Linkuri accesibilitate

Ce valoare au acordurile de la Geneva? O perspectivă europeană


Pe o baricadă din Sloviansk, oraşul din estul Ucrainei ocupat de separatiştii pro-ruşi, 18 aprilie 2014
Pe o baricadă din Sloviansk, oraşul din estul Ucrainei ocupat de separatiştii pro-ruşi, 18 aprilie 2014

„Acordul de la Geneva a avut ca scop respectarea sărbătorilor de Paști. Odată trecute acestea, orice se poate întâmpla.” (The Guardian)



Joia trecută, la Geneva, Statele Unite, Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană negociau o înţelegere vizând reducerea tensiunilor în estul Ucrainei şi la graniţa ruso-ucraineană. Acordul de la Geneva sau înţelegerea de la Geneva este invocată de atunci în fiecare schimb tensionat de replici dintre Washington, Moscova şi Kiev, părţile acuzându-se reciproc de încălcarea celor negociate. Ce înseamnă acordul de la Geneva pentru Uniunea Europeană, ce greutate politică şi juridică îi acordă Bruxellesul?

Chestiunea acordului semnat la Geneva pe 18 aprilie între șefii diplomațiilor din Rusia, Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană e foarte complexă și domină de o săptămână încoace presa europeană, care nu încetează să decortice acordul, în general în sens negativ. Astfel, Le Monde, în Franța, scrie, că cele șapte paragrafe ale acordului vor fi foarte greu de aplicat pe teren.

Le Monde subliniază în același timp că simplul fapt că ministrul rus Serghei Lavrov și-a pus semnătura alături de cea a ucraineanului Andrei Deșcița este, desigur, o recunoaștere implictă a guvernului de la Kiev, chiar dacă Lavrov a continuat să vorbească la Geneva despre o „lovitură de stat”.

Documentul este însă favorabil Rusiei, în primul rând prin faptul că în el nici măcar nu e menționată Crimeea, ca și cum anexarea ei ar fi deja un lucru acceptat. Apoi, e confirmată atitudinea Rusiei, care așteaptă ca partea ucraineană să facă primul pas in dezarmare.

Dar, mai ales, documentul cere modificarea Constituției ucrainene, organizând un dialog național. Acest îndemn vag ascunde de fapt dorința Rusiei de a obține federalizarea Ucrainei.

La Londra, The Guardian a pus sistematic la îndoială șansele de reusită ale acordului, începând de la incidentul, aparent înscenat, de la un baraj în orașul separatist Sloviansk, in ziua Paștelui, în care mai multe persoane și-au pierdut viața în încercarea de a da impresia că „extremiștii ucraineni” sunt cei care nu respectă termenii acordului. "Acordul de la Geneva, a scris The Guardian, a avut ca scop imediat respectarea sărbătorilor de Paști". Odată trecute acestea, orice se poate întâmpla.

Publicația financiară Forbes a subliniat, de asemenea, că dacă Rusia avea cea mai mică intenție de a calma situația și de a aplica acordul de la Geneva, atunci televiziunile, radiourile și toată presa controlată de Kremlin din Rusia, altfel zis mai tot peisajul mediatic rus, ar fi incetat să mai vorbească despre „extremiști” și „fasciștii ucraineni” și despre toate „eroicele mici forțe de auto-apărare” ale rusofonilor.

In sfărșit, presa americană este foarte sceptică în chestiunea aplicabilității acordului semnat la Geneva. De la New York Times până la Miami Herald, publicațiile americane evidențiază deriva autoritară a lui Putin în interiorul Rusiei, precum și faptul că o lege recent introdusă permite calificarea oricăror opozanți drept „trădători ai națiunii”. In aceste condiții, e greu de imaginat, scria Miami Herald, că s-ar putea putea forma in Rusia un embrion de opoziție internã impotriva unui război în Ucraina. Or, o asemenea opoziție ar fi singurul lucru care i-ar putea opri pe Putin și pe strategii săi de la Kremlin.
  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG