Începând de luni, cetățenii moldoveni cu pașapoarte biometrice nu vor mai avea nevoie de vize ca să călătorească în spațiul Schengen, pentru o perioadă de ședere de până la 90 de zile, pe parcursul a șase luni. Iar ultima cercetare sociologică arată că, pentru 61% din populația Republicii Moldova, semnarea Acordului de Asociere este foarte importantă.
Dacă ar avea loc un referendum privind aderarea țării la Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală, 29% din cetățeni ar vota pentru Uniunea Europeană, în timp ce 22% – pentru Uniunea Vamală. Să însemne oare aceasta că optimismul moldovenilor este în creștere?
Așadar, o treime din moldoveni nu știu dacă preferă ca Moldova să fie parte a Uniunii Europene sau a Uniunii Vamale – dominată de Rusia lui Putin – potrivit ultimului Barometru al Opiniei Publice, iar fiecare al doilea respondent consideră că va putea călători fără vize în UE, datorită conjuncturii externe și nu datorită eforturilor guvernării.
Pe străzile din orașul Cimișlia, am căutat să aflu ce cred despre aceasta mai mulți trecători întâlniți ocazional.
- „Sincer să vă spun, mă bucură faptul că vom putea circula liber. Chiar dacă nu vom avea acces la nişte lucruri pe care le dorim: să ne angajăm la lucru acolo, să câştigăm mai mult. Dar aceasta nu este cel mai principal. Libera circulaţie dă dovadă de multe lucruri. Eu, spre exemplu, aş vrea să văd cum trăiesc acolo persoanele cu dizabilităţi. Dar pentru aceasta am nevoie de viză, de invitaţie. Dar acum mă voi putea duce liber, să văd.”
Europa Liberă: Încotro Moldova: cu Uniunea Europeană, cu Rusia?
- „Spre Europa. Aici e sărăcie, cu cine să stăm în această sărăcie? În Europa, poate, vor deschide locuri de muncă. Ce leafă avem noi? 1000 de lei. Dar acolo vom câştiga mai bine, vom trăi altfel, poate.”
- „Până la Europa mai este mult, sute de ani mai trebuie. Guvernarea este rea, ca şi lumea. La noi omul poate fi cumpărat cu orice – şi cu puţin orez, zahăr, şi cu 100 de grame îl cumperi, cu un pachet de ţigări. Omul merge la aşa ceva pentru că se gândeşte că va fi totul bine, dacă l-au cumpărat, îi vor mai da. Dar mai mult nu-i dă, gata, s-a terminat. Şi noi, cu integrarea în Europa, cam greu ne vom mişca.”
Europa Liberă: Nu va veni nimeni, nici din Est, nici din Vest să-i facă bine Moldovei şi cetăţenilor acestui stat, dacă moldovenii singuri nu-şi fac şi nu-şi doresc binele.
„Da. Dar lumea îşi doreşte binele. Lumea acordă vot de încredere unuia, apoi altuia, dar încrederea aceasta se pierde.”
Europa Liberă: Aţi pierdut încrederea în politicieni?
„99%.”
Europa Liberă: La vot lumea va mai merge, dacă pierde încrederea?
„Mergem, dar nu ştim pe cine să alegem.”
Europa Liberă: Cine din clasa politică vă insuflă încredere dumneavoastră?
„Iurie Leancă. Dar nu ştiu mai departe.”
Europa Liberă: Faptul că, de luni, moldovenii vor putea să circule în baza paşaportului biometric, liber, în Uniunea Europeană, vă încurajează? Sau vă pune pe gânduri că nu aveţi bani cu ce să călătoriţi?
„Noi aici nu avem ce mânca, nu să mai călătorim.”
Europa Liberă: Şi ce salariu aţi vrea să ridicaţi, ca să consideraţi că sunteţi un om împlinit?
„În calitate de paznic primesc 900 de lei. Cineva primeşte 50 de mii. Măcar vreo 3000 de lei să primesc. Dar cu 900 de lei nu poţi exista.”
Europa Liberă: Subiectul ce ţine de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană sau de Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan este unul care preocupă cetăţenii? Aici, la Cimişlia, se discută încotro să meargă Moldova?
„Eu mă uit la cetăţenii care vin din Europa, cu ce viziuni vin. Sunt foarte emoţionați când spun că nu se poate de trăit aşa cum trăim noi. Trebuie de schimbat modul de viaţă, de trai.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, totuşi în Rusia muncesc foarte mulţi moldoveni.
„Da. Muncesc mulţi.”
Europa Liberă: Şi ei ce spun?
„Relaţiile economice trebuie păstrate cu ambele părţi.”
„Sunt, clar, şi angajaţi în Rusia, dar ei deja s-au ciocnit cu unele probleme, mulţi deja au fost deportaţi. Dar majoritatea sunt în Europa. Sunt păreri diferite.”
Europa Liberă: Ce înseamnă că se împart opţiunile cetăţeanului, atunci când vine vorba dacă Moldova trebuie să se apropie de UE sau să meargă spre Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan?
„Vrem să încercăm şi în Uniunea Europeană. Deoarece în Rusia deja am fost, am văzut, practic, suntem dezamăgiţi. Dar cursul pro-european pentru care s-au angajat, să spunem aşa, politicienii noştri, este un curs foarte actual, foarte necesar. Majoritatea dintre noi avem rude peste hotare, care muncesc acolo şi fiecare vrea să aibă un acces liber, să se poată deplasă fără a pierde mult timp şi bani cu obţinerea vizelor ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Această liberalizare a regimului de vize, începând cu ziua de luni, încurajează cetăţeanul Republicii Moldova?
„Foarte mult. Şi foarte mulţi şi-au dorit această liberă circulaţie.”
Europa Liberă: Mesajul, pe care îl promovează opoziţia comunistă, precum că Moldova ar trebui, mai degrabă, să meargă cu Federaţia Rusă cum este înţeles aici, la Cimişlia?
„Este un mesaj foarte ieftin, ba chiar trist şi întunecat, un mesaj de râs, manipulează, dar nu are influenţă… Clar, comuniştii trebuie să fie acum în opoziţie, să nu fie de acord chiar şi cu pasul acesta corect, care este urmărit de alianţă.”
„Aşteptăm bine, dar încă nu ştim când va fi.”
Europa Liberă: Dar binele cine poate să-l facă şi cum?
„Toţi care sunt la conducere tot spun că măresc pensia, dar de mărit nu o mai măresc.”
Europa Liberă: Şi dumneavoastră vă gândiţi că Moldova trebuie să fie cu Uniunea Europeană sau cu Uniune Vamală?
„Mie mi-e indiferent, numai să am ce mânca şi să am pensie. Dar aşa, ce folos că vom fi cu europenii şi nu voi avea nimic?”
Europa Liberă: Dacă veți fi cu Rusia, veţi avea de toate?
„Cu ruşii a fost rău? Nu a fost rău nici cu ruşii.”
Europa Liberă: Dar ce a fost bine?
„Am fost şi pioneri, şi comsomolişti.”
Europa Liberă: Există confruntare între generaţii. Cei vârstnici zic că Moldova ar trebui să meargă cu Estul. Cei mai tineri susțin că Moldova trebuie să meargă cu Occidentul.
Europa Liberă: Voi vă certaţi cu mămica, cu tăticul, cu bunicii?
„Cu bunicii mai mult este o confruntare. Noi dorim, de exemplu, să intrăm în Uniunea Europeană, dar ei nu doresc. Ei doresc să rămână cu Rusia, deoarece cred că Rusia ne oferă nouă gaz şi se tem să nu-l închidă. Lucrul acesta îi sperie.”
„Mulţi trăiesc greu. Unii prea tare s-au lăcomit, şi-au umplut buzunarele, dar noi am rămas cu buzunarele goale.”
Europa Liberă: Vă mai gândiţi încotro Moldova: cu Asfinţitul, cu Răsăritul?
„În Europa. Fiindcă avem speranţa că în Europa va fi mai bine. Eu am nouă nepoţi şi strănepoţi şi doresc să trăiască mai bine decât noi.”
Europa Liberă: Unde trebuie să meargă ţara?
„Mai bine cu ruşii. Pentru că, până acum, am trăit cu ruşii. Şi cu ruşii va fi mai bine.”
„Ce avem noi cu ruşii?”
„Gazul. Totul vine din Rusia.”
„Gazul acum este cel mai scump pentru noi, faţă de celelalte ţări. Noi, de 22 de ani, stăm cu ruşii, ce ne dau nouă ruşii? De ce nu se duc toţi sătenii noştri în Rusia, în Ural, în Sankt-Petersburg, dar se duc în Europa?!”
„De unde vin cei mai mulţi bani în Moldova?”
„Din Europa.”
„Nu.”
„Aceasta a fost trei ani în urmă. Acum nu este aşa.”
„Unica ieşire a noastră din criză este Europa.”
„Corect. Şi numai aşa.”
„Apreciez acest efort al actualei guvernări pentru că au izbutit, într-un timp-record, să beneficiem de acest regim liberalizat de vize. Şi, până acum, când era interzis, tot plecau, însă plecau ilegal, plăteau sume enorme, îşi puneau în pericol viaţa, familiile, însă izbuteau. Dar acum familiile se vor reîntregi. Chiar vrem, în toate satele noastre, în data de 29, să fie acest eveniment de amploare, din localitate în localitate, fiindcă tot ce se face se face spre binele nostru, al tuturor...”
Europa Liberă: Veți merge în spaţiul european?
„Da, eu sunt de acord cu aşa ceva.”
Europa Liberă: Aţi mai fost peste hotare?
„Am fost, cu bani grei ne-am dus. Şi va fi foarte bine să ne ducem liber, să ne luăm biletul şi să ne ducem.”
Europa Liberă: Este divizată societatea moldavă între cei care vor cu Răsăritul şi cei care vor cu Asfinţitul?
„Este divizată, dar, pe zi ce trece, apele se limpezesc, fiindcă păturile mai puţin şcolarizate încă nu înţeleg despre beneficiile care vor fi după data de 28. Personal, am fost în multe ţări din Europa şi pot face o comparaţie. Să luăm câteva sate din orice ţară, Cehia, Slovenia, Ungaria şi să luăm Răsăritul, cu străzile neasfaltate, corupţie, sate neiluminate ş.a.m.d. De aceea, eu socot că viitorul Republicii Moldova este numai în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Şi dumneavoastră ce spuneţi despre viitorul Moldovei?
„Aş vrea să fie bine. Cu cine n-ar fi, numai să fie bine, să avem de lucru… Uitaţi-vă câte familii sunt despărţite, fiindcă s-au dus prin străinătate şi au lăsat copiii.”
Europa Liberă: Ce salariu ar trebui să ridice astăzi un cetăţean din Republica Moldova ca să zică că e bine acasă?
„Eu am 1200 de lei. Dar aceasta este foarte puţin.”
Europa Liberă: Cât v-ar trebui?
„3000-4000 de lei.”
„4000-5000 de lei.”
„Eu cu o pensie de 700 de lei pe lună să trăiesc, o babă bătrână? Şi nu-mi dau nimic ajutor.”
Europa Liberă: Şi cu cine să fie Moldova: cu Rusia, cu Uniunea Europeană?
„Pe timpul sovietic, mâncam o pâine de şaisprezece copeici, cu o rublă luam şase pâini. Dar acum cu un leu pot lua numai trei cutii de chibrituri.”
Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că Uniunea Sovietică mai poate fi refăcută?
„Când era Lenin, umblam cu cravate roşii la gât. Mai bine era atunci.”
Europa Liberă: Era mai bine, fiindcă eraţi tinerică.
„Da. Atunci era mai bine, dar acum nu e bine.”
Europa Liberă: Pentru copiii, nepoţii dumneavoastră ce viitor vreţi?
„Ce viitor? Să se ducă peste hotare şi să nu-i văd cu anii?! Să facă un ban prin ţări străine, scuzaţi-mă, vă rog?”
Europa Liberă: Câţi bani v-ar trebui ca să ziceţi că trăiţi bine?
„Doamne, cum trăiam înainte cu 70 de ruble?! Mai bine era.”
Europa Liberă: Vedeţi că drumurile sunt mai bune, şcolile, spitalele.”
„Spitalele? Cu poliţă mă ţin numai nouă zile în spital. Dar, dacă mai vreau să mă tratez, gata, mă pun să plătesc. Dar pe ce să plătesc?”
Europa Liberă: Şi cine poate face bine în Moldova?
„Nu ştiu cine poate face. Poate Iurie Leancă face.”
Europa Liberă: În cine credeţi astăzi dintre politicienii din Moldova?
„Eu cred în Dumnezeu. Dar în aceşti draci, în Voronin care are bancă? Şi în cine să mai cred? În mâncăii aceştia? Nu cred în nimeni.”
Europa Liberă: Încotro trebuie să meargă Moldova?
„Cu Rusia. Atunci eram liberi, mergeam unde vroiam. Şi nimeni nu te atingea, nu-ţi spunea niciun cuvânt.”
„Dacă nu vom munci, atunci vom avea ieşire numai la Rusia. Fiindcă Rusia ne va primi. Ei deja promit să facă şi paşapoarte ruseşti. Vom vedea ce va fi cu Europa. Dă Doamne să fie şi cu Europa bine. Eu aş vrea în Europa, fiindcă acum nu ne vom duce, cum ne duceam înainte, cu bani împrumutaţi la procente, acum ne vom duce fără viză, legal.”
„Cu Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan am trăit. Tare mulţi au plecat şi în Europa.”
Europa Liberă: Şi Moldova ce cale trebuie să apuce? Pe care drum să meargă?
„Pe calea europeană.”
„Dacă noi vom intra în Uniunea Europeană, vom avea mai multe şanse de a se dezvolta Moldova, de a exporta produsele noastre pe piaţa lor. Eu aşa cred, că noi ar trebui să intrăm în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: De luni, se ridică vizele pentru cetăţenii Republicii Moldova, posesori de paşapoarte biometrice. Vă ademeneşte cumva ideea să faceţi o călătorie în spaţiul european?
„Da. Îmi place foarte mult ideea aceasta, aş dori, dar deja depinde de părinţi, fiindcă deplasarea necesită unele cheltuieli.”
Europa Liberă: De ce este săracă Moldova? Şi de ce mai sunt atât de mulţi oameni săraci în ţară?
„Moldoveanul doreşte cineva să-i dea. Dar nu se gândeşte, de exemplu, să înceapă o afacere, care este un pas spre dezvoltare. Dar el aşteaptă altcineva să facă. Moldova are pământuri foarte bune, se poate de făcut, numai dorinţă să ai şi bani.”
Europa Liberă: Dumneavoastră vă mai gândiţi că Moldova ar trebui să meargă cu Estul sau cu Vestul?
„Nici nu ştim în care parte să o apucăm.”
***
Acestea au fost câteva opinii ale locuitorilor din Cimișlia, din ajunul liberalizării regimului de vize pentru moldoveni. L-am întrebat și pe președintele raionului, Maxim Colța, cum este văzută această apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană.
Maxim Colţa: „Pot să vă spun cu toată certitudinea că, în raionul Cimişlia, 80% din cetățeni susţin cursul european, deoarece, după ce a fost abolit regimul de vizele, pentru a circula liber în Europa, oameni chiar sunt bucuroşi, întreabă dacă şi noi în raion facem ceva. Deci, pe data de 29 facem un eveniment foarte mare, fiindcă, într-adevăr, se simte dorinţa aceasta, care este demult în sufletul nostru, al neamului românesc.”
Europa Liberă: Cam câtă lume de aici, de la Cimişlia, ar fi plecat la
muncă în străinătate, în spaţiul Uniunii Europene?
Maxim Colţa: „În spaţiul Uniunii Europene, în jur de 20000 de oameni. După liberalizarea regimului de vize, cred că o bună parte din populaţie se va întoarce acasă. Chiar şi zilele acestea, de sfintele sărbători am fost sunat de foarte multe persoane de peste hotare, din Italia, Belgia, Portugalia. Eu au primit cu bucurie acest eveniment şi spun că, în sfârşit, guvernarea de la cuvinte trece la fapte concrete.
Cred că unul dintre cele mai importante lucruri va fi că tineretul va putea pleca încolo, pentru a învăţa să scrie proiecte, să atragă investiţii, să deschidă locuri noi de muncă aici, în raionul Cimişlia, în Republica Moldova. Acest curs european va aduce numai beneficii.”
Europa Liberă: Puneţi miză mare pe crearea locurilor de muncă, dar acestea pot să apară doar după ce atrageţi investiţii. La Cimişlia, unde ar fi nevoie de făcut investiţii şi cine ar fi potenţialul investitor care să ajungă aici?
Maxim Colţa: „Unul dintre cele mai important proiect este incubatorul de afaceri, al doilea – parcul industrial. Aşteptăm suportul Ministerului Economiei pentru a face infrastructură, să ne aloce suma de cinci milioane de lei şi cred că vor demara lucrările.”
Europa Liberă: Dumneavoastră afirmați că aici marea majoritate a populaţiei este pentru parcursul de eurointegrare a Republicii Moldova. Dar, din discuţia pe care am avut-o cu mai mulţi trecători, pe străzile Cimişliei, m-am convins că există şi foarte multă lume încă care mai trăieşte cu gândul că poate fi refăcută Uniunea Sovietică, că integrarea în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan ar fi un colac de salvare pentru Republica Moldova.
Maxim Colţa: „Evident că vârsta a treia tânjeşte după fosta Uniune Sovietică. Tineretul, noi, care astăzi suntem la conducere, vedem că ceea ce a fost nu se mai poate întoarce, trebuie să mergem înainte, pe calea europeană. Aici este sursa de izbândă a noastră, a poporului nostru moldovenesc. Evident, această parte de oameni, cu care aţi discutat dumneavoastră, este electoratul comunist, dânşii nu văd altceva, decât integrarea în Uniunea Vamală. Vom lucra cu aceste 10-15% din populație, le vom explica. Pe data de 29 tindem să facem o sărbătoare mare, vom explica oamenilor ce înseamnă integrarea europeană, dânşii să înţeleagă că nu este ambiţia cuiva că, uitaţi-vă, aici este rău, dar acolo este bine. Dânşii au copii, au nepoţi, peste hotare, dar le este dragă să vorbească aşa cum s-au învăţat, la noi...”
Europa Liberă: Dar, în Federaţia Rusă, cam câţi oameni de aici, din Cimişlia, şi-ar fi găsit loc de muncă de muncă?
Maxim Colţa: „10000 şi mai mult poate să fie. Dar, după ce au apărut problemele cu documentele, multă lume vine indignată din Rusia, deoarece se simte intimidarea această, că, uite, ai voştri, conducerea, semnează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, dar voi vreţi aici. Deja se simte presiune din partea Federaţiei Ruse în privinţa acestor muncitori.”
Europa Liberă: Şi guvernarea de la Chişinău cum ar trebui să gestioneze relaţia cu Federaţia Rusă?
Maxim Colţa: „Vecinii trebuie să fie tot timpul prietenoşi, dacă este posibil de dus tratative. Evident, Republica Moldova să fie independentă, suverană, cum ne-am dorit-o noi, în anii ’90. Dar să ţinem legături economice și cu Rusia, şi cu Ucraina. Atenţia mai mare din partea guvernării trebuie să fie îndreptată înspre Uniunea Europeană.”
***
În ceea ce privește direcția în care se îndreaptă țara, pe fondul apropierii de Uniunea Europeană, optimismul moldovenilor pare să fi crescut față de sondajele precedente, dar, ca și mai înainte, cel mai mult moldovenii sunt îngrijorați de prețurile mari, de viitorul copiilor, de nivelul înalt al corupției și de sărăcie. La Cimișlia, am discutat și cu preotul Nicolae Goreanu, protopopul raionului, întrebându-l dacă moldovenii sunt săraci și cu duhul
Nicolae Goreanu: „Sărăcia duhovnicească nu este mare. Oamenii sunt plini de bucurie duhovnicească. Sărăcia materială este destul de mare. Dacă ne uităm atent în jurul nostru, vedem câtă lume este necăjită din cauză că a apucat drumul pribegiei, a plecat din ţară. Se distruge ce este mai sfânt – familia. Copiii rămân fără dragostea părinţilor, familii se destramă din cauza sărăciei. Dar este mai mare durerea că acei care pleacă uită scopul pentru care au plecat. La început este un scop nobil – să scape de sărăcie. Dar apoi scopul acesta duce la destrămarea familiilor şi suferă copiii.”
Europa Liberă: Este o goană după materialism, după mai multă avere, după mai multă bogăţie?
Nicolae Goreanu: „Nu este o goană după materialism, un trai mai decent oamenii caută. Noi am fost obişnuiţi, pe vremea Uniunii Sovietice, chiar dacă omul aveam bani puţini, tot putea procura cele necesare. Astăzi, cu banii care îi avem, nu ne putem permite procurarea celor necesare. Sau, astăzi, nu mai este modestie, noi suntem un neam foarte mândru, dacă am văzut draperii mai frumoase, le schimbăm urgent, dacă vecinul are maşină, şi eu trebuie neapărat să-mi cumpăr. E păcat, suntem ortodocşi, mergem în Europa. Eu am făcut studii la Bucureşti, am văzut modestia din ţara vecină. Omul avea scopul – să nu-i fie frig, dar nu cum arată haina. La noi este invers.”
Europa Liberă: Acum discuţiile încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul duc la ceartă în familie?
Nicolae Goreanu: „Nu duc la ceartă în familie. Va fi așa cum va decide poporul, ţara.”
Europa Liberă: Dar există două lumi paralele – cei săraci şi cei bogaţi? Şi cel bogat nu-l înţelege pe cel sărac?
Nicolae Goreanu: „Întotdeauna a fost aşa ceva. Dacă studiem istoria omenirii, vedem că dintotdeauna au fost aceste categorii de oameni.”
Europa Liberă: Şi cum vă explicaţi că cel bogat nu-l înţelege pe cel sărac?
Nicolae Goreanu: „De multe ori, omul care devine puţin mai bogat sau mai muncitor – fiindcă cel bogat este şi muncitor, harnic – când vede prin ce trudă dobândeşte banul sau lucruri materiale, începe să-l condamne pe cel de alături din cauza că este un leneş și nu devine milostiv, nu-i întinde o mână de ajutor. Pe când Sfântul Ioan Gură de Aur spune că alături de mâna celui care stă întinsă şi cerşeşte stă mâna Mântuitorului Isus Hristos. Şi atunci când dai, dai în mâna lui Hristos. Dacă nu ar fi săracii, noi nu am putea să ne mântuim. Să ţinem minte aceasta. Noi nu vom avea cu cine face un bine, un ajutor şi atunci iarăşi ne întoarcem la ceea ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur, că milostenia acoperă o sumedenie de păcate…
Noi trebuie să fim mai milostivi. Şi celor care fac milostenii Dumnezeu să le ajute, să-i susţină. Şi ceilalţi, care primesc milostenia, să nu înţeleagă că au primit ajutorul acesta ca să fie cumpărați. Se întâmplă, de multe ori, un prozelitism pe care îl făceau în ţara noastră acei care erau de alte confesiuni şi îi cumpărau pe săraci cu nişte haine, în schimb, le cereau să meargă la confesiunea lor. Şi aceasta nu este corect. Dacă îi dai cuiva ajutor, nu-i cere în schimb să-ţi dea sufletul sau să-ţi facă vreun serviciu… Dacă ai dat în mâna lui Hristos – ai uitat că ai dat, atât. Am dat şi nu-mi mai aparţine mie. Nu mai cer de la el să mă răsplătească, numai atunci jertfa va fi curată. Atunci este milostenie adevărată, când ai dat şi ai uitat. Să nu-i aduci aminte peste ani că i-ai dat. Atunci nu mai este milostenie.”
Europa Liberă: La Paştele Blajinilor, se încearcă să se facă modă din oferirea acestor daruri care uneori sunt foarte costisitoare?
Nicolae Goreanu: „Nu este modă, e un respect. În porunca a cincea din Decalog se spune: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământ”. Odată ce i-am petrecut în lumea cealaltă, această poruncă nu se anulează, avem obligaţiunea să respectăm părinţii, avem obligaţiunea să mergem să îngrijim mormintele şi avem obligaţiunea să facem milostenie pentru sufletele lor.”
Europa Liberă: Dar pentru milostenie nu e mai binevenit cozonacul, oul roşu şi ce mai este acolo? Aud că alţii acum dau pomană frigidere, maşini de spălat.
Nicolae Goreanu: „Dacă dau unui sărac, fac o faptă bună. Dacă fac lucrul acesta, Dumnezeu să le ajute să facă. Cel ce dă, lui îşi dă. Cel ce face, lui îşi face. Şi ceea ce doreşte omul, de pildă, să aibă pe lumea cealaltă, dacă dă din tot sufletul, bine face. Şi Dumnezeu să le ajute. Dar dacă face şi bate toba şi toaca, aceasta nu este corect.”
Europa Liberă: Ce-i trebuie moldoveanului ca să scape de sărăcie?
Nicolae Goreanu: „Hărnicie. Cine se scoală mai dimineaţă, mai departe ajunge. Aşa îmi spunea tata mie, când eram mic. Şi dacă vom munci, vom scăpa de sărăcie. Să nu lăsăm pământurile pârloagă. Înaintaşii noştri, când au venit pe aceste meleaguri, au prelucrat pământul cu plugul de lemn, nu l-au lăsat cum este acum, plin de buruieni şi spini. Păcat, fiindcă cineva, când a venit, în anul 1920, la noi în ţară, a spus că avem un pământ foarte bun, este bun să-l ungi pe pâine şi să-l mănânci. Dar noi nu preţuim aceasta. Aceasta îi trebuie moldoveanului ca să scape de sărăcie – hărnicie.”
Europa Liberă: Şi cine trebuie să-i insufle acest spirit de bun gospodar?
Nicolae Goreanu: „Acei care pleacă peste hotare să nu le trimită bani celor care au rămas acasă.”
Europa Liberă: Să le dea undiţa, şi nu peştele?
Nicolae Goreanu: „Corect. Şi atunci vor scăpa. Să înţeleagă că trebuie să muncească pentru a se întreţine. Atunci când primesc bani din afară, devin trântori şi leneşi.”
