Linkuri accesibilitate

Dilema adevărului: liderii politici nu le mai pot spune deschis oamenilor cum stau lucrurile (22)

Întâlnirea de la Sankt Petersburg dintre președintele rus Vladimir Putin și cel turc Regep Erdogan apărea prezentată încă de dimineață în presa zilei drept „o discuţie cu mize enorme”. Formula îi aparține lui Cristian Unteanu. Este pe cale să se contureze formal o nouă axă de putere între Rusia și Turcia, cărora li s-ar putea adăuga și Israelul, se arată în articolul apărut pe blogurile Adevărul. Moscova și Ankara s-ar fi apropiat simțind fiecare izolarea internațională. Rusia, după anexarea Crimeii și războiul civil din Ucraina, iar Turcia, ca urmare a comportamentului autorităţilor după încercarea eşuată de lovitura de stat militară. Unteanu reamintește că ieri s-a consumat și trilaterala Rusia-Iran-Azerbaidjan, la Baku, între preşedinţii Putin, Rohani şi Alyiev. Temele discuţiei ar fi similare cu cele de la Sankt Petersburg: cooperare economică, proiecte energetice şi conducte de transport, probleme de securitate regională şi lupta împotriva terorismului. Perspectiva unei înțelegeri pentru construcția gazoductului Turkish Stream are componentă atât economică, dar și politică, întrucât e vorba chiar de proiectul care a înlocuit South Stream. Comisia Europeană a insistat să fie stopată. Bulgaria a fost amenințată atunci cu proceduri de infringement dacă ar fi acceptat oferta rusească. Unteanu, care este corespondentul ziarului Adevărul la Bruxelles, scrie că Turkish Stream ar putea tenta acum Bulgaria, dar și alte state.

„Cât de dificil este să fii om politic democrat-liberal în zilele noastre. Trebuie să navighezi periculos între principii și realități, între onestitate și pragmatism, între responsabilitate față de popor și imperativul de a-l conduce pe acesta ca pe un adolescent imatur”, scrie Andrei Cornea în editorialul săptămânalului 22. În politica actuală, soluțiile înțelepte riscă să nu fie îmbrățișate de alegători. În schimb, au tot mai mult trecere extravaganțele populiste, gen Brexit sau candidatura lui Donald Trump la președinția Statelor Unite. Nimeni nu poate desena limita corectă dintre restrângerea benefică a libertăților cetățenești, astfel încât atacurile teroriste, djihaiste, să fie stăvilite, și respectiv abuzarea libertăților cetățenești. În mod curios, arată Cornea, a apărut și o „dilemă a adevărului”: liderii politici nu le mai pot spune deschis oamenilor cum stau lucrurile. Riscă să nu fie crezuți, ba chiar pedepsiți prin pierderea puterii. În ziua de azi, „e foarte ușor, aproape inevitabil,(...) să abați cumpăna prea mult într-o di­recție, așa cum s-a întâmplat, cred, cu Angela Merkel, în chestiunea refu­gia­ților”.

Trupul neînsuflețit al reginei Ana a fost adus în România și va fi înmormântat sâmbătă la Curtea de Argeș. Cristian Câmpeanu comentează în revista 22 nu atât trista împrejurare, cât varianta monarhică. Mai demult, el însuși a scris că reinstaurarea monarhiei în România ar putea fi precum celebrul pariu al lui Pascal: dacă s-ar reinstaura și nu ar duce decât la „un ceremonial lipsit de substanță”, nu ar fi nimic de pierdut. „Dar dacă mo­narhia reușește să consacre o legătură or­ganică profundă între popor și șeful sta­tului, între guvernanți și guvernați, în baza unor valori fundamentale perene precum li­bertatea, responsabilitatea, integritatea, dem­nitatea, atunci totul e de câștigat”. Azi, Câmpeanu recunoaște că nu mai e chiar sigur. Motivul: dispar din scenă chiar monarhii – deja regina neîncoronată Ana, dar, din păcate, nu peste mult timp și Regele Mihai, grav bolnav. Urmașa la tron, principesa Margareta, nu ar oferi deocamdată certitudini că se va ridica la nivelul impus de părinții ei și de misiunea cârmuirii unei țări.

XS
SM
MD
LG