Semnarea Acordului de Asociere până în august, acţiuni concertate care să împiedice dezinformarea din partea Moscovei privind perspectivele europene, mai multe fonduri din partea UE pentru agricultură şi dezvoltarea rurală, dar şi pentru sprijinirea societăţii civile, a studenţilor şi minorităţilor - teme şi acţiuni discutate la Bruxelles în cadrul reuniunii miniştrilor de
Europa Liberă: Aşadar, dle Chirilă, la Bruxelles miniştrii de Externe din ţările membre ale UE au discutat despre acţiunile post-Vilnius în cadrul Parteneriatului Estic. Inclusiv, vorbind de R. Moldova, o dată clară, până în august, de semnare a Acordului de Asociere cu UE, protecţie în faţa maşinăriei propagandistice ruse, ostilă îndepărtării implicite a R. Moldova de spaţiul fost sovietic, bani mai mulţi pentru dezvoltare. Cum ar trebui privite aceste intenţii, cel puţin, care iată se discută, sau au fost discutate la Bruxelles?
Victor Chirilă: „Eu cred că trebuie să privim mai larg tabloul. Discuţiile nu au fost doar despre Moldova şi Georgia. Discuţiile au fost despre viitorul Parteneriatului Estic, care, trebuie să recunoaştem, trece printr-o criză profundă reflectată de evoluţiile politice din Ucraina, de refuzul Ucrainei de a semna acordul de asociere. Şi nu doar al Ucrainei, dar şi al Armeniei.
Reticenţa Belarusului şi Azerbaidjanului de a se implica într-un dialog mult mai aprofundat politic şi în alte domenii cu UE. De aceea, UE vine acum cu noi propuneri de relansare, de revigorare a acestei iniţiative şi, din punctul meu de vedere, aceste 20 de puncte care au fost publicate ieri şi discutate de către miniştrii de externe în cadrul unui prânz la Bruxelles pun începutul unui astfel de proces, unei astfel de regândiri a Parteneriatului Estic. Şi sper foarte mult că acest lucru se va solda cu nişte propuneri mult mai substanţiale pentru această iniţiativă.”
Europa Liberă: Ajungem şui la aceste propuneri sau probabilitatea acestor propuneri. Dar, deocamdată, fiindu-mi iertată o oarecare brutalitate de limbaj, dar „euro-ostilii” moldoveni şi, mai ales ruşi, ar putea spune că acum doar-doar se încearcă a îngrăşa porcul în ajun, după decredibilizarea politicii UE în zona acoperită de Parteneriatul Estic. E, într-adevăr, o încercare aproape în disperare, la finalul unui eşec, să se facă ceva sau sunt şi acţiuni destul de logice altminteri în raporturile cu ţările care sunt implicate?
Victor Chirilă: „Eu nu aş dramatiza lucrurile. Totuşi, în cazul Republicii Moldova, Parteneriatul Estic a adus şi rezultate palpabile. În multe privinţe suntem pe calea de a obţine nişte rezultate concrete. Dacă ne referim la Acordul de Asociere pe care, iată, l-am parafat şi urmează să fie semnat, avem şi o agendă de implementare a acestui Acord care se află în discuţie practic pe ultima sută de metri.
De asemenea, procesul de liberalizare a regimului de vize e pe ultima sută de metri şi, dacă nu se va întâmpla nimic la Chişinău, cu siguranţă în acest an vom avea undă verde din partea UE. Tot mai multă asistenţă din partea UE vine pentru Republica Moldova şi mă bucură faptul că se acordă o atenţia m ai mare pentru agricultură şi sectorul rural, pentru că acolo de fapt avem nevoie de a relansa economia, pentru a câştiga societatea de partea procesului de integrare europeană. Dar în acelaşi timp nu cred că se îngraşă porcul cu aceste acţiuni.
Multe din aceste acţiuni formulate de UE, ele se repetă: mai mult dialog politic, mai multă asistenţă din partea societăţii civile, liberalizarea regimului de vize sau asigurarea condiţiilor pentru ca acest proces de liberalizare a regimului de vize cu Republica Moldova să aibă un parcurs coerent. Multe din aceste lucruri nu sunt noi pentru Republica Moldova. Repet, aceste 20 de puncte sunt importante pentru lansarea unui dialog în interiorul UE cu privire la viitorul acestui Parteneriat Estic şi ce vrea UE să obţină cu aceste state în cele din urmă.”
Europa Liberă: Cum ar putea să se repercuteze aceste acţiuni asupra situaţiei interne? Asupra dispoziţiilor politice ale populaţiei, în perspective alegerilor eventual din toamnă?
Victor Chirilă: „Dacă ne referim la asociere, repercutarea va dura mai mult asupra percepţiei cetăţenilor cu privire la integrarea europeană. Dacă ne referim însă la liberalizarea regimului de vize, cred că impactul va fi imediat. Pentru că foarte mulţi cetăţeni din Moldova vor simţi efectele acestui rezultat, vor călători în statele UE şi îşi vor vedea copii, părinţii care lucrează în Italia, Spania şi alte state. Mulţi cetăţeni care stau ilegal pe teritoriul acestor state vor veni acasă fără frica de a fi penalizaţi într-un fel sau altul. Eu cred că efectele vor fi benefice din acest punct de vedere.
Cât de mult ne va afecta această neîncredere pe care mulţi dintre noi o au faţă de actuala guvernare, de calitatea guvernării urmează să vedem. Dar este clar că efectele vor fi pozitive şi vor convinge foarte mulţi cetăţeni care stau încă în derută cu privire la viitorul acestei ţări, pe cine să voteze la viitoarele alegeri.
Dacă revenim la Parteneriatul Estic şi vreau să revenim, ceea ce trebuie să înţelegem e că Parteneriatul Estic necesită o reformă profundă. Profundă pentru că cauzele acestei crize sunt structurale. La mijloc este neîncrederea multor state din cadrul Parteneriatului Estic faţă de principiul „Mai mult pentru mai mult”. Acest principiu este sabotat.
Este sabotat de către Rusia care oferă mai mulţi bani pentru mai puţine acţiuni de reformare, doar cu condiţia loialităţii faţă de Moscova. De asemenea este sabotat din interior, de grupările oligarhice economice, care nu au nici un interes să facă reforme pentru îmbunătăţirea statutului social, care au bani destui pentru a-şi asigura acest statutul fără a obţine aceşti bani de la UE. de aceea acest principiu are nevoie de o finalitatea clară, pentru a încuraja, pentru a mobiliza societatea în general, oamenii care într-adevăr doresc schimbări calitative profunde în ţările lor.”
Europa Liberă: Menţinându-mă pe unda aceasta mai pesimistă ca să zic aşa, voiam să spun că s-au exprimat destul de sonor opinii că UE, după deturnarea Ucrainei, ar putea în realitate să-şi piardă interesul faţă de rezultatele perseverenţei cu Parteneriatului Estic. Pentru că una ar fi fost asocierea Ucrainei, peste 13 Republici Moldova, ca populaţie, şi altceva e să afişezi rezultate cu doar două ţări cum sunt Moldova şi Georgia. Foarte importante, bineînţeles, dar iarăşi trebuie să respectăm proporţiile.
Victor Chirilă: „Nu-şi va pierde interesul, pentru că
Această regiune este importantă pentru stabilitatea şi securitatea UE...
Şi acest conflict geopolitic (pentru că trebuie să recunoaştem că Rusia a impus un joc geopolitic UE, dar UE nu doreşte să-l accepte deocamdată şi în continuare insistă pe forma moale, pe „soft power”. Or, acest soft power trebuie ajustat la realităţile din această regiune. Lucrurile s-au schimbat foarte mult.
Atunci când UE s-a extins în Europa Centrală, Rusia era slabă, ea nu putea să contribuie cu miliarde de dolari sau euro pentru a contracara extinderea UE, pentru a deraia procesul de reforme. În cazul nostru Rusia este mult mai puternică, are bani destui pentru a contribui poate mai mult ca UE la dezvoltarea acestor state, aşa cum o înţelege ea.”
Europa Liberă: A propos, raportorul Parlamentului European în dosarul Acordului de Asociere al R. Moldova cu UE, Graham Watson a declarat, intr-un
Victor Chirilă: „UE trebuie să recunoaştem are banii necesari pentru a veni cu astfel de oferte, mult mai impunătoare decât Rusia. Problema nu e în bani, însă, ci în ce obţii cu aceşti bani, ce fel de reforme. Asistenţa UE este condiţionată de reforme structurale.
Asistenţa Rusiei nu este condiţionată de reforme, ci de un singur factor - loialitate faţă de Moscova, supunere faţă de Moscova. Şi atunci vei avea şi gaz mai ieftin, şi bani care nu pot fi contabilizaţi, nu vor fi monitorizaţi şi vor fi furaţi în cele din urmă de către grupurile oligarhice, de către grupurile de interese economice îngemânate cu cele politice. Asta trebuie să înţelegem.
Însă UE are un instrument mult mai puternic care poate contracara această atitudine politică distrugătoare, destabilizatoare a Rusiei - aceasta este perspectiva clară de aderare la UE. Această perspectivă de aderare la UE este de fapt factorul care a mobilizat forţele progresiste din statele centrale şi din statele balcanice ca să facă reforme, să pună presiunea necesară pe politicieni şi grupurile economice să facă reformele, în detrimentul statutului lor politic şi social, în detrimentul intereselor lor de grup.
Iată ce trebuie să facă UE: să aibă acest curaj să ne ofere această perspectivă clară de aderare la UE. Indiferent când va avea loc această aderare, peste zece, peste douăzeci de ani, dar acest factor este cel care dă ofertei europene atractivitatea necesară şi puterea necesară pentru a face schimbări în această regiune.”
Europa Liberă: În acest moment majoritatea ţărilor comunitare ar fi împotriva acestei variante. În ce măsură, iată, după această reuniune, se poate spune că ţările „de succes” ale Parteneriatului Estic se vor putea bucura de promisiunea unei perspective clare de aderare?
Victor Chirilă: „Eu văd unele schimbări. Recent comisarul european Štefan Füle, apoi preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy au declarat că este nevoie de a acorda statelor din Parteneriatul Estic perspectiva clară de aderare la UE. Este un început, el înseamnă că în conştiinţa elitei politice a UE se întâmplă unele schimbări. Vedem că Germania nu a spus „nu”, dar nu a spus nici „da”, deocamdată. Sunt state care susţin această perspectivă, deja este un grup impunător care o susţin.
Vedem în declaraţia de ieri cu privire la Ucraina că UE spune clar Ucrainei: Acordul de Asociere nu este scopul final, nu este obiectivul final. Ceea ce înseamnă că după Acordul de Asociere urmează şi alte etape, mult mai avansate, în relaţia cu UE. de aceea este şi nu mesaj pentru Republica Moldova şi Georgia. Şi cred că această discuţie de ieri este începutul unui proces care, în cele din urmă, va duce la acordarea perspectivei de integrare europeană pentru Republica Moldova.”
