În contextul avertismentelor opoziției că R. Moldova se îndatorează tot mai mult, ministrul Petru Rotaru a afirmat, între altele, în podcastul Europei Libere „În esență...” că la finele acestui an gradul de îndatorare a țării va ajunge la nici 38% raportat la PIB.
„Suntem cam pe la mijlocul marjei admisibile a ponderii datoriilor raportate la PIB”, spune ministrul.
Cu referire la datoriile externe ale R. Moldova care se cifrează, potrivit Băncii Centrale, la 10,5 miliarde de dolari, în creștere cu 9% în 2023 față de 2022 [aproape 4200 de dolari pe cap de locuitor], ministrul Finanțelor afirmă că asta nu trebuie „să ne creeze îngrijorări”, chiar dacă „nu este o sumă mică.” El explică că guvernarea ia împrumuturi pentru a investi în dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii R. Moldova, ca să motiveze cetățenii să rămână în țară. Din surse bugetare acest proces ar dura prea mult timp, în timp ce împrumuturile asigură accelerarea procesului, spune ministrul Rotaru.
Cât despre capacitatea statului de a restitui datoriile de stat, ministrul spune că nu au existat întârzieri la plata angajamentelor interne și externe, iar R. Moldova este apreciată în acest sens drept „o țară credibilă.”
Asistență financiară externă de peste 1 miliard de euro
Cu referire la asistența financiară externă, ministrul Rotaru a menționat că aceasta s-a cifrat, în anul 2023, la 22 de miliarde de lei (aproape 1,2 miliarde de euro).
5 miliarde de lei din cele 22 de miliarde de lei au fost granturi, restul – în jur de 17 miliarde de lei – împrumuturi. „Granturile, în mare parte, au fost direcționate în Fondul de reducere a vulnerabilității energetice pentru oferirea compensațiilor în perioada rece”, precizează ministrul Rotaru. Potrivit lui, anul trecut, volumul granturilor s-a redus pe fondul stabilizării ușoare, față de anii 2021-2022, a situației cu resursele energetice.
În anul 2024, R. Moldova va beneficia de granturi în sumă de aproape 2 miliarde de lei.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Despre raportul triumfalist-optimist al premierului Dorin Recean, prezentat în Parlament cu ocazia activității Guvernului din ultimul an.
- Prioritățile Ministerului Finanțelor pe fondul unei creșteri economice modeste de 0,7%. Care sunt tendințele încasărilor la bugetul de stat de la începutul anului 2024?
- Legiuitorii și decidenții din sectorul financiar vor mai reveni la eventuale reglementări fiscale pentru Găgăuzia?
- Ce crede ministrul Finanțelor despre disputa dintre Primăria Chișinău și autoritățile centrale pe subiectul relațiilor financiar-fiscale?
- Cât de mult ar trebuie să fie îngrijorați cetățenii de datoriile de stat ale R. Moldova? Ce indică gradul de îndatorare a țării?
- Cât de împovărătoare sunt datoriile externe de 10,5 miliarde de dolari?
- Are sau nu R. Moldova capacitatea să întoarcă datoriile?
- Volumul asistenței financiare externe de care a beneficiat R. Moldova în anul 2023. În ce scopuri s-au cheltuit fondurile? Cine sunt cei mai importanți creditori externi ai Chișinăului?
- În contextul îndeplinirii angajamentelor față de UE, cum își face R. Moldova temele de acasă pe segmentul sectorului de finanțe? Odată cu apropierea de UE, ar putea R. Moldova să opereze cu majorarea impozitelor și a taxelor?
- Ce îi oferă UE acum R. Moldova în plan financiar?
- Un studiu al IPIS arată o insuficiență de angajați în ministere. De ce nu se grăbesc profesioniștii să îmbrățișeze slujbe la stat și de ce, în aceste condiții, a fost impus moratoriu pe angajări? Care mai exact sunt salariile miniștrilor: 50.000; 70.000 sau 100.000 de lei?
- Cât de judicios își cheltuie moldovenii banii?
- Câți bani are R. Moldova?
- Cum e să gestionezi un buget într-o țară marcată de multiple provocări și unde sărăcia absolută a trecut pragul de 30%?
