Linkuri accesibilitate

Experţii constată că în ultimii doi ani moldovenii au devenit mai vigilenţi şi caută să verifice ofertele de angajare, dar şi traficanţii recurg la noi tertipuri.

Potrivit unui raport al Centrului pentru combaterea traficului de persoane, în anul 2013 au fost identificate 262 de victime, 29 dintre care sunt copii. În 155 de cazuri au fost pornite cauze penale. Pentru că în majoritatea cazurilor exploatarea fie sexuală, fie prin muncă au cerşit are loc în afara Republicii Moldova, ancheta este de lungă durată, spun specialiştii. Anul trecut pentru trafic de persoane au fost condamnate 21 de persoane. Totuşi experţii susţin că autorităţile ar putea face mai mult pentru pedepsirea traficanţilor.

Faptul că o parte din traficanţi scapă cu pedepse uşoare îl confirmă reprezentanţii procuraturii generale. Asta se întâmplă pentru că dosarele celor inculpaţi, deseori sunt recalificate. Iniţial cercetaţi pentru trafic de persoane, ei ajung să fie condamnaţi pentru infracţiuni ce prevăd pedepse mult mai blânde, sub formă de amendă sau închisoare cu suspendare.

Viorel Ciobanu, şef adjunct al secţiei de combatere a traficului de fiinţe umane din cadrul procuraturii aminteşte de cazul unei minore care, timp de patru ani, a fost impusă să muncească într-o gospodărie din Soroca. Acest dosar a fost recalificat de la trafic de fiinţe umane, la abuz în adopţie, cu toate că nici nu putea fi vorba de adopţie, spune Viorel Ciobanu. Sentinţa judecătorilor a fost contestată, la fel cum se întâmplă şi în alte cazuri. Procurorul este de părere că la pedepse reale pentru traficanţi se va ajunge atunci când justiţiarii se vor arăta conştienţi la modul practic de gravitatea fiecărei infracţiuni în parte:

„Se sensibilizează judecătorii asupra specificului infracţiunii traficului de fiinţe umane, asupra aspectului - cine este victima? Pentru că deseori juriştii, mă refer şi la procurori, şi la judecători, privesc lucrurile de la clopotniţa sa. Dar trebuie să o privească toţi, anume prin astfel de prisme, că victima traficului de fiinţe umane în multe cazuri are cunoştinţe limitate şi când ajunge într-o ţară străină, fără a cunoaşte limba, fără a avea bani, desigur că nu-i rămâne altceva decât a se supune.”

Frecvent, cei care ademenesc victimele nu ajung să stea după gratii întrucât judecătorii nu-i tratează ca pe nişte capi ai piramidei criminale. Ecaterina Popa de la Institutul Naţional al Justiţiei susţine că actualmente sunt organizate un şir de instruiri, pentru a schimba starea de lucruri:

„Cele mai multe întrebări sunt la calificarea juridică, deci acolo sunt probleme acestea, şi recalificare şi la investigare. Acum, noi vom face instruiri specializate, traficul de fiinţe umane şi munca forţată, ca să le dăm cât mai multe răspunsuri la întrebările care şi nu le cunosc. Deci este un fenomen amplu şi un rol important în aceste instruiri îl are psihologul.”

În fiecare raion al Republicii Moldova există câte un procuror specializat anume pe cazurile de trafic. Comitetul Naţional antitrafic, cel care coordonează activităţile de luptă cu traficul de fiinţe umane, recomanda o asemenea pregătire şi pentru judecătorii care instrumentează cazurile de trafic.

Cele mai multe victime, originare din Republica Moldova, fie că este vorba de exploatare sexuală, muncă forţată sau cerşit, au fost identificate în Federaţia Rusă, 142 de persoane la număr. Prin înşelăciune sau profitând de vulnerabilitatea persoanei, victimele munceau în câmp sau la construcţii, fără a primi banii promişi.

Ana Revenco directoarea Centrului pentru combaterea traficului de persoane constată că profilul infractorilor este mereu în schimbare şi că aceştia profită de unele pârghii legale pentru a recruta tineri dornici de a avea un venit mai mare:

„Traficanţii se apropie de părinţi mai întâi de toate, oferindu-le posibilitatea de a angaja în câmpul muncii copilul, preponderent este vârsta de la 15 şi în special peste 16 ani. Şi atunci, această şansă de a câştiga proprii bani, sau nu a fi dependent de familie sună oarecum de perspectivă pentru familie şi ei îşi dau acceptul. Avem un abuz al sistemului, al mecanismului legal,deci este obţinută această procură prin manipulare dacă doriţi.”

Judecând după apelurile înregistrate la instituţiile care luptă cu traficul de fiinţe umane, experţii constată că în ultimii doi ani cetăţenii moldoveni au devenit mai vigilenţi şi caută să verifice ofertele de angajare. Dar şi traficanţii încercă să se adapteze si recurg la diverse tertipuri pentru a fi mai credibili. Experţii nu exclud că aceştia ar putea profita de regimul liberalizat de vize pentru a ajunge şi în spaţiul european.

XS
SM
MD
LG