Linkuri accesibilitate

Eugen Tomac: „Preşedintele Republicii Moldova a rămas în logica de gândire lăsată moştenire de Stalin”


Valentina Ursu în dialog cu președintele executiv al PMP.

Camera Deputatilor de la București a votat în 14 martie, cu 260 de voturi „pentru” și un vot „împotrivă”, proiectul de lege al deputatului PMP Eugen Tomac privind declararea zilei de 27 martie, Ziua unirii Basarabiei cu România, ca zi de sărbătoare națională. Parlamenarii Eugen Tomac și Constantin Codreanu, împreună cu câțiva colegi din România, s-au aflat au luat parte în Republica Moldova la ma multe evenimente consacrate Zilei Unirii Basarabiei cu România, care se celebrează în 27 martie. Tomac a spus că au fost două zile deosebite, cu întâlniri și reîntâlniri încărcate de emoție. Au avut loc discuții la Primărie și Casa Limbii Române de la Chişinău, o întâlnire cu oficialități moldovene la Dubăsarii Vechi, o conferință la Căușeni, o vizită la Mănăstirea "Sf. Marta și Maria" de lângă Tighina. Într-un interviu pentru radio Europa Liberă Eugen Tomac a spus că există suficienți doritori de dezbinare, că sînt interese uriașe alimentate de Federația Rusă de a ține Republica Moldova departe de România, departe de UE, însă acestea vor eșua dacă România va continua să fie cel mai de încredere partener al românilor de peste Prut. Un interviu realizat de Valentina Ursu

Europa Liberă: Se pare că în ultimul timp relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti cunoaşte o ascensiune. E doar declaraţie frumoasă sau urmează şi fapte concrete?

Eugen Tomac: „Dacă vă referiţi la întâlnirea de la Piatra-Neamţ, sigur că eu nu pot decât să mă bucur, chiar dacă nu sunt un susţinător al guvernului de la Bucureşti, că există deja un mod firesc de a aborda lucrurile, chiar dacă nu se lasă cu rezultate consistente această întâlnire bilaterală la nivel de executiv. Mă aşteptam la angajamente ferme pe proiecte energetice, pe chestiuni ce ţin de comunicaţii. Într-o intervenţie spuneam că cei doi premieri au ceva în comun, pentru că s-au mai întâlnit în cadrul unei şedinţe comune de guvern, când ambii erau miniştrii Comunicaţiilor, unul în guvernul Leancă, celălalt în guvernul Ponta şi au teme comune pe care le-au mai discutat. Şi mi-ar fi plăcut ca, de exemplu, în cadrul acestei şedinţe comune de guvern să stabilească şi câteva privatizări importante pe care le poate face România în Republica Moldova. Sau, cel puţin, să se lase cu o declaraţie de intenţie.”

Europa Liberă: De fapt, acest subiect referitor la investiţiile româneşti care urmează să treacă Prutul se discută de mult timp, dar foarte greu vin investitorii.

Eugen Tomac: „Da. Există o explicaţie, una dintre ele este lipsa de predictibilitate. Faptul că se modifică la fel aproape de des ca în România legislaţia în ceea ce priveşte fiscalitatea şi nu numai reprezintă o frână pentru orice investitor.”

Europa Liberă: În Moldova urmează o perioadă de privatizare a multor obiecte. E atractiv acest lucru şi pentru oamenii de afaceri de dincolo de Prut?

Eugen Tomac: „În mod sigur reprezintă un interes şi pentru oamenii de afaceri de peste Prut, şi pentru companiile de stat din România. Pentru că există şi companii care merg pe profit şi nu ar fi deloc greşit dacă aceste companii îşi vor extinde activitatea şi în Republica Moldova. Am dat exemple mai devreme, în comunicaţii.”

Europa Liberă: Energie, infrastructură, mediu – acestea sunt domeniile unde se aşteaptă grosul acestor investiţii.

Eugen Tomac: „În mod clar, România poate interveni şi poate oferi o alternativă pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea pieţei private în Republica Moldova. Vorbim, totuşi, de un capital pe care România şi-l permite să-l investească în Republica Moldova. Numai dacă ne uităm la o chestiune ce ţine de PIB, PIB-ul României este mult mai mare.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că bani ar fi suficienţi?

Eugen Tomac: „Nu ştiu dacă sunt bani suficienţi, dar, în orice caz, pentru a proteja, dacă vreţi, sau pentru a consolida interesele României în Republica Moldova e nevoie şi de asemenea investiţii. Şi ele trebuie să se întâmple pe toate planurile. Nu am văzut o listă a obiectivelor care vor fi scoase spre privatizare, dar, de exemplu, în zona energiei, în mod clar, România poate oferi expertiză şi se poate implica în foarte multe domenii unde noi deja am făcut performanţă. Şi cred că aici trebuie să se insiste foarte mult. De altfel, se uită de un lucru esenţial pe care îl voi aborda în următoarea perioadă. E nevoie şi de intensificarea cooperării pe domenii în care România poate deveni lider regional. Şi aici mă refer la sănătate şi la tot ceea ce ţine de producţia de medicamente. Cred că aici România şi Republica Moldova pot face front comun şi gândi proiecte comune, astfel încât să susţină un domeniu în care cetăţenii atât din România, cât şi din Republica Moldova se simt oarecum marginalizaţi, pentru că nu s-au făcut investiţii în acest domeniu. Şi pentru mine prezintă o prioritate acest obiectiv.”

Europa Liberă: Cele două state au mai făcut front comun. Ne referim la proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni cu prelungire până la Chişinău. Acum s-a mai făcut o promisiune, că până în anul 2018 ar putea să fie funcţional acest gazoduct. S-au făcut promisiuni de când s-a iniţiat proiectul, dar nu prea s-au şi onorat acele angajamente.

Eugen Tomac: „Aşa este. Şi aici ţine de lipsa de responsabilitate din partea decidenţilor. Să ştiţi că multe probleme, dacă nu sunt ferm împinse înainte de către miniştri sau premier, lucrurile trenează din cauza lipsei de capacitate de a gestiona proiecte de infrastructură mare pentru că nu există specialişti sau cei care există sunt prost plătiţi şi nu au niciun fel de dare de mână în a pune în aplicare programe de anvergură şi lipsa de resurse. Dar aici discutăm de priorităţi. Ori, faptul că în scurt timp vor face cu ochii alegerile din Republica Moldova, acest aspect poate influenţa foarte mult calendare de implementare. Ar trebui să fim foarte realişti atunci când discutăm despre aceste priorităţi. Dar ele nu trebuie abandonate şi, indiferent de cine guvernează, trebuie să înţeleagă că oportunităţile pe care ni le oferă şansa acum nu ar trebui aruncate la coş. Pentru că se amână nepermis de mult totul şi chestiunea aceasta produce efecte în lanţ negative pentru societate, pentru oameni.”

Europa Liberă: La această întrevedere a celor două cabinete de miniştri premierul de la Bucureşti a spus că România ar avea un dublu rol în Republica Moldova: „Primul, de stabilizare şi consolidare a cadrelor instituţionale şi democratice. Şi cel de al doilea rol, de ancorare politică, strategică şi fizică a Republicii Moldova în spaţiul european”. Cum ar putea face acest lucru România?

Eugen Tomac: „Simplu, prin măsuri concrete, începând de la proiecte sociale şi cu impact economic imediat, pe care noi le-am implementat deja din partea Uniunii Europene. Să nu uităm că în zece ani de zile de când am intrat în Uniunea Europeană, România a atras peste 42 de miliarde de euro. Şi lucrul acesta a schimbat fundamental faţa României. Şi aceasta a însemnat locuri de muncă, bani mai mulţi în salarii, bani mai mulţi pentru şcoli, bani mai mulţi pentru spitale. Nici România nu o duce grozav, dar oricum, în comparaţie cu Republica Moldova, lucrurile s-au schimbat mult, numai dacă ne referim la drumurile care au fost reparate, numai dacă ne referim la şcolile care au fost reabilitate. Din punctul acesta de vedere, România poate reprezenta un model de implementare a acestor programe şi ele trebuie extinse. De altfel, eu cred cu tărie că România îşi permite în clipa de faţă să creeze un fond special pentru Republica Moldova, prin care să susţină atât democratizarea instituţiilor statului Republica Moldova, cât şi prin încurajarea micilor întreprinzători. Oamenii, care produc în această societate, trebuie încurajaţi, începând de la cei care îşi desfăşoară activităţi în domeniul agricol, până la cei care produc diferite produse alimentare ş.a.m.d., pe care le exportă în mod tradiţional pe piaţa din Est. Ori, eu cred că prin România producătorii agricoli din Republica Moldova pot ajunge pe piaţa europeană mult mai uşor. S-au făcut câţiva paşi timizi, dar cei care au fost foarte abili şi performanţi din Republica Moldova au ajuns pe piaţa europeană. În rest, ceilalţi se izbesc mult de birocraţia care există în relaţia cu statele Uniunii Europene. Ori, aici România poate oferi suportul necesar şi se pot găsi mecanisme bilaterale prin care să poată fi ajutaţi micii întreprinzători din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cel puţin, două formaţiuni din Parlamentul de la Chişinău, comuniştii şi socialiştii, nu văd cu ochi buni această apropiere a Republicii Moldova de România. Ei nu resping ajutorul românesc care trece Prutul, dar aruncă săgeţi. Şi chiar domnul Voronin, în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului, a criticat şi această şedinţă comună a celor două executive. Acest lucru se va răsfrânge asupra cooperării interstatale pe viitor?

Eugen Tomac: „Lui Vladimir Voronin ar trebui să-i fie ruşine, atunci când se uită în fiecare dimineaţă în oglindă. Pentru că a lăsat moştenire un stat sărăcit, un stat care nu îşi revine, un stat care iată că, şi după atâţia ani de când a plecat de la guvernare, prin mecanismele pe care le-a creat, prin modul cum a aşezat administraţia, a produs numai haos, iar oamenii au fugit, cât au văzut cu ochii, din Republica Moldova, în mod special în perioada în care domnia sa a guvernat. A critica astăzi orice iniţiativă care, de bine, de rău, vine să clădească şi să ajute Republica Moldova mi se pare deja un lucru dincolo de limita jocului politic.”

Europa Liberă: Dar şi domnul Dodon repetă cu insistenţă ideea: „Frate, frate, dar brânza e cu bani”, atunci când face trimitere la relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti.

Eugen Tomac: „Preşedintele Republicii Moldova a rămas în logica de gândire lăsată moştenire de Stalin. Se complace în acest discurs depăşit, în care nu mai crede nimeni din tânăra generaţie. Pe oamenii care fără vina lor sunt victimele a ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova până în 1990 nu îi poţi schimba, pentru că e o chestiune ce ţine de mentalităţi. Pe mine mă miră oamenii aceştia care din oportunism încearcă să împingă dincolo de limite discursul politic, tinzând să caute permanent un vinovat de serviciu. Este foarte uşor să vii să spui de la Chişinău că România este vinovată şi România încearcă să destabilizeze situaţia din Republica Moldova, în condiţiile în care ştim foarte bine că Republica Moldova nu s-a dezvoltat pentru că Rusia nu i-a permis. Conflictul transnistrean, toată această alimentare a instabilităţii politice din Republica Moldova a avut un singur actor care a dirijat-o în sensul negativ. Şi acest actor a fost Federaţia Rusă, care încearcă prin mijloace politice şi prin influenţa pe care o are, prin politica de şantaj pe care o aplică cu succes de foarte mult timp să ţină în şah Republica Moldova. Ori, un lider care nu vede aceste realităţi şi încearcă să prezinte trunchiat adevărul nu are viitor aici. Oricât de mult s-ar bucura de simpatia unor cetăţeni ai Republicii Moldova, pe care nu îi condamn pentru că văd astfel lucrurile astăzi, dar cred că această abordare depăşită nu ajută Republica Moldova. Nu îl pune nimeni pe Dodon să îşi pună tricolorul pe cap mâine, dar să aibă o poziţie decentă cred că nu ar strica.”

Europa Liberă: Nu s-a găsit un consens în rândurile forţelor politice pe marginea acestei iniţiative privind declararea zilei de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, drept sărbătoare naţională. Şi aici există politicieni care îi acuză pe alţi colegi de ai lor, adversari politici, de trădare de patrie. Chiar i-a fost sugerat procurorului general al Republicii Moldova, de exemplu, să-l ancheteze pe domnul Ghimpu.

Eugen Tomac: „Face parte din logica discursului demagogic. Aşa au decis aleşii organului legislativ, numit Sfatul Ţării, în urmă cu 99 de ani, ca Republica Democratică Moldovenească să se unească cu România. Nu a fost unanimitate nici atunci, cum nu există nici astăzi, dar a existat o majoritate care, după 100 şi ceva de ani de dominaţie ţaristă, deci, oameni care s-au format în Rusia ţaristă, acolo şi-au făcut studiile, acolo s-au format ca profesionişti în diferite domenii, nu discutăm de oameni care nu ştiau despre ce vorbesc, dar care la un moment de răscruce au luat o decizie lucidă, spunând că este mai bine să se unească cu România, decât să rămână în continuare o gubernie a Rusiei ţariste. Ori, a aduce un omagiu acestor oameni este un lucru absolut firesc. El s-a întâmplat în România în urmă cu două săptămâni, când cu o largă majoritate de 260 de voturi pentru şi un singur vot împotrivă, deci, și la Bucureşti există oameni care au alte opinii, şi şase abţineri, ziua de 27 martie devine o zi dedicată basarabenilor, românilor din Republica Moldova. Practic, 22 de milioane de români vor sărbători pe 27 martie Ziua Unirii Basarabiei cu România. Le vor aduce un omagiu românilor din această parte, practic, cetăţenilor din Republica Moldova. Şi e un lucru foarte bun, pentru că se întâmplă trei chestiuni: cu prilejul zilelor naţionale în România sunt arborate steagurile; se vorbeşte la televiziunea publică şi în toată presa despre importanţa acestei zile; se organizează de către autorităţile publice locale, şi aici mă refer le prefecturi, consilii judeţene, primării de comune, oraşe şi municipii, evenimente cu prilejul aniversării zilei unirii Basarabiei cu România. Şi acest lucru se va întâmpla în toate cele 3.200 de unităţi teritorial-administrative din România. Şi mai mult decât atât, aşa cum am prevăzut eu în lege, toate misiunile diplomatice ale României din întreaga lume vor organiza evenimente cu prilejul acestei zile. România transmite cu acest prilej un semnal politic foarte clar că o interesează viitorul Republicii Moldova prin prisma evenimentelor care ne leagă. Sigur că nu se vor întâmpla lucrurile forţând nota, dar noi avem această libertate de a discuta deschis despre ce trebuie să facem în viitor.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG