Linkuri accesibilitate

Ultimul recensământ în Republica Moldova a avut loc în 2004, pe care mulţi l-au privit ca pe o acţiune politică a guvernării comuniste.


Autorităţile de la Chişinău au început astăzi un recensământ al populaţiei şi, în premieră, al locuinţelor. Exerciţiul va dura două săptămâni, iar printre informaţiile pe care ar trebui să le furnizeze ar fi numărul exact al cetăţenilor, proporţia migraţiei, nevoia de utilităţi publice şi infrastructură, împărţirea etnică şi altele. Ultima dată o astfel de operaţiune a avut loc în Moldova cu zece ani în urmă, în 2004, iar mulţi au suspectat autorităţile comuniste de atunci de interesul de a raporta cât mai puţini cetăţeni care s-ar fi declarat români, prin urmare, au privit recensământul ca pe o acţiune politică. Nici exerciţiul actual nu e tratat cu încredere deplină, iar Liliana Barbăroşie a aflat de ce:

Un prim motiv de încredere redusă provine din coincidenţa cu anul în care vor avea loc alegeri parlamentare. O recomandare generală ar fi ca acest gen de coincidenţe să fie evitate. Boris Gîlca care reprezintă una din instituţiile internaţionale ce asistă autorităţile în organizarea operaţiunii - fondul ONU pentru populaţie – spune că, deşi regretă coincidenţa, faptul că autorităţile au ales să organizeze, fie şi pe ultima sută de metri, recensământul, este mai salutar decât dacă nu-l efectuau deloc:

Boris Gâlca

Boris Gâlca

„Acest exerciţiu este foarte costisitor şi el cade ca o povoară mare pe buget. Deci, sunt necesari bani pentru alegeri, plus că sunt necesari bani pentru recensământ. Deci, economic, nu este recomandat ca recensământul să se petreacă în acelaşi an cu alegerile,” ne-a explicat Boris Gîlca.

„Anul 2014 este ultimul an pentru runda din 2010. Şi dacă nu era efectuat, eu cred că Moldova nu ar fi fost standardizată pentru recensământul pentru runda viitoare, cea din 2020,” ne-a explicat la rândul său Lucia Spoială, directorul general al Biroului Naţional de Statistică (BNS), instituţia responsabilă pentru organizarea măsurii.

Funcţionara mai spune că motive de bănuieli că datele ar putea fi folosite într-un fel anume de autorităţi în scrutinul electoral nu ar trebui să existe, măcar şi pentru faptul că rezultatele recensământului vor fi diseminate abia peste şase luni de la completarea chestionarelor, adică după alegerile parlamentare din toamnă:
„Datele vor fi făcute publice la sfârşitul anului, în luna decembrie”, dă asigurări funcţionara.

Informaţia despre numărul de recenzori implicaţi în operaţiunea similară de acum 10 ani furnizează un alt motiv de neîncredere. În 2004, pe teren au lucrat 44 de mii de operatori, pe când acum numărul acestora este de doar 11 mii. Vor fi capabile oare autorităţile să efectueze cam acelaşi volum de lucru, dacă nu cumva unul mult mai mare, dată fiind şi gama mai largă de chestiuni ce urmează a fi adresate respondentilor? Ba încă şi cu un număr de patru ori mai mic de personal implicat? Lucia Spoială se declară convinsă că da:

„Noi am desfăşurat un recensământ de probă în 2013 şi am identificat încărcătura statistică pe potriva fiecărui recenzor. Aşa că toate cerinţele sunt respectate.”

În sfârşit, din încrederea cetăţenilor mai pot tăia şi campaniile paralele desfăşurate de anumite organizaţii care, aşa cum cred organizatorii, vor să profite de recensământ pentru a-şi atinge anumite scopuri politice. Un exemplu ar fi difuzarea unor informaţii neconfirmate oficial că formularul de la recensământul actual ar putea deveni decisiv la redobândirea cetăţeniei române, proces care, aşa cum se ştie, continuă să fie privit ca unul dificil de către majoritatea cetăţenilor moldoveni.

Autorităţile au lăsat sa se înţeleagă că nu privesc cu ochi buni aceste iniţiative şi au atenţionat populaţia să se informeze din sursele oficiale despre procedura pe care trebuie s-o respecte recensământul în următoarele două săptămâni. Ca să se asigure că recenzorii nu vor încerca să influenţeze răspunsurile, aşa cum se crede că s-a întâmplat la recensământul din 2004, autorităţile îndeamnă populaţia să treacă într-un aviz tot ce cred a fi neregulă şi să-l expedieze la instituţia oficială responsabilă de corectitudinea procesului.
XS
SM
MD
LG