Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova, spune despre raportul Kroll, într-un comentariu consemnat de portalul „Agora”, că el scoate la lumină un sistem extrem de netransparent de acționariat nominal, sub umbrela unei singure persoane – Ilan Shor şi demonstrează că s-au sifonat maximum de lichidități din sistemul financiar moldovenesc, pentru a aplica, la un moment dat, „marea lovitură”. Deși tranzacțiile au fost extrem de banale, s-a încercat crearea impresiei de „genialitate financiară”.
Persoanele interpuse sunt companii obscure offshore și persoane fizice boschetari din Republica Moldova, Federația Rusă și Ucraina, beneficiarul final al schemei, aparent, este Shor, conform raportului”, constată Ion Sturza.
Fostul premier crede că în următoarea fază de investigații se va demonstra implicarea politicienilor și a altor oameni de afaceri din Republica Moldova. „Dacă serios, cu tot respectul fata de specialiștii moldoveni, nu cred că sunt capabili să descifreze de unii singuri această escrocherie a veacului. Una din soluții ar fi ca occidentalii să nu mai cheltuiască aiurea banii cu așa-numita „reformă a justiției” și să trimită o echipă FBI”, este o altă concluzie făcută de Ion Sturza.
Într-o relatare pentru „Deutsche Welle”, Vitalie Călugăreanu se opreşte la suspiciunile cărora le-a dat naştere gestul lui Andrian Candu, preşedintele Parlamentului, de a publica raportul fără acceptul autorului. Fiind finul de cununie al controversatului om de afaceri, Vlad Plahotniuc, deputat și finanțator al Partidului Democrat – un rival de business al liderului PLDM, Vlad Filat, suspectat de presă că ar avea legătură cu furtul investigat de Kroll, președintele Parlamentului a publicat raportul întocmit de detectivii americani, chiar dacă anterior tot el menționase că Kroll a respins solicitarea autorităților moldovene de a fi făcut public raportul, aminteşte Vitalie Călugăreanu. Autorul precizează că nu se știe dacă presiunea străzii l-a determinat pe Andrian Candu să publice investigația internațională, dar în presă a apărut ipoteza conform căreia acesta ar fi un semnal că PD (al cărui exponent este Andrian Candu) ar urmări debarcarea actualului Guvern și promovarea lui Candu la funcția de nou prim-ministru. Potrivit acestei versiuni, PLDM nu se va putea opune și va vota guvernul dictat de PD, în caz contrar existând riscul ca mai mulți fruntași ai acestui partid și rudele lor să ajungă la pușcărie ca urmare a investigării în continuare a furtului din sistemul bancar de către organele de anchetă și justiția controlată, potrivit presei, de PD”, menţionează jurnalistul.
Tot despre raportul Kroll, jurnaliştii săptămânalului „Economist” scriu că el nu conţine informaţii senzaţionale, ci este mai degrabă o „sinteză a informaţiilor obţinute de la instituţiile de resort”, după cum a apreciat directorul executiv al Expert-Grup Adrian Lupuşor. „Cert este însă faptul că principalul beneficiar al tranzacţiilor dubioase de la cele trei bănci în acte apare Ilan Shor cu grupul său de firme. Kroll însă nu cunoaşte „unde au dispărut banii” şi recomandă autorităţilor să continue investigaţia”, menţionează autorii.
Reporterii de la „Economist” notează în cadrul unei analize că deşi autorităţile moldoveneşti sunt restanţiere la capitolul reforme, Uniunea Europeană şi instituţiile financiare internaţionale continuă să susţină masiv reconstrucţia reţelei de drumuri. „După ce recent au fost lansate două licitaţii pentru lucrări de reabilitarea drumurilor de peste două miliarde de lei, ieri (marţi, 5 mai – Imedia) a fost semnat un acord de grant prin care Uniunea Europeană acordă 15. mil. de euro pentru construcţia drumurilor de ocolire ale localităţilor Vulcăneşti şi Bahmut. În general, în 2015 vor fi în reparaţie circa 400 kilometri de drumuri, după cum a anunţat anterior ministerul Transporturilor”, precizează autorii.
Ion Preaşca notează în cadrul unei analize pentru portalul „MoldStreet” că actuala criză din Rusia şi dificultăţile economice din Uniunea Europeană lovesc tot mai dur în comerţul exterior al Republicii Moldova. „Astfel exporturile de mărfuri au constituit în luna martie doar 174,9 milioane de dolari, cu 5,7% mai mult faţă de luna precedentă, dar cu 18,3% mai puţin comparativ cu luna martie 2014”, scrie autorul făcând trimitere la date publicate de Biroul Naţional pentru Statistică.
Vasile Gârneţ notează în editorialul său publicat pe pagina web a „Ziarului Naţional” că actualii guvernanţi proeuropeni au reuşit „performanţa” unei substituiri aproape perfecte de identitate: „au devenit, pentru mulți concetățeni de-ai noștri, întruchiparea răului pe care îl reprezenta altădată regimul Voronin”. „Şi asta s-a întâmplat după ce garda mult răsfirată şi derutată a comuniștilor a fost invitată, într-un fel, în coaliţie ca să încerce, în stilu-i caracteristic, o nouă fază de integrare europeană. Și mai ales după ce s-a furat miliardul de euro din băncile moldovenești, jaf care a aruncat în sărăcie o populație deja ajunsă la sapă de lemn: s-a devalorizat leul, au explodat prețurile, s-au scumpit tarifele la energie și întreținere, prăpastia dintre guvernanți și populație a crescut vertiginos”, menţionează autorul.
Editorialistul aminteşte, între altele, despre mitingul de duminică, 3 mai. „Tensiunea este în creștere și asta vine pe un fundal electoral, al alegerilor locale, unde, mai ales în Chișinău, mulțimea de candidați va dezorienta și dispersa și mai mult electoratul proeuropean, dezamăgit și frustrat. De această stare de fapt din R. Moldova vor căuta să profite oamenii Moscovei, pionii politici pe care aceasta îi manevrează la Chișinău”, scrie Vasile Gârneţ.
