Linkuri accesibilitate

Un interviu cu reprezentantul Fondului ONU pentru Populație, instituție parteneră la organizarea recensămîntului.



Suntem în plin recensământ, primul în spaţiul CSI care se desfăşoară în conformitate cu standardele europene. Ce face diferenţa în comparaţie cu acţiunea similară de la 2004? Ne vom recunoaşte mai bine ca naţiune în oglinda rezultatelor lui? Încercăm să înţelegem mai bine această problemă împreună cu reprezentantul adjunct al Fondului ONU pentru Populaţie, Boris Gîlca.

Europa Liberă: Ce face diferenţa în comparaţie cu recensământul din 2004? De exemplu, cât de mult s-a schimbat chestionarul şi cum se explică schimbările?
Boris Gîlca: „Sunt mai multe diferenţe şi, sper eu, sunt bune. În primul rând recensământul din 2004, vrem noi sau nu vrem, a fost totuşi unul politic. Or, un exerciţiu de numărare al populaţiei trebuie să fie un exerciţiu pur statistic. Şi aceasta face prima diferenţă.”

Europa Liberă: Dar ce înţelegeţi Dvs. prin „politic” – faptul că politicul a influenţat rezultatele propriu-zise?

Boris Gîlca:
„Cu certitudine a influenţat. Mai mult ca atât, că recensământul din 2004 practic a fost efectuat în grabă şi pregătit pe ultima sută de metri, practic în trei luni de zile, nu au fost bani bugetari alocaţi; recensământul din 2004 a fost în totalmente acoperit din surse externe a donatorilor. Şi au fost mai multe probleme senzitive, în special ce e legat de etnie, de naţionalitate, care au trezit mari dezbateri şi, până la urmă, se pare că au fost grav falsificate acele date. De aceea concluzia mea a fost că a fost unul politic.

După cum ziceam, recensământul de fapt este un exerciţiu în sine statistic şi neutru politic. Cel puţin aşa ar trebui să fie. În al doilea rând, recensământul din acest an vine cu o calitate a datelor mai înaltă. Chestionarele au fost dezvoltate conform criteriilor europene. Şi vreau să menţionez din start că în anul 2014 Republica Moldova îşi va număra nu doar cetăţenii şi tot ce e legat de cetăţean, dar şi locuinţele.

În premieră, Republica Moldova îşi va număra şi locuinţele. Deci, acest recensământ este al populaţie şi al locuinţelor. A treia diferenţa este faptul că chestionarele care au fost dezvoltate sunt mult mai adaptate contextului curent şi în special vor fi în premieră enumerate persoanele cu dizabilităţi, ceea ce face un lucru foarte şi foarte important. Ţara trebuie să-şi cunoască persoanele care au nevoie de îngrijiri şi persoanele cu nevoi speciale. Recensământul din acest an vine în premieră cu alocarea banilor bugetari. Chiar dacă nu sută la sută, cel puţin este o intenţie bună şi jumătate din costul acestui exerciţiu va fi acoperită din banii bugetului.”

Europa Liberă: Despre ce sume este vorba?

Boris Gîlca:
„Biroul Naţional de Statistică, care este principalul implementator al acestui exerciţiu, spune că este vorba despre un buget de 90 de milioane de lei, ceea ce este o sumă foarte mare.

Aici vreau să fac o paranteză: Republica Moldova, prin aspiraţiile sale europene şi chiar dacă faci o diferenţă calitativă faţă de recensământul din 2004, totuşi nu a ţinut cont de toate recomandările internaţionale. Şi una din ele spune că nu e bine şi nu trebuie să facem recensământ într-un an electoral. Iată că în Republica Moldova se întâmplă acest lucru. De ce? Din simplul motiv că ambele exerciţii, atât recensământul populaţiei, cât şi alegerile parlamentare pe care le vom avea în acest an, consumă enormi bani bugetari. Este o povară enormă pe bugetul Republicii Moldova, plus că sigur că se vor găsi forţe politice care vor interpreta datele recensământului în scopuri politice, în scopuri electorale. ”

Europa Liberă: Tocmai la aceasta vă referiţi când vorbim în general despre posibilitatea utilizării rezultatelor în scopuri electorale? Deci, la utilizarea acestor date la liberul plac de către liderii politici interesaţi de anumite rezultate în aşa mod? Opoziţia iată acum acuză autorităţile că ar camufla intenţia să folosească aceste rezultate la alegeri sau după alegeri, nu?

Boris Gîlca:
„Vedeţi că interceptarea datelor ţine de persoană, dacă vreţi ţine de competenţa persoanelor, ţine de urmărirea anumitor interese din partea acestor persoane etc… Uitaţi-vă că, conform aceloraşi standarde internaţionale este obligatoriu ca datele preliminare ale recensământului să fie publicate la șase luni după executarea lui. Dacă ar fi să facem un calcul, eu cel puţin mi-am făcut mie, recensământul care are loc în perioada 12-25 mai după şase luni – asta ar fi luna decembrie 2014. Dacă ar fi să credem datelor neoficiale încă, Republica Moldova ar avea alegeri parlamentare la sfârşitul lunii noiembrie. Deja publicarea acestor date la șase luni după recensământ, asta înseamnă că vor fi publicate în perioada post-electorală, care probabil nu vor mai trezi atâta interes şi dezbateri în societatea.”

Europa Liberă: Dar vor fi probabil dezbateri suficiente până atunci… Pentru că probabil dacă nu era coincidenţa cu anul electoral, poate erau mai puţine campanii paralele. Apropo de aceste campanii paralele – asociaţii care zic că dacă te declari român, vei obţine cetăţenie română mai uşor, asociaţii care zic declară-te moldovean şi nu ştiu ce se va întâmpla – ce cred organizatorii despre aceste campanii şi strică ele lucrurile pentru buna organizare a recensământului?

Boris Gîlca:
„Din start vreau să spun că Fondul ONU pentru populaţie nu suntem organizatorii acestui exerciţiu, ci parteneri. Organizatorii sunt guvernul republicii Moldova şi Biroul Naţional de Statistică. Noi, la fondul ONU pentru populaţie, coordonăm asistenţa externă şi de fapt venim să asistăm Biroul Naţional de Statistică la realizarea cu succes a exerciţiului în deplină corespundere cu standardele internaţionale.

Şi vreau să fac aici o paranteză: câteva instituţii internaţionale şi-au expus sprijinul pentru acest recensământ. Vorbim despre Agenţia Internaţională pentru Dezvoltare, vorbim despre guvernul Republicii Moldova şi de Agenţia pentru Cooperare a Republicii Cehe.

Noi, Fondul ONU pentru Populaţie, după cum ziceam, coordonăm această asistenţă externă, inclusiv din partea ONU şi a colegilor noştri de la PNUD şi UNICEF. Pe parcursul perioadei de 18 luni, practic de un an şi jumătate, poate chiar mai bine, în Republica Moldova am organizat trei şedinţe ale unui consiliu internaţional de experţi care a întrunit experţi de valoare, experţi notorii în materie de recensământ din diferite ţări şi care au luat cunoştinţă cu starea de lucruri, au venit cu un set de recomandări importante pentru biroul de statistică care urmau să fie implementate. Eu sper că Biroul Naţional de Statistică a găsit utile aceste recomandări şi chiar vreau să cred că ele au ajutat ca Biroul naţional de Statistică să fie bine pregătite către acest recensământ.

Ceea ce mă întrebaţi despre campanii paralele – da, am văzut şi eu acest lucru, dar cred că Republica Moldova, fiind o ţară democrată, fiecare are dreptul la opinie, dreptul la părere, important este ca toate declaraţiile, toate opiniile să fie într-un cadru legal. Şi sper eu ca aceasta să se întâmple şi în Republica Moldova.

Pe de altă parte, trebuie să facem distincţie clară între campania de informare oficială pe care a demarat-o Biroul Naţional de Statistică şi alte campanii paralele, care nu au legătură cu Biroul Naţional de Statistică şi cu informaţiile pe care le furnizează acest birou. Nu pot să mă pronunţ asupra acelor promisiuni, dar cred că nu-şi găsesc locul şi nu sunt valide în sine.

Dar, iarăşi, cetăţeanul este în drept să se informeze şi cetăţeanul este în drept să-şi facă concluziile. În special răspunsurile la întrebările din chestionar trebuie făcute de acea persoană care este chestionată şi nicidecum influenţată de către recenzor. Or, la libera declaraţie a cetăţeanului, la libera sa autoevaluare, să spunem aşa, aceste date vor fi colectate.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, cetăţeanul persoana chestionată trebuie să-şi dea seama foarte exact despre ce este întrebat. Pentru că de exemplu la rubrica cum se simte sub aspect etnic, se poate face confuzie probabil la un moment dat între noţiunea de naţionalitate, de exemplu, şi apartenenţă etnică. Este asigurată exactitatea şi lipsa de ambiguitate a întrebărilor privind aspectele etnice?

Boris Gîlca:
„Până vă răspund, mai fac o paranteză: în sine chestionarele conţin foarte multe întrebări. Întrebările ce ţin de naţionalitate, etnie sunt doar câteva: în sens că recensământul este un exerciţiu foarte complex care vine să adune, să expună în baza de date o multitudine de indicatori care ulterior vor servi ca bază la dezvoltarea politicilor sociale şi economice ale ţării.

În sine întrebările din chestionar pe care le-aţi menţionat sunt construite într-o ordine logică şi noi am ţinut foarte mult ca această logică să fie respectată. Mai întâi se întreabă despre cetăţenie, apoi despre naţionalitate, apoi despre etnie. Este o logică în aceste întrebări, pentru ca cetăţeanul să-şi dea seama că există o diferenţă şi pot fi lucruri absolut diferite cetăţenia şi naţionalitatea, naţionalitatea şi etnia.”

Europa Liberă: S-a speculat că datele personale colectate ar putea fi utilizate într-un mod departe de scopul recensământului propriu zis şi că recenzorii nu au nici un angajament juridic să nu divulge aceste date, la liberul lor arbitru… Pentru cei care sunt departe de modul de organizare al unui recensământ, ce garanţii li se poate oferi cetăţeanului că nu va fi manipulat sau utilizat şi pe această cale?

Boris Gîlca:
„Vreau să cred că nu se va întâmpla acest lucru. Recensământul din acest an este primul care se va executa în baza unei legi a recensământului. Avem legea 90 din aprilie 2012 şi participarea la recensământ este o obligaţie a cetăţeanului. Pe de altă parte, aceiaşi lege vine să aducă absolută confidenţialitate datelor care vor fi culese la acest exerciţiu. De altfel, recenzorii au fost instruiţi, apropo aceste instruiri mai continuă, cum să utilizeze corect şi să colecteze aceste informaţii.

Vreau să menţionez că acest exerciţiu, şi sper că guvernul Republicii Moldova îşi dă bine seama de acest lucru, este în atenţia partenerilor europenei, chiar dacă ei stau neutru la o parte. Dar sigur că se uită cum Republica Moldova va executa acest recensământ. Pentru că în funcţie de numărul de persoane, în funcţie de credibilitatea datelor adunate la recensământ vor parveni şi sursele europene pentru dezvoltarea durabilă a ţării.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG