Rusia presează pentru „rezolvarea” în folos propriu a dosarului transnistrean prin metoda „picătura chinezească”, arată Dan Nicu în articolul plasat la secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul. Reluarea după doi ani a negocierilor în format 5+2 a pus Republica Moldova într-o situație ingrată: „nu-şi permite să ignore chemările mediatorului numit Federaţia Rusă şi a părţii transnistrene la negocieri, dar pe de altă parte este presată de fiecare dată să accepte noi şi noi cedări care, poate, vor îmbuna Tiraspolul şi acesta va accepta să se pună sub autoritatea Chişinăului (...) fără federalizare”. Semnatarul face o listă a pretențiilor actuale ale Moscovei și arată care pot fi consecințele lor. Una peste alta, „Moscova, scrie Dan Nicu, joacă abil pe dorinţa politicienilor de la Chişinău de a readuce teritoriul din stânga Nistrului sub autoritatea Republicii Moldova, ştiind că există în rândurile acestora necesitatea de a pune «statalitatea moldovenească» la adăpost de «pericolul» unirii cu România”.
În preziua referendumului britanic privind rămânerea sau ieșirea din Uniunea Europeană, Hotnews.ro publică un dialog cu un specialist în științe politice. Profesorul universitar britanic Simon Hix, intervievat de Vlad Mixich, e de acord că România are de ce să își facă griji în legătură cu deznodământul. Fără Marea Britanie, Rusiei îi va fi mult mai ușor să se amestece în Europa și să obțină ridicarea sancțiunilor economice impuse după anexarea Crimeii, pentru că Moscova „are influență în Germania”, spune Hix. Indiferent cum vor vota mâine britanicii, Europa „cu două viteze” a devenit deja o realitate, consideră expertul, care n-ar neglija deloc posibilul efect de contagiune. Țări precum Danemarca, Suedia, Austria, Ungaria, Franța, ulterior și Polonia și Cehia, și-ar putea pune la rândul lor problema ieșirii din Uniunea Europeană. Campania britanică pro și contra Uniunii are a avut un singur merit incontestabil, în opinia invitatului Hotnews.ro: a reușit să evite orice notă de rasism, deși a fost tot timpul vorba de imigrație. Nu rasa sau religia imigranților au fost puse în discuție, cât capacitatea lor de a acapara locurile de muncă ale nativilor britanici.
Pe același site, Hotnews.ro, Cristian Pantazi scrie despre legătura aparte a românilor cu Marea Britanie – acum, în condițiile liberei circulații în spațiul european, cu mulți tineri studiind acolo și mulți români lucrând cu folos, dar mai ales în perioada tranziției postcomuniste. Pozițiile ambasadorilor britanici au fost mereu ferme în favoarea instaurării statului de drept, arată Pantazi.
Și pe contributors.ro se prefațează subiectul Brexit. Valentin Naumescu arată că, indiferent cum se va termina, acest referendum consfințește o mare criză a Uniunii¸ din care se desprinde o lecție amară: „Uniunea Europeană a devenit un set de regulamente şi norme, un concept tehnic, abstract, de care profită în aparenţă un număr mic de contribuabili (...), dar a pierdut sentimentul politic, «fiorul» popular care întemeiază construcţia europeană şi ţine în viaţă o Idee”. Ideea analizei lui Naumescu este totuși că, pe ruinele unui sistem politic (văzut la nivel european), s-ar putea ivi prilejul unui nou început, al unei reconstrucții, oricât de dificile.
