Linkuri accesibilitate

Panama Papers & Rusia (Mold-street.md).

Agora.md scrie despre apelul către autorităţi semnat de nouă instituţii media şi IT în care se cere renunţarea la articolele legislative, care permit blocarea site-urilor, verificarea email-urilor, sms-urilor și obligă operatorii să stocheze datele utilizatorilor. Se are în vedere proiectul de lege votat de guvern pe 30 martie. „Desi au scopul declarat de a combate pornografia, terorismul și violența, aceste prevederi comportă riscuri majore de a institui o cenzură a Internetului și limitează drepturile cetățenilor”, se arată în apel. Publicaţia enumeră amendamentele care ar trebui să fie excluse din proiect: art. 133 din Codul de procedură penală va permite citirea email-urilor, dar și altor „mesagerii textuale” (ex: Viber, Telegram, Skype, WhatsApp); art. 247 din Codul Contravențional al Republicii Moldova care prevede introducerea unor obligații pentru operatorii de Internet (ex: Starnet, Orange, Moldcell etc), prin care aceștia vor fi obligați să filtreze și să arhiveze traficul ce trece prin propria rețea, dar și să blocheze IP-urile serverelor, pe care sunt stocate diferite site-uri; şi art. 7 din Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, care prevede obligaţii pentru furnizorii de servicii să conserve traficul de telefonie fixă și telefonie mobilă de la 180 zile la 1 an, iar traficul de Internet - 6 luni.

Mold-street.md scrie că o scurgere masivă de documente din mai multe zone offshore scoate la iveală secretele financiare ale unor lideri mondiali, capete încoronate, corporaţii internaţionale, membri marcanţi ai crimei organizate şi afacerişti controversaţi, ale căror activităţi au ruinat viaţa a sute de milioane de oameni. Publicaţia se referă la ancheta jurnalistică efectuată în comun de 107 instituţii media care au reuşit să intre în posesia unor documente din arhivele secrete ale unor societăţi panameze de consultanţă denumite acum generic „Panama Papers”. Acestea arată cum şefi de stat şi alţi politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi sportive, dar şi reţele criminale, se numără printre beneficiarii reali ai peste 214 mii de societăţi offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale. Ancheta coordonată de Consorţiul international al Jurnaliştilor de investigaţie (ICIJ) este semnificativă nu doar prin numărul de documente, mai scrie Mold-street.md, ci şi prin faptul că nume grele ar putea fi vizate de aceste dezvăluiri. Deocamdată, printre cei care au recurs la diferite montaje financiare pentru a-şi disimula averile sunt enumeraţi membri ai anturajului preşedintelui rus Vladimir Putin, premierul pakistanez Nawaz Sharif, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi fostul şef al executivului de la Kiev, Pavlo Lazarenko, premierul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson, regele Salmar al Arabiei Saudite, preşedintele argentinian Maoricio Macri sau fostul premier irakian Azad Allawi.

Petru Bogatu revine în „Ziarul National” la vizita oficială în Republica Moldova a ministrului adjunct de Externe al Federației Ruse, Grigori Karasin, de la începutul săptămânii trecute. După părerea sa, acesta ar fi avut o misiune secretă. „Moscova, nitam-nisam, se arată foarte interesată de reluarea negocierilor în subiectul transnistrean, chit că anterior scuipase pe ele de la înălțimea turnului Spasski al Kremlinului. Anume acest fapt a dorit Karasin să-l comunice autorităților moldovene. De unde şi impresia că Putin adoptă în privința Tiraspolului o strategie similară cu cea a Donbasului. El caută să speculeze dividendele politice câştigate prin antrenarea militară într-un diferend internațional pentru a se descotorosi de sancțiuni şi, totodată, pentru a scăpa de povara unor zone de conflict pe care nu mai e în stare să le finanțeze.

Nu încape îndoială însă că el şi-ar dori să pună pe umerii Ucrainei şi Republicii Moldova întreținerea celor aproape cinci milioane de locuitori ai regiunilor separatiste Donețk, Lugansk şi Tiraspol, crede Bogatu. Iată de ce analistului i se pare că, ca şi în cazul Donbasului, Kremlinul va promova proiectul său de federalizare a Republicii Moldova. Mai mult. Nu-i exclus că ruşii vor căuta să profite de preşedinția germană a OSCE pentru a obține pentru Transnistria un statut de republică autonomă.

„Oficialitățile de la Chişinău trebuie să fie prudente. Karasin le-a întins un măr otrăvit din livada „Pamiat’ Ilicia” de lângă Tiraspol”, îşi încheie editorialul Petru Bogatu.

XS
SM
MD
LG