Linkuri accesibilitate

Biroul Naţional de Statistică s-a plâns poliţiei în privinţa unor informaţii false expediate presei.

Biroul Naţional de Statistică s-a plâns organelor de poliţie în privinţa informaţiilor false expediate instituţiilor de presă la început de an privind apartenența etnică şi limbile vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Directoarea instituţiei, Lucia Spoială, spune că datele, potrivit cărora un sfert dintre cei chestionaţi în timpul recensământului s-au declarat români, sunt eronate şi nu se poate vorbi despre o scurgere de informaţie, deoarece aceste cifre sunt în proces de examinare.

Datele preliminare ale recensământului organizat între 12 şi 25 mai 2014 şi făcute publice de Biroul Naţional de Statistică vizează doar numărul şi structura populaţiei. O primă concluzie e că în ultimii zece ani populaţia Republicii Moldova a scăzut cu 470 de mii de locuitori, ajungând la puţin sub 3 milioane, fără regiunea transnistreană.

Aceste date au provocat nedumerirea mai multor lideri de opinie de la Chişinău care le-au confruntat cu datele utilizate de Comisia Electorală Centrală în recentul scrutin parlamentar. Aşadar, numărul alegătorilor incluşi în listele electorale, fără a fi luaţi în calcul cei din stânga Nistrului, a fost de aproape 2,8 milioane de locuitori. Cifrele Biroului Naţional de Statistică care-i vizează pe cei ce au atins vârsta majoratului indică un număr de 2,2 milioane de locuitori.

Directoarea Biroului Naţional de Statistică, Lucia Spoială, spune însă că e prematur să se declare că datele prezentate de instituţie sunt mai puţin sigure şi asta pentru că, fiind date preliminare, nu au fost suprapuse, bunăoară, cu datele Registrului de Stat al Alegătorului sau cel al Populaţiei:

„Sunt datele preliminare ale persoanelor recenzate. În ce priveşte celelalte date administrative, acestea vor fi suprapuse ulterior, ca să ajungem la cifra reală a populaţiei prezente în Republica Moldova. Deci, persoanele care erau plecate trebuie revăzute, toţi cetăţenii care locuiesc la moment în ţară iarăşi trebuie de revăzuți, inclusiv trebuie de identificat statutul migratului sau a emigrantului din Republica Moldova”.

Pentru organizarea recensământului de anul trecut din bugetul de stat au fost cheltuiţi 89 de milioane de lei, iar printre informaţiile pe care se aşteaptă să fie furnizate ar fi numărul exact al cetăţenilor, proporţia migraţiei, nevoia de utilităţi publice şi infrastructură, împărţirea etnică şi altele.

Gestionarea recensământului a fost obiectul unor comentarii critice în presă. Mai mulţi experţi s-au întrebat în ce măsură 11 mii de operatori vor reuşi să colecteze eficient datele care la recensământul din 2004 au fost colectate de 44 de mii de operatori? Presa a mai semnalat un număr impunător de persoane care au rămas nerecenzate. Tocmai din cauza acestor critici, crede directorul Casei de Sondaje CBS-Axa, Ion Jigău, statisticienii moldoveni urmau să măsoare de şapte ori înainte să ofere date din recensământ, chiar şi preliminare:

„După ce ai datele procesate trebuie să le contrapui cu alte surse de date, spre exemplu, cu registrul populaţiei, cu datele oficiilor de stare civilă care înregistrează nașterile, decesele şi căsătoriile. Recensământul înseamnă ceva mai mult decât o simplă chestionare. În primul rând, în baza recensământului, la nivel de stat, se fac politici, inclusiv bugetul de stat. Noi trebuie să ştim componenţa familiilor, câţi sunt bătrâni singuratici, câte gospodării sunt de o singură persoană, multe alte informaţii care sunt importante pentru a înţelege ce se face în această ţară”.

Recensământul din 2014 este al doilea organizat în Republica Moldova de la declararea independenţei. O operaţiune similară a avut loc cu zece ani în urmă, iar mulţi au suspectat autorităţile comuniste de atunci de interesul de a raporta cât mai puţini cetăţeni care s-ar fi declarat români, în consecinţă, recensământul din 2004 a fost tratat mai curând ca o acţiune politică.

XS
SM
MD
LG