Linkuri accesibilitate

„Protejat de Comunitatea Antitrafic” - o acțiune de combatere a traficului cu ființe umane


Imagine pe coperta romanului despre traficul de ființe umane, „Un an în Paradis” de Liliana Corobca

Imagine pe coperta romanului despre traficul de ființe umane, „Un an în Paradis” de Liliana Corobca

Cele mai multe cazuri sezizate privesc exploatarea prin muncă, atât a femeilor cât şi a bărbaţilor, urmate de exploatare sexuală şi cerşit.

Traficul de fiinţe umane este pariul pe care Republica Moldova încă nu l-a câştigat, chiar dacă s-au făcut eforturi importante pentru a stăvili sclavia moderna în care ajung mii de cetăţeni moldoveni.

Urmărind cum traficanţii pun în aplicare noi metode de ademenire a victimelor, experţii naţionali insistă pe măsuri de prevenire a traficului. În următoarea săptămână, aceştia vor promova mesajul – Protejat de Comunitatea Antitrafic. Specialiştii constată că în ultimii ani, traficanţii nu ezită să facă uz de oportunităţile pe care le oferă mediul online. Bunăoară, afişând o identitate falsă, aceştia se infiltrează pe reţele de socializare şi forumuri, unde vânează persoane care sunt în căutarea unui loc de muncă bine plătit.

Daniela Misail-Nichitin

Daniela Misail-Nichitin

Daniela Misail-Nichitin, preşedinta Centrului Internaţional „La Strada” spune că din cei care apelează după ajutor sau vor să se asigure că nu sunt amăgiţi, majoritatea verifică oferte din mediul online:

„Practic 70% din ofertele de angajare la muncă peste hotare, în privinţa cărora ne telefonează beneficiarii la linia fierbinte se referă anume la anunţuri plasate în Internet. Deoarece tinerii şi adolescenţii sunt cei mai vulnerabili am lansat încă în 2013 un portal informaţional siguronline.md, pentru a-i învăţa pe adolescenţi, pe copiii cum să se protejeze în mediul online, care sunt regulile acestui spaţiu,cum să evite eventuale riscuri.”

Având în vedere pericolul de racolare pe Internet, experţii încurajează tinerii nu doar să fie vigilenţi, dar şi să sesizeze asupra mesajelor suspecte pe care le primesc. Centrul pentru combaterea traficului de persoane instrumentează deja cazuri concrete, cu infractori reţinuţi care au utilizat Internetul pentru a găsi victime.

Ana Revenco

Ana Revenco

Ana Revenco, directoarea Centrului, spune că organele de drept şi-au întărit capacităţile şi de ceva timp pot acţiona prompt atunci când este un semnal de trafic. Mai mult, acestea au pus în aplicare recomandările Departamentului de Stat american care monitorizează fenomenul traficului de fiinţe umane:

„Fiind pe de o parte apreciate progresele care au fost făcute, înregistrate de către organele de drept în ceea ce priveşte identificarea şi investigarea pro activă a cazurilor, s-a sugerat să fie mobilizate eforturile în direcţia investigaţiilor financiare, paralele cu investigaţiile propriu-zise pe infracţiuni de trafic. Ceea ce, Centrul deja a şi început. Sunt deja primele cazuri unde este aplicat sechestrul pe bunurile traficanţilor care sunt căpătate ilicit.”

Experţii spun că traficanţii şi-au schimbat metodele de racolare, dar şi modul de exploatare. Judecând după apelurile înregistrate la linia fierbinte în perioada ianuarie - septembrie anul curent, cele mai multe cazuri au fost de exploatare prin muncă, atât a femeilor cât şi a bărbaţilor, urmate de sesizările de exploatare sexuală şi cerşit. Având convingerea că prevenirea traficului este mai eficientă decât combaterea, autorităţile mizează pe aportul specialiştilor din regiuni, care au sarcina de a orienta cetăţenii să-i verifice pe cei care se declară angajatori.

Ecaterina Berejan, de la Comitetul Naţional pentru Combaterea Traficului de fiinţe umane spune că se preconizează ca în fiecare primărie să fie un asemenea specialist:

„În Republica Moldova, acum în fiecare raion avem o echipă multidisciplinară şi aceştia, la rândul lor, lucrează în rândul populaţiei, lucrează cu specialiştii din sate, din comunităţi. Şi Ministerul Muncii în ultimii doi, trei ani creează aceste echipe chiar al nivel de primării. Deci informaţia ajunge la populaţie, beneficiarii sunt identificaţi de specialişti. Noi avem foarte multe cazuri când suntem sesizaţi de rude şi chiar victimele singure apelează.”

Eforturile Republicii Moldova de a combate traficul de fiinţe umane au fost apreciate recent de Nicola Harrington-Buhay, coordonator rezident la Organizaţiei Naţiunilor Unite. Recomandarea sa, expusă şi în raportul Departamentului de Stat american este ca traficanţii să fie pedepsiţi după gravitatea infracţiunii comise. În studiu, Moldova împarte acelaşi rating de eficienţă cu alte 136 de ţări, între care Japonia, Brazilia, Mexic şi Elveţia.

XS
SM
MD
LG