Moldovenii vor putea rezida în țările spațiului Schengen pentru o perioadă de 90 de zile la fiecare 6 luni. Cele 90 de zile pot fi petrecute într-o singură țară, sau în mai multe, dar durata lor nu trebuie depășită.
Practic peste tot, călătorul, dacă stă mai mult de 3 zile, trebuie să se înscrie la administrația comunală, afară de cazul in care locuiește la hotel, sau e ospitalizat, circumstanță în care este înscris din oficiu.
Administrația comunală îi eliberează străinului, pe baza pașaportului, o hîrtie care atestă data sosirii și care nu se eliberează decât pe o perioadă de maximum trei luni. Acea hârtie trebuie prezentată la graniță, la ieșirea din țara Schengen respectivă.
In cazul depășirii celor 90 de zile, cetateanul care iese din spațiul Schengen va depinde de bunavointa funcționarilor de la frontiera. In nenumărate cazuri, vameșii se arata binevoitori si închid ochii la depasirea cu o zi, sau cateva zile a termenului. Daca perioada cu care s-a depășit este insa prea lunga, iar in unel cazuri chiar daca e de numai o zi-doua, exista riscul înscrierii calatorului intr-un fișier electronic special, care ar face ca pe viitor sa ii fie refuzat accesul in spațiul Schengen.
El risca chiar sa fie reținut si chestionat, inainte de a fi înscris in acel fișier care i-ar interzice intrarea alta data.
Cine dorește să stea mai mult de 90 de zile intr-o țară Schengen trebuie să solicite o viză națională în țara respectivă.
La fel, scutirea de viză nu aduce cu sine dreptul la muncă. Pentru aceasta trebuie, din nou, ca cetățeanul străin să solicite un permis de muncă național. Intr-o țară federală, cum sînt Germania sau Belgia, permisul de muncă va fi chiar solicitat autorităților regionale.
Și, desigur, nu se va aminti suficient că e nevoie de un pașaport de tip nou, biometric.
------------
Guvernul de la Chişinău a elaborat şi publicat un ghid cu regulile ce trebuie respectate de cetăţenii moldoveni care vor călători în câteva zile, începând cu 28 aprilie, fără vize în Europa. Broşura poate fi găsită în variantă electronică, dar şi tipărită, autorităţile fiind decise să o disemineze prin ţară, de ce se va ocupa întreprinderea de stat Registru, dar şi în punctele de trecere ale frontierei, de vameşi şi grăniceri. Guvernul vrea astfel să prevină situaţii în care cetăţenii să aibă de suportat sancţiuni pentru nerespectarea condiţiilor pe care le pune UE în schimbul oferirii libertăţii de circulaţie pentru peste 3,5 milioane de cetăţeni moldoveni.
Primul lucru pe care îl comunică ghidul este o listă în care sunt trecute ţările pentru care nu vor mai fi necesare vize: 26 - membre ale UE şi altele patru ne-membre, dar din zona Schengen. La excepţii sunt trecute Marea Britanie şi Irlanda, iar Iulian Groza, vice-ministrul afacerilor externe a explicat astfel într-o conferinţă motivele acestor excepţii:
„Irlanda şi Marea Britanie au propriile politici de viză. Şi vom putea merge inclusiv în România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru, care nu sunt membre ale Schengen, dar care aplică regulile Schengen. Vreau să mai spun că ducem negocieri cu statele din Balcanii de Vest – Muntenegru,. Bosnia, Herţegovina, Macedonia, Serbia – ca să stabilim şi cu ele un calendar de abolire a regimului de vize.”
Alte informaţii relevante pe care trebuie să le ştie cetăţenii: ei se pot reţine în UE nu mai mult de 90 de zile în decurs de jumătate de an, dar cu intrări multiple permise; dacă depăşesc acest termen, riscă amenzi, deportări şi interdicţii de intrare. Cea mai importantă precizare este totuşi că nu vor putea munci decât dacă îşi găsesc un loc de muncă legal şi obţin un permis special pentru a-l accesa.
Ghidul precizează şi ce acte le-ar putea solicita vameşii moldovenilor în plus la paşaportul biometric care e absolut obligatoriu. Printre acestea - biletele de călătorie tur-retur, rezervarea de hotel, invitaţia în urma cărei are loc călătoria şi date de contact ale gazdei.
„Cu siguranţa că trebuie să avem bani la noi, ca să ne asigurăm şederea. Recomandarea este – minim 50 de euro pe zi. Dacă stai 3 zile – 150 de euro, dacă 4 – 200 etc…Asigurarea medicală nu este un document care va fi solicitat. În sensul acesta nu este obligatoriu. Dar e necesar pentru ca să vă asiguraţi sănătatea, pentru că serviciile medicale sunt foarte scumpe în ţările UE. Ţine de siguranţa Dvs.,” a mai explicat adjunctul ministrului de externe, Iulian Groza.
Un sondaj de opinie dat publicităţii cu o zi mai devreme a arătat că moldovenii nu prea ştiu la ce foloseşte regimul fără vize, motiv din care nici nu-l privesc deocamdată ca o necesitate prea mare. Mulţi dintre ei cred că cu acest regim vor putea munci în UE, dar şi mai mulţi au declarat că doar pentru asta ar putea să se decidă la o călătorie în spaţiul comunitar.
