Republica Moldova trebuie să-şi accepte poziţia geopolitică între est şi vest şi să „negocieze inteligent”, chiar dacă a optat ferm pentru Uniunea Europeană, declară Igor Corman, preşedintele Parlamentului, în interviul acordat Europei Libere în ajunul Zilei Independenţei. Cât priveşte conflictul transnistrean, tot integrarea europeană va oferi, pe lungă durată, soluţia. Cu Igor Corman a stat de vorbă Valentina Ursu:
Europa Liberă: La ceas aniversar, constatarea e că Moldova se mai zbate între Est şi Vest, că luptă cu două flagele: separatismul şi corupţia. Poate fi schimbată situaţia în bine şi ce rol îi revine astăzi clasei politice ca să consolideze statalitatea, independenţa şi suveranitatea ţării?
Igor Corman: „Putem să discutăm foarte mult situaţia din ţara noastră, în urma acestor ani de independenţă. Este cert că noi toţi nu prea suntem mulţumiţi de rezultatele pe care le avem. Putem să vorbim foarte mult aici de probleme de ordin subiectiv, mă refer la guvernările anterioare. Nu am de gând să critic. Spuneau încă anticii: poporul îşi merită guvernarea, tot aşa cum eu uneori, când aud critici la adresa deputaţilor, spun că, de fapt, Parlamentul este oglinda societăţii: pe cine îi alegeţi, pe aceia îi aveţi.
Dar sigur că mai avem şi multe greutăţi de ordin obiectiv: suntem o ţară mică, fără resurse proprii, suntem dependenţi şi energetic. De fapt, unica bogăţie pe care o avem noi aici este pământul şi oamenii. Am avut prea multe etape în evoluţia aceasta de la ’91 încoace, care nu au arătat că Moldova are o viziune clară încotro merge. Am avut şi perioade de stagnare, de regres. Avem sentimentul că uneori chiar am degradat, nu că doar am stat pe loc.
Nu întâmplător, sute de mii de moldoveni au părăsit ţara. Aceasta e starea de spirit. Deşi astfel de procese le-am văzut şi prin alte ţări, de fapt, puţini ştiu, dar vreo jumătate de milion de locuitori şi din Lituania au părăsit ţara. Pleacă mulţi şi din Germania, prin Norvegia sau prin Statele Unite. În lumea globalizării sunt astfel de procese, oamenii tot timpul caută un loc mai bun sub soare.”
Europa Liberă: Dar e un dezavantaj pentru Republica Moldova şi cetăţenii ei, din moment ce, pe parcursul anilor, conducerile ziceau că mergem spre Est, apoi se întorceau la 180 de grade: mergem spre Vest.
Igor Corman: „Aceasta este o problemă care reiese din plasamentul geografic, geopolitic al Moldovei. Ea tot timpul, pe parcursul istoriei, a fost supusă influenţelor şi din Vest, şi din Est. Continuăm şi acum să ne confruntăm cu astfel de dileme şi vectorii externi influenţează situaţia şi din interiorul ţării.
Nu întâmplător avem această dezbinare politică în societate, vedeţi unii sunt cu lozinca eurointegrării, alţii, în ultimul timp, vin cu lozinca integrării în alt spaţiu, euroasiatic. Este părerea mea şi convingerea mea: noi ar trebui să ieşim din aceste tranşee ale trecutului. Trebuie să vedem ce se întâmplă şi în jurul nostru, trebuie să vedem care sunt evoluţiile. Aceste fenomene de integrare au loc şi în Vest. Este undeva de înţeles că astfel de procese au început şi în Est.
Până la urmă, fiecare trebuie să aleagă pentru dânsul calea de dezvoltare. Dacă mă refer nemijlocit la situaţia Moldovei, este o decizie a noastră pe care am luat-o. Noi considerăm că modelul de dezvoltare, în cadrul Uniunii Europene, cu toate problemele care există şi acolo, într-adevăr, este cel mai bun pe care noi îl vedem, este unul firesc pentru Moldova. Decizia pe care am luat-o noi este a noastră şi eu consider că este una corectă, cu toate greutăţile pe care le întâmpinăm pe această cale. Dar, reieşind din locul Moldovei, noi trebuie să fim foarte inteligenţi, trebuie să înţelegem interesele altora, ca să putem promova propriile interese. Şi unele voci, pe care le mai aud eu, cu această întrebare veşnică: cu Vestul sau cu Estul şi pentru felul cum eu explic şi văd aceste lucruri, chiar sunt criticat aici, pe interior, că adică nu există o poziţie foarte clară.
Eu am avut avantajul să fiu mulţi ani în diplomaţie şi sunt sigur că viziunea pe care o am este împărtăşită şi de partenerii noştri europeni. Ei ne încurajează chiar, reieşind din situaţia Moldovei, să găsim soluţii şi să păstrăm relaţiile noastre pe care le avem cu partenerii din Est, nu doar cu Ucraina – Ucraina este şi ea în proces de integrare europeană, sperăm că vor semna şi ei la summit Acordul de Asociere – dar cu astfel de ţări ca Federaţia Rusă, unde noi avem o piaţă foarte importantă pentru desfacerea mărfurilor moldoveneşti, de unde noi avem gazul, mulţi moldoveni lucrează în Federaţia Rusă, sau Belarus, noi vindem în Belarus mai multe vinuri decât în toate ţările membre ale Uniunii Europene, luate împreună. Deci noi trebuie să găsim toate posibilităţile ca să păstrăm, să consolidăm aceste relaţii.”
Europa Liberă: Cât de prietenoasă este atitudinea din partea celor de la Est, în primul rând, a Kremlinului faţă de Republica Moldova?
Igor Corman: „Atitudinile sunt aşa cum sunt, dar prin acţiunile noastre şi prin abordările noastre, noi nu trebuie să ducem la aceea că aceste atitudini să fie şi mai duşmănoase faţă de Moldova. Să vă dau un exemplu: Pachetul III energetic: am avut şi noi discuţii aici, în Moldova, au fost discuţii şi în cadrul Uniunii Europene, eu m-am întors recent din Lituania, au şi ei discuţii foarte serioase privind implementarea acestui Pachet. Dacă Lituania, care este ţară membră a Uniunii Europene, îşi propune să-l implementeze până în 2015, o decizie foarte inteligentă a fost luată aici, în Moldova, care a fost înţeleasă de europeni şi chiar sprijinită, noi să prelungim această perioadă de implementare până în 2020.
Nu putem să nu ţinem cont de interesele Gazprom-ului, de exemplu, trebuie să avem un dialog foarte activ, să le dăm şi lor posibilitatea să-şi restructureze business-ul pe care îl au. Şi atunci profităm şi noi că păstrăm această relaţie or, noi vom avea şi mai departe negocieri pentru preţurile la gaz, cum le au şi toţi ceilalţi. În orice situaţia trebuie nu doar să închidem uşa şi să spunem: „Noi am decis aşa”.
Europa Liberă: Dar şi Moscova aplică aceste elemente de şantaj, ţinând cont de rana noastră deschisă – Transnistria.
Igor Corman: „Şi aceasta e o problemă foarte complicată cu Transnistria şi tot ceea ce se întâmplă în jurul Transnistriei, dar ceea ce vroiam să spun eu e că realităţile sunt aşa cum sunt, noi trăim într-o lume reală, nu într-o lume virtuală. Chiar ţările mari, puterile mari nu îşi permit să ia decizii doar aşa cum văd ele lucrurile. Germania, de exemplu, eu am învăţat acolo cum nemţii îşi construiesc relaţia cu Federaţia Rusă. Or, Germania este o putere economică incomparabilă, chiar puterea economică a Rusiei, ca să nu mai vorbim despre noi.
Repet: până la urmă, interesul cetăţeanului care este? Să trăiască mai bine, să aibă un viitor asigurat, să aibă o viaţă decentă. Şi politicienii sunt obligaţi, ei poartă responsabilitate să ţină cont de toate elementele, încât să asigure cetăţenilor noştri un astfel de trai. Şi Moldova, acolo unde se află, în zona respectivă, da, avem decizia fermă să ne integrăm în Uniunea Europeană, pe de altă parte, trebuie să găsim toate aceste mecanisme, posibilităţi ca să reducem la minimum careva efecte colaterale privind cooperarea noastră cu Estul. Şi, dacă noi vom avea această inteligenţă, eu sunt sigur că vom găsi şi soluţiile potrivite.”
Europa Liberă: Domnule preşedinte, aminteam despre conflictul transnistrean. Acum iarăşi sunt fel de fel de interpretări şi din partea observatorilor că Moldova pe calea eurointegrării fără Transnistria, alţii, din contra, spun că doar o Moldovă unificată, un stat puternic ar putea să aibă un viitor prosper în cadrul Uniunii Europene. Pe de altă parte, această ademenire pentru Transnistria din partea Moscovei care cheamă insistent în Uniunea Euroasiatică iarăşi se răsfrânge şi asupra felului cum se guvernează ţara.
Igor Corman: „Aşa este. Dar care este soluţia? Eu nu văd altă soluţie, în condiţiile în care toate ţările, inclusiv Federaţia Rusă, vorbesc despre integritatea teritorială a Moldovei şi despre soluţionarea acestui conflict în cadrul Republicii Moldova, prin elaborarea unui statut acestei regiuni, cel puţin, aceasta este poziţia oficială. În această situaţie, eu nu văd altă soluţie decât să înregistrăm rezultate vizibile în acest proces de integrare europeană şi să devenim atractivi pentru cetăţenii din stânga Nistrului. Şi cetăţenii de acolo, ca şi cei de aici, din dreapta Nistrului, au un singur interes: să trăiască într-o ţară civilizată şi să aibă o viaţă mai bună.
Atunci când noi vom şi în stare să le propunem cetăţenilor de acolo o astfel de viaţă, atunci eu cred că va apărea o bază serioasă pentru discuţii la acest subiect. Până atunci situaţia este aşa cum este, nu putem să utilizăm alte instrumente decât cele pe care le avem şi cu spijinul Uniunii Europene, ca să construim aceste poduri de încredere, să venim cu cât mai multe proiecte, să ajutăm cetăţenii din stânga Nistrului.
Sigur că această polemică geopolitică nu facilitează procesul de reglementare. Apar greutăţi în plus, dar aceasta este realitatea. Trebuie să facem ceea ce putem or, eu nu cred că se va găsi vreodată cineva care să spună că Moldova renunţă la Transnistria. Este parte a Republicii Moldova, conform dreptului internaţional, şi chiar dacă astăzi sau, cu părere de rău, poate mâine, noi nu vedem finalitatea acestui proces de reglementare, trebuie să mergem pe această cale şi, la momentul potrivit, să abordăm subiectul cu argumente noi.”
Europa Liberă: Domnule Corman, dar un proiect de statut doar după ce devine mai atractivă partea dreaptă pentru partea stângă a Nistrului?
Igor Corman: „Procesul de negocieri are loc şi acum şi aceasta este partea bună a medaliei.”
Europa Liberă: Da, dar nu dau rezultate negocierile.
Igor Corman: „Suntem în negocieri şi se discută alte lucruri, chiar dacă şi acolo cu greutăţi privind probleme existenţiale pentru cetăţenii din Transnistria, dar la acest Coş politic III încă nu s-a ajuns. Deci nu există voinţă politică ca să se abordeze acest subiect, dar altă ieşire nu avem, trebuie să continuăm. Şi atunci când se schimbă situaţia, când avem argumente mai puternice, vom insista în permanenţă, ca să abordă şi acest subiect privind statutul Transnistriei.”
Europa Liberă: Şi Moscova reproşează Chişinăului că nu-şi retrage armata rusă de pe teritoriul din zona de est a ţării, din moment ce nu este propus acest statut politic.
Igor Corman: „Noi avem nişte legi adoptate în Parlament în 2005. Eu nu am auzit, de fapt, anumite propuneri din partea Tiraspolului privind modificarea acestor legi, fiindcă ei, în general, nu doresc să abordeze acest subiect. Atâta timp cât ei nu doresc să abordeze acest subiect, nici Chişinăul nu poate să vină cu careva alte abordări sau modificări. Deci este un status quo la acest subiect, a fost propunerea din partea Chişinăului şi ne ciocnim de nedorinţa de a discuta acest subiect din partea Transnistriei, cu toţi cei care stau în spatele lor şi îi sprijină.”
Europa Liberă: Emisarii europeni zic că viitorul prosper al Republicii Moldova, în mare parte, depinde de felul cum reuşeşte să fie stârpită corupţia. De ce e atât de greu să lupţi cu acest flagel, care aşa cum spun mai toţi, într-o voce, macină şi statalitatea?
Igor Corman: „Atunci când spunem că acest fenomen nu este caracteristic numai Moldovei, că există şi în alte părţi, de fapt, nu este o scuză, nu înseamnă că trebuie să ne obişnuim că este un fenomen caracteristic fiinţei umane. Chiar dacă e aşa, statul este obligat să întreprindă toate măsurile ca acest fenomen să fie redus la maximum. Or, la noi, cu părere de rău, acest fenomen, într-adevăr, a avut şi anterior şi îşi menţine şi acum proporţiile îngrijorătoare.
Sigur că, în primul rând, este nevoie să se întreprindă toate acţiunile la nivel macro: tot ceea ce ţine de reforma justiţiei, reforma Procuraturii Generale, eficienţa CNA-ului. Noi am creat şi această Comisie Naţională pentru Integritate, care trebuie să ţină în vizor, în primul rând, demnitarii de stat, fiindcă aici trebuie să fie produsă această reformă şi să fie transmis un mesaj puternic societăţii, fiindcă de sus trebuie să ne restructurăm.
Dar, pe de altă parte, eu vreau să spun că această idee de combatere a corupţiei trebuie să devină una la nivel naţional, dacă noi dorim, într-adevăr, să avem rezultate. Toţi cetăţenii trebuie să aibă o poziţie civică puternică. Fiindcă în actul de corupţie, tot timpul sunt două părţi: este cel care ia banii şi este cel care dă banii. Şi, de multe ori, cetăţenii, ca să rezolve anumite probleme, caută nişte căi mai uşoare şi această cale este să meargă cu un plic să îl transmită funcţionarului respectiv şi să îşi rezolve problema. Şi aceasta se întâmplă, deoarece el nu are încredere în instituţiile abilitate să combată acest fenomen.
Mi-aş dori foarte mult să înţeleagă toată lumea, să îşi schimbe abordarea şi mentalitatea: toţi trebuie să luptăm şi să sesizăm aceste organe, chiar dacă va lua mai mult timp, dar nu trebuie să acceptăm astfel de soluţii, fiindcă ele vin în detrimentul stării noastre a tuturor. Toţi aceşti trebuie să meargă în buget ca să avem alte posibilităţi pentru a rezolva probleme sociale. Sau un alt fenomen, când se dă salariul în plic, este iarăşi foarte răspândit. Figurează un salariu oficial, în realitate, toţi primesc la întreprinderi chiar private, în plic restul salariului. Oamenii trebuie să-şi dea seama că, dacă nu vor fi contribuţii la Fondul Social, ei nu vor avea pensii, nu vor avea alte facilităţi în viitor.”
Europa Liberă: În ce măsură vă deranjează faptul că instituţiile statului nu se bucură de prea mare încredere în rândul cetăţeanului? Or se pare că şi această confruntare perpetuă între putere şi opoziţie, uneori nejustificată, se răsfrânge şi asupra imaginii statului şi instituţiilor acestuia?
Igor Corman: „De fapt, politicienii fac acest lucru ca să se poziţioneze, ca să creeze aceste linii de divizare şi în contextul alegerilor parlamentare, dar ar trebuie să înţelegem cu toţii că un viitor comun îl avem în această ţară şi trebuie să fim solidari, uniţi în crearea premiselor pentru un viitor mai bun.”
Europa Liberă: Dar de ce au ajuns să se duşmănească, să se urască atât de tare politicienii de la putere şi cei din opoziţie?
Igor Corman: „O explicaţie de ordin psihologic pe care am auzit-o de la politologi de prin alte ţări mai, ei zic că tot timpul, într-o ţară mică, politica se face mai greu: toată lumea se cunoaşte, scena politică este mai mică, nu încap toţi actorii politici în scenă. Iarăşi am avut şi condiţii obiective, tot ceea ce s-a întâmplat, în 2009, în aprilie şi tot ceea ce a urmat, atâtea campanii electorale, iarăşi factorul geopolitic vine să alimenteze aceste tendinţe ale politicienilor. Dar guvernarea trebuie să administreze altfel relaţia cu opoziţia.
Sunt exemple, unde noi am putea, cel puţin, să dăm dovadă de maturitate politică şi că punem interesul ţării în capul mesei. Vorbeam de conflictul transnistrean, în ziua de 12 iulie, atunci când a fost pe ordinea de zi în Parlament acest proiect privind activitatea posturilor migraţionale, eu cred că a fost o decizie bună să amânăm discutarea acestui subiect până găsim soluţii mai bune, mai ales, că am avut anterior o experienţă bună, atunci când tot Parlamentul a votat o declaraţie privind situaţia din Transnistria, a fost un exemplu că este posibilă o astfel de cooperare în Parlament.
Chiar zilele trecute, am discutat şi cu responsabilii noştri din guvern, dar şi cu reprezentanţii grupului de lucru pe care l-am creat noi în Parlament privind situaţia din Transnistria, grup de lucru condus de reprezentanţii opoziţiei şi există o înţelegere ca împreună să căutăm soluţii cum să facem ca, pe de o parte, Moldova să controleze fluxurile de migraţie.”
Europa Liberă: Deci e nevoie ca aceste posturi migraţioniste să funcţioneze?
Igor Corman: „Posturile sunt mecanismul, eu vorbesc de scopul nostru, ca noi să controlăm acest proces. Şi acest mecanism, pe lângă faptul că trebuie să fie unul transparent, totodată, trebuie să excludă, din start, orişice obstacol creat în faţa cetăţenilor din Transnistria, ca să se deplaseze liber şi pe teritoriul Republicii Moldova. Noi putem să găsim înţelegere, cooperare să avem şi să găsim o soluţie în Parlament, una aprobată şi de coaliţia de guvernare, dar şi de opoziţie. Astfel de exemple pot să fie identificate şi în alte domenii.
Chiar acolo unde opoziţia, dacă are nişte propuneri constructive şi fezabile, ele nu trebuie să fie respinse doar din cauza faptului că provin din partea opoziţiei. Guvernarea trebuie să fie mai deschisă, mai înţelegătoare, chiar dacă nu ne place de multe ori felul cum procedează opoziţia. Dar, cel puţin, nişte punţi de legătură noi trebuie să le creăm. Aceasta aşteaptă şi cetăţenii şi, dacă vom avea o astfel de cooperare de tip nou, haideţi să spun aşa, cum vedem şi în alte ţări, atunci sunt premise ca să găsim soluţii şi vizând această situaţie geopolitică.
Eu nu cred că opoziţia comunistă nu are interesul să avem o viaţă mai bună în Moldova. Eu nu cred că ei nu văd avantajele procesului de integrare europeană. Dar, prin ceea ce spuneam eu anterior, că trebuie să găsim soluţii cum să nu dăunăm relaţiilor cu partenerii din Est şi această abordare ne-ar crea posibilităţi noi să dialogăm cu opoziţia.”
Europa Liberă: Acele avertismente precum să se aşteaptă o toamnă fierbinte, că opoziţia comunistă e gata să purceadă la o revoluţie, mai e loc pentru a declanşa revoluţii în Republica Moldova?
Igor Corman: „Nu mai este loc pentru a declanşa revoluţii. Am văzut noi în istorie tot felul de revoluţii, am văzut şi cu ce s-au terminat ele. Eu sunt adeptul unei dezvoltări pe cale evolutivă. Şi toamne fierbinţi noi am avut cam tot timpul. Sigur că vor avea loc şi dezbateri pe parcursul următoarei sesiuni de toamnă a Parlamentului.”
Europa Liberă: Când începe sesiunea?
Igor Corman: „În 2 septembrie îşi încep activitatea comisiile şi imediat, după şedinţele comisiilor am să convoc biroul permanent unde vom stabili dat primei şedinţe în plen a Parlamentului, atunci când vom avea şi propunerile pentru agendă.”
Europa Liberă: Deci nu credeţi într-o toamnă fierbinte?
Igor Corman: „Această fierbinţeală eu mi-aş dori să o văd în Parlament, în cadrul discuţiilor pe marginea unor proiecte concrete de legi care sunt orientate pe schimbarea spre bine a situaţiei din Moldova şi nu pe abordări populiste sau cu încercări de a organiza demonstraţii, de a ridica lumea. Astfel de scenarii eu nu cred că sunt bune pentru ţară şi eu nu cred că şi opoziţia poate să aibă careva dividende politice fiindcă oamenii aşteaptă soluţii privind îmbunătăţirea vieţii şi nu aşteaptă tulburări politice.”
Europa Liberă: De ce sunt atât de politizate aceste vizite pe care urmează să le întreprindă atât vicepremierul rus Rogozin, cât şi Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kiril?
Igor Corman: „Eu nu vreau să comentez situaţia din Biserică, statul este stat, Biserica este biserică, iarăşi este realitatea care este. Patriarhul Kiril a mai fost în vizită în Moldova, cu vreo doi ani în urmă şi ştiu că şi atunci erau multe speculaţii care, până la urmă, nu s-au mai adeverit. Sigur, dacă Patriarhul vine, este o figură înaltă, aşa cum este şi în lumea catolică, este creat un grup de lucru la guvern care încearcă să sprijine din punct de vedere logistic această vizită.
Cât priveşte vizita vicepremierului Rogozin, cred că este foarte bine că are loc această vizită, fiindcă noi avem de discutat probleme de ordin comercial, economic, în primul rând, sunt şi anumite proiecte investiţionale foarte importante care cred că reprezintă interes şi pentru Federaţia Rusă, reprezintă interes şi pentru Republica Moldova şi cea mai bună platformă pentru discutarea unor astfel de subiecte este Comisia interguvernamentală pe care o avem pentru cooperarea comercial-economcă.
Deci, pe linie guvernamentală, această vizită este importantă. Şi cu cât mai multe contacte similare vom avea cu partenerii din Federaţia, Rusă, cu atât va fi mai bine, ca să cunoaştem interesele noastre, interesele lor şi să găsim soluţiile, să găsim consens acolo unde este nevoie, ca să administrăm foarte bine această relaţie.”
Europa Liberă: Astăzi şi mâine, de asemenea, avem la Chişinău doi oaspeţi importanţi, comisarul european pentru Energie, domnul Gunther Oettinger şi premierul României, domnul Victor Ponta. Cât simbolism e aici şi cât pragmatism?
Igor Corman: „Această vizită pe care o va întreprinde la Chişinău comisarul european pentru Energie, domnul Oettinger şi domnul Ponta, prim-ministrul României, eu consider că este o vizită foarte importantă. Este vorba de lansarea unui proiect important pentru Moldova. Noi avem nevoie de acest gazoduct Iaşi-Ungheni. Aceste discuţii privind surse alternative de energie au loc peste tot şi în Europa. Sigur că Moldova nu poate să rămână în afară. Ele sunt importante şi din punct de vedere al securităţii energetice, dar şi pentru crearea unor posibilităţi pentru viitor.
Chiar şi din punct de vedere comercial, să spunem aşa, se mai schimbă preţurile la gaz, se mai schimbă posibilităţile de unde poţi contracta acest gaz. Eu nu zic că chiar de la 1 ianuarie anul viitor deja noi vom avea astfel de posibilităţi, vor mai trece ani. Dar dacă această vizită dă startul construcţiei gazoductului, eu cred că este un fapt benefic. ”
Europa Liberă: Domnule Corman, omologul dumneavoastră suedez este aşteptat la Chişinău. Suedia este ţara care a pus, alături de alte state, temelia Parteneriatului Estic. În ajunul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, vreau să vă întreb: s-a exagerat sau nu cu acest optimism de a avea semnat Acord de Asociere?
Igor Corman: „ Cred că este realizabil ca, la Vilnius, să fie pusă pecetea parafării pe Acordul de Asociere, fapt care ne va permite, după ce vor fi finalizate toate procedurile tehnice, pe parcursul anului următor, acest Acord să fie semnat. Vom depune toate eforturile ca acest Acord să reuşim si să-l ratificăm încă în componenţa actualului Parlament.
Cât priveşte liberalizarea regimului de vize, ar arăta cetăţenilor noştri care este impactul concret, fiindcă după luarea acestei decizii imediat moldovenii vor putea să circule fără vize, iar Acordul de Asociere, sigur, îl vom simţi în timp, în anii următori, care este efectul lui, nu imediat. Şi eu văd că, de multe ori, se face confuzia, aici, în Moldova, că sunt două acorduri: de asociere şi acord cu vizele. Nu este acord. Este o decizie unilaterală, pe care trebuie să o ia Uniunea Europeană, ca să ne scoată din lista ţărilor care au nevoie de vize. ”
Europa Liberă: Şi ultima întrebare: şansa ca reformele să dea rezultate şi să reuşiţi să ridicaţi salariile, să majoraţi pensiile, e una cu sorţi de izbândă?
Igor Corman: „Este marea noastră dorinţă ca să arătăm oamenilor din ţară că, în sfârşit, de vede şi această luminiţă la capătul tunelului, că viaţa devine mai bună, inclusiv la capitolul pensiilor. Bineînţeles, toate aceste proiecte pe care le avem noi cu Uniunea Europeană, toate aceste investiţii care vin în ţară, ele schimbă percepţia oamenilor, apar noi locuri de muncă, toate aceste proiecte pe care le avem, vedeţi cu construcţia drumurilor, infrastructură, multe alte lucruri în domeniul sănătăţii, iată, în domeniul educaţiei vedem reforma.
Dar dacă vorbesc de situaţia bugetului, aici sigur că nimeni nu ne va da bani, aici este o singură cale, calea creşterii economice. Această creştere iarăşi depinde, în mare măsură şi de conjunctură, care este situaţia pe piaţa europeană, care este situaţia pe piaţa Federaţiei Ruse, şi în alte ţări din Est. Cu cât mai multe mărfuri exportăm, cu atât este mai bine şi pentru bugetul nostru. Pe de altă parte, mai suntem dependenţi şi de condiţiile naturale. Şi doar pe această cale, pe calea consolidării bugetului şi pe calea combaterii corupţiei, pe calea creării condiţiilor ca în buget să vină toţi banii, toate impozitele plătite, aşa cum se cuvine, noi vom putea să schimbăm situaţia şi la nivelul salariilor şi pensiilor.”
