pentru a ancora totuşi republica Moldova mai aproape de Europa şi din dorinţa de a accesa nişte fonduri pentru a suplimenta veniturile bugetare. Deci, este şi o abordare destul de pragmatică.

Până la urmă, pentru cetăţeni acest duel geostrategic între Est şi vest mai puţin contează. Contează beneficiile pe care le aduce ancorarea Republicii Moldova în spaţiul european.”

Europa Liberă: Ziceaţi că e firesc să existe o propagandă din partea autorităţilor. Totuşi, nu e o minţire ceea ce li se spune cetăţenilor?

Ion Sturza:
„Iarăşi vreau să spun că pentru o parte mică a cetăţenilor contează de fapt ce se întâmplă în realitate în acest proces de integrare europeană. S-a văzut cât de rapid un lucru extraordinar de bun care s-a întâmplat cu liberalizarea regimului de vize a fost absorbit practic de cetăţenii Moldovei şi nu mai este nici chiar un factor electoral.

Nouă, Republicii Moldova, nespus de mult ne-a mers, suntem „norocoşi” cu criza ucraineană, care a dat o dinamică extraordinară vizavi de Republica Moldova, care a rămas ultima de fapt în radarul sau vizorul UE după ce a căzut Ucraina şi s-a început conflictul din Ucraina. Foarte multe procese, inclusiv de liberalizare a regimului de vize, de semnare a Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb au căpătat o dinamică pe criterii politice, nu pe criterii de performanţă. Asta trebuie de înţeles.”

Europa Liberă: Sugeraţi, de fapt, că ar exista un decalaj - alarmant poate, cum zic unii - între performanţa diplomatică a integrării europene şi realitatea din interior şi chiar capetele oamenilor?

Ion Sturza:
„Categoric. Mai mult ca atât, chiar pe diplomaţii de frunte de la Chişinău lucrul acesta îi alarmează foarte
La un moment dat va trebui să dăm o dare de seamă şi europenilor, şi cetăţenilor: ce s-a promis şi ce s-a întâmplat de fapt....
mult. Pentru că la un moment dat va trebui să dăm o dare de seamă şi europenilor, şi cetăţenilor: ce s-a promis şi ce s-a întâmplat de fapt.

Şi aici restanţele noastre sunt enorme, şi la capitolul economie, şi la capitolul justiţie, şi la alte multe capitole, care de fapt au fost esenţa acestui parteneriat estic: stabilizarea şi securitatea prin reformele democratice şi reformele economiei de piaţă.”

Europa Liberă: Jose Manuel Barroso, dle Sturza, spunea recent la Chişinău că „această opţiune europeană pentru Moldova nu este un proiect al unei persoane sau partid politic. Aceasta idee trebuie să fie îmbrăţişată de întreaga naţiune, dacă vă doriţi succes…” În ce măsură credeţi că în general este posibil acum ca respectiva idee să fie „îmbrăţişată de întreaga naţiune”?

Ion Sturza:
„Este foarte greu, pentru că statisticile o arată că nici pe departe populaţia Republicii Moldova nu îmbrăţişează în totalitate acest deziderat de integrare europeană: între 40-44 de procente şi este la egalitate cu cei care văd alt traseu. Dar statistica este altă problemă.

Problema fundamentală a implicării populaţiei Pepublicii Moldova în procesul de integrare europeană este
Problema fundamentală a implicării populaţiei în procesul de integrare europeană este credibilitatea faţă de guvernare...
credibilitatea faţă de guvernare. Exponenţii integrării europene sunt cei care sunt astăzi la guvernare şi atât timp cât încrederea în ei este mică, dezamăgirea cvasitotală este, faptele de corupţie mare, faptele de injustiţie sunt prezente astăzi, lipsa de optimism şi de o viziune asupra viitorului a cetăţenilor pozitivă este o problemă mare pentru noi. De aceea suferă de fapt şi implicarea cetăţenilor în acest proiect european.

Oamenii spun simplu: dacă Europa înseamnă furturile averii de stat, înseamnă fărădelege, injustiţie, păi noi nu vrem aşa Europă. Bine că ne-aţi dat vize, o să plecăm cei care avem posibilitatea să plecăm, iar ceilalţi o să ne căutăm de treabă în ţară, fără proiectul vostru de integrare europeană. De fapt, suferă mentalitatea colectivă din cauza că exponenţii acestei mişcări europene în mare măsură s-au compromis în treburile noastre interne.”

Europa Liberă: Într-un interviu pentru „La Croix”, premierul Leancă a utilizat calificativul de „ostile” pentru atitudinea unor state membre ale UE faţă de extinderea UE sau chiar faţă de nişte promisiuni cât de cât concrete pentru aspiranta cea mai lăudată până acum, R. Moldova. Este acest termen potrivit? L-aţi folosi?

Ion Sturza:
„Nu. E realitate. Eu am ocazia nu mai puţin decât domnul Leancă să comunic cu miniştri de externe, şefi de state, prin, v-am spus, această Asociaţie sau Comitet de politică externă. Chiar la ultima şedinţă de la Roma au fost mulţi miniştri de externe, şefi de state, deputaţi şi diplomaţi europeni, unde am discutat cu uşile închise problemele europene. Şi vreau să vă spun că în agenda europeană de politică externă nici măcar criza din Ucraina nu este în top. Este Iranul, este Egiptul, Siria; deci, este o tendinţa şi un scepticism destul de mare în Europa în genere faţă de proiectul european, nu vorbim de extindere.

Se pune la îndoială ultimul val de extindere: România, Bulgaria; este o politică anti imigraţionistă foarte puternică. Deci, problemele interne ale UE nicidecum nu permit politicienilor naţionali să pună problema extinderii sub nici o formă. Mai ales că Republica Moldova nu a performat nici un milimetru din agenda europeană pe care a trebuit s-o parcurgă Bulgaria, România şi ultima Croaţia. Deci, noi trebuie să performăm pe intern, să dăm dovadă că putem să fim o ţară compatibilă cu ceea ce se întâmplă în interiorul UE. În rest, sunt nişte lozinci.”

Europa Liberă: Vedeţi riscul ca o aşteptare prea lungă în anticamera UE să facă Republica Moldova să roşească, politic vorbind, din cauza incertitudinii?

Ion Sturza:
„Care dezamăgire? Noi trebuie să ne căutăm de treabă. Care anticameră? V-am spus: noi nu suntem nici măcar la gardul UE, nu că în anticamera UE.
Nu suntem nici măcar la gardul UE, nu că în anticamera UE...
Anticamera ar însemna un Acord de Asociere real, pe care l-au trecut ţările care au candidat.

De ce ar trebui să ne frustrăm că europenii nu ne dau perspectivă de aderare? Să le spunem mulţumesc că ne-au acceptat să semnăm acest acord de asociere fără performanţe interne. Absolut. Pe criterii politice s-a deschis această fereastră a oportunităţilor, am folosit-o, dar ea nu se va deschide încă o dată doar pentru faptul că facem declaraţii frumoase când bem cafea la Bruxelles sau Paris.

Să ne apucăm de treabă pe interior. Mi s-a reproşat foarte dur acum la Roma problemele de corupţie mare, de trădare, de cedare a activelor statului ş.a.m.d. Eu am fost nevoit să mă justific, deşi nu am nici o tangenţă cu problemele acestea.”

Europa Liberă: Avertismente acide din partea autorităţilor Federaţiei Ruse pentru Republica Moldova, anticipând semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere. Cât de periculoase pot fi acestea, mai ales în situaţia?

Ion Sturza:
„Eu încerc să analizez situaţia vizavi de Federaţia Rusă şi nu văd un pericol imediat. Cu activizarea, eu ştiu, a coloanei a cincea, sau a unor forţe destabilizatoare în Republica Moldova. În rest, dacă vorbim de restricţiile economice, toate care au fost posibile deja au fost făcute. Sunt, aşa, nişte declaraţii în treacăt, pentru că preocuparea numărul unu a Federaţiei Ruse este bineînţeles Ucraina şi restabilirea relaţiilor sale cu occidentul.

Noi exagerăm atunci când arătăm cu degetul la forţele destructive, înspre găgăuzi, înspre aşa numiţii statalişti ş.a.m.d. Până la urmă s-a văzut că şi liderul bătrân şi, câteodată, mai puţin înţelept al comuniştilor şi-a dat seama că extremismul nu este o politică care ar aduce dividende electorale şi nu este susţinută pe plan extern.”

Europa Liberă: Chiar să nu existe nimic optimist în modul de a judeca evoluţiile din Republica Moldova în acest context, spre UE? Pentru că unii ar spune că moralul ridicat, credinţa, chiar exagerată uneori, optimismul este benefic şi atrage succesul…

Ion Sturza:
„Bineînţeles că optimismul reiese din conjunctura politică actuală şi din simpatia foarte mare faţă de Republica Moldova. De aici trebuie să reiesă optimismul. Dar optimismul omului de rând, dacă o să mergeţi în stradă, este de o altă natură. El vrea să aibă o viaţă bună, stabilă, în securitate pentru el, pentru familia lui, nu pentru nişte proiecte pe care politicienii le au în gând.

Pentru noi este foarte important ca până la urmă să se semneze acest Acord de Asociere, care se asociază un pic cu alte lucruri decât cele care se întâmplă în realitate, şi să începem implementarea acestui acord, inclusiv a programelor economice şi sociale, ca oamenii să vadă această schimbare şi europenii să vadă că la noi este justiţie, că se luptă cu corupţia, că standardele etice şi morale se îndreaptă spre cele europene.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG