Peste mai puţin de o oră ar urma să se desfăşoare o reuniune în format mai larg a Alianţei pentru Integrare Europeană în care să se găsească un deznodământ la noile disensiuni iscate în coaliţia de guvernământ. Neînţelegeri provocate de decretul recent al preşedintelui în exerciţiu Mihai Ghimpu privind comemorarea zilei de 28 iunie şi retragerea trupelor ruse. Urmează să vedem cum vor fi, dacă vor fi, depăşite şi aceste neînţelegeri. Mai întâi însă un interviu cu analistul politic Vlad Lupan, pe care l-am întrebat în ajun cum vede şi cum explică noua febră care a cuprins coaliţia de guvernământ.
Chiar şi subiectul ultimului decret al preşedintelui Ghimpu a devenit un subiect care este discutat mult mai mult decât faptul că în viitoarele alegeri s-ar putea să ne pomenim într-o situaţie în care nu va fi încă soluţionată problema viitorului Republicii Moldova, ba poate chiar şi a preşedintelui Republicii Moldova tot din cauza unor discrepanţe în interiorul Alianţei.”
Europa Liberă: Dar cât de firesc este, dle Lupan, ca unul dintre liderii acestei Alianţe să nu consulte cu partenerii un decret care poate „băga pisica între hulubi”, ca să spunem aşa?
Vlad Lupan: „În mod normal trebuie să luăm în consideraţie rolul fiecărui actor al Alianţei, cu alte cuvinte în momentul în care eşti prim-ministru, în momentul în care eşti preşedintele Republicii Moldova, speakerul Parlamentului, în situaţiile respective emiţi o serie de documente în calitatea ta de funcţionar politic, fiind în slujba poporului tău. Eu nu cred că prim-ministrul îşi coordonează toate declaraţiile şi activităţile cu restul membrilor ai Alianţei. În acelaşi timp subiectele de importanţă majoră sigur că sunt coordonate de către Alianţă, dar pe de altă parte înţelegem foarte bine că şi partidele Alianţei au poziţii diferite faţă de diverse subiecte.”
Europa Liberă: Trebuie să insist dle Lupan, prevederile decretului dlui Ghimpu de ultimă oră sunt totuşi de o importanţă majoră pentru o societate mai complicată cum e cea moldovenească. De ce preşedintele în exerciţiu pare să fi evitat în mod premeditat consultările de coaliţie?
Vlad Lupan: „Întrebarea centrală pe care trebuie să ne-o punem este dacă putea oare dl Ghimpu să conteze pe sprijinul colegilor din Alianţă atunci când îşi dorea decretarea zilei de 28 iunie Zi de ocupaţie sovietică şi inclusiv poate chiar un mesaj clar în ce priveşte retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova? Putea oare să obţină un sprijin clar din partea tuturor membrilor Alianţei sau nu?
În opinia mea răspunsul este negativ deoarece la momentul actual o parte din componentele Alianţei şi-ar dori să nu aducă relaţiile cu Federaţia Rusă la un nivel de neînţelegere pentru că există partide care au încheiate parteneriate cu prim-ministrul Putin. Ştim că PD-ul are un parteneriat încheiat cu prim-ministrul Federaţiei Ruse, cunoaştem că liderul AMN are relaţii speciale la Moscova inclusiv călătoreşte deseori acolo, a fost şi în campania electorală trecută acolo. Am văzut şi vizita primului ministru la Moscova, în primăvara anului acesta deşi s-a soldat cu o declaraţie a primului ministru Putin conform căreia situaţia din Republica Moldova îi aminteşte de Kîrghistan, ceea ce de fapt este mai mult o ameninţare decât o soluţionare a divergenţelor dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă.
Da, poate că pare a fi un subiect controversat, poate că apariţia acestui decret pare a fi nediscutată în cadrul Alianţei, însă în realitate nu puteam să ne aşteptăm la o reacţie pozitivă în cadrul Alianţei şi mesajul a venit la momentul potrivit în ce priveşte retragerea trupelor ruse, pentru că am avut semnale conform cărora partenerii noştri occidentali cereau să afle de la noi care este poziţia Republicii Moldova anume acum.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, unii colegi de coaliţie ai dlui Ghimpu suţin că un astfel de decret ar putea torpila dinspre Bâc iniţiativa Germaniei de a soluţiona conflictului transnistrean cu ajutorul Rusiei.
Vlad Lupan: „Pe plan internaţional reacţiile partenerilor europeni ai Germaniei vizavi de această iniţiativă au fost negative, în primul rând pentru că, vedeţi cazul dlui Ghimpu, Germania nu s-a consultat cu partenerii săi când a semnat acea declaraţie cu preşedintele rus Medvedev. În momentul în care această iniţiativă este moartă din faşă pentru că nu va fi acceptată pe plan european, din cauza că Germania şi-a asumat prea multe, fără îndoială nimic nu mai poate torpila o asemenea iniţiativă, ea şi aşa este torpilată din interior, din cadrul Uniunii Europene. La urma urmei o asemenea iniţiativă de dialog pe subiectul transnistrean dintre Germania şi Rusia în cadrul unui for separat, fără Republica Moldova ridică anumite semne de întrebări.
De ce noi trebuie să acceptăm şi să ne bucurăm de o asemenea iniţiativă în cadrul căreia un stat, da, prieten Republicii Moldova – Germania, dar care are mult mai multe interese în relaţia sau cu Federaţia Rusă pe subiectul, de exemplu, Iranului sau pe subiectul investiţiilor germane în Federaţia Rusă, ar fi trebuit să fie mai interesată de relaţia cu Republica Moldova şi problematica transnistreană?”
Europa Liberă: Bine, dar măcar faptul că un asemenea decret crează tensiuni artificiale în relaţia cu Moscova poate fi recunoscut şi eventual regretat, nu?
Vlad Lupan: „Eu mă îndoiesc că mai pot fi tensiuni artificiale dintre Moldova şi Federaţia Rusă din momentul în care, încă în noiembrie 2009 Federaţia Rusă, prin Gazprom, a intentat dosar Republicii Moldova pentru gazele neachitate de către Transnistria şi datoriile Republicii Moldova inclusiv. E vorba de luna noiembrie 2009, la o lună şi un pic de la inaugurarea noului guvern. O asemenea acţiunie din partea Gazpromului este clar una politică, absolut fără niciun fel de îndoială, tot aşa cum a fost şi susţinerea statelor UE sau a SUA a noului guvern, fix în aceeaşi manieră şi Federaţia Rusă a răspuns prin subminarea acestui guvern.
Este absolut clar că Federaţia Rusă a început acţiunile sale împotriva AIE în componenţa actuală încă în noiembrie şi în luna mai ele au culminat atât cu parada cât şi cu faptul că Federaţia Rusă a şi început acţiunile împotriva Republicii Moldova în Curtea de Arbitraj de la Moscova tocmai pe subiectul gazului. Unde putea să meargă mai rău decât atât? Vreau să vă amintesc că preşedintele rus Medvedev a semnat cu preşedintele ucrainean Ianukovici o declaraţie pe subiectul conflictului transnistrean tot în primăvara anului 2010, în care spune foarte clar că retragerea trupelor ruse, de fapt transformarea operaţiunii de menţinere a păcii din Republica Moldova se va întâmpla ulterior cu un format internaţional, dar în conformitate cu declaraţia de la Moscova din 18 martie 2009, declaraţia dintre Smirnov, Voronin şi Medvedev conform căreia o astfel de schimbare a trupelor se va întâmpla după soluţionarea politică a conflictului, cu alte cuvinte niciodată sau cum m-am exprimat cu alte ocazii la Paştele Calului.”
Europa Liberă: Ce credeţi că va urma de vreme ce chiar din interiorul acestei Alianţe este pusă la îndoială oportunitatea acestui decret în general?
Vlad Lupan: „În primul rând situaţia din Republica Moldova este deseori motivată de cea externă. De ce, de exemplu Ghimpu a venit cu acest mesaj acum? Pentru că partenerii noştri externi au vrut să ştie acum, când au loc negocierile cu Federaţia Rusă pe problema controlului armamentului, pe un document care va înlocui Istambulul 1999, va înlocui acea prevedere conform căreia trupele ruse trebuie să fie retrase din Republica Moldova, deci trebuie să existe o altă declaraţie, un alt document prin care Republica Moldova să spună foarte clar că situaţia internă din Republica Moldova trebuie să fie aşa cum trebuie să fie, adică fără trupe ruse. Elementul extern chiar influienţează politica internă din Republica Moldova, astfel că eu nu văd cum preşedintele Ghimpu poate să se dezică de acest decret acum. Cel puţin mie nu mi se pare logic să te dezici de un decret care este aşteptat de acei parteneri externi ai Republicii Moldova care au nevoie de un argument foarte clar în negocierile cu Federaţia Rusă. ”
Europa Liberă: La ce parteneri externi vă referiţi, de fapt?
Vlad Lupan: „O serie de state membre ale NATO, inclusiv şi în mod particular SUA care negociază în primul rînd cu Federaţia Rusă, dar şi o serie de state partenere ale Republicii Moldova cum sunt statele baltice, cum sunt o serie de state din Europa Centrală şi de Esta care dau mandat acestor negocieri. Ei sunt membri plenipoţeniari ai unor organizaţii care au tot dreptul să dea mandat. În momentul în care ei trebuie să ştie care este situaţia din Republica Moldova înseamnă că ei au nevoie de un semnal din partea Republicii Moldova prin care să argumenteze: uitaţi, situaţia din Republica Moldova este următoarea, poziţia Moldovei este foarte clară, noi nu putem să permitem o deviere de la ideea retragerii trupelor ruse din Moldova. Punct. ”
Europa Liberă: În ce măsură dle Lupan împărtăşiţi părerea că respectivul decret ar fi un cadou oferit cu prea multă uşurinţă PCRM care a primis să iasă din boicot şi să vină în Parlament pentru a relua, cum au afirmat liderii comunişti, lupta pentru caracterul ireversibil al democraţiei în Republica Moldova?
Vlad Lupan: „Partidul Comuniştilor primeşte în permanenţă cadouri din partea Alianţei în asemenea circumstanţe dacă e să mergem confrom logicii respective, pentru că orice face Alianţa oricând PCRM este împotrivă şi atunci dacă scopul AIE este să nu supere Partidul Comuniştilor atunci ar trebui să nu facă absolut nimic.”
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, a fost analistul politic Vlad Lupan.
