Linkuri accesibilitate

Republica Moldova mai rămâne o ţară de origine a victimelor.


Experti din peste 16 tari s-au intalnit la Chisinau pentru a face schimb de bune practici in vederea combaterii traficului de fiinte umane si mai ales protectia drepturilor copiilor cu statut de victima. Expertii moldoveni au spus ca autoritatile continua sa imbunatateasca cadrul legal de protectie a victimelor si sa lucreze in parteneriat cu institutiile publice si cele neguvernamentale. In primul semestru al anului 2013 au fost inregistrate 141 de infractiuni, dintre care 14 se refera la traficul de copii. Cum sunt protejati copiii victime si ce ar mai avea de invatat autoritatile moldovene, a incercat sa afle Tamara Grejdeanu:

Dacă în cazul maturilor dorinţa de a obţine un loc de muncă bine plătit în afara ţării le face pe victime să accepte şi nişte posibile riscuri, de care nu se poate să nu fi auzit vreodată, copiii ademeniţi de diverşi racolatori, de regulă, nu conştientizează pericolele cărora se supun, constată experţii. Ecaterina Berejan de la Comitetul naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane spune că, actualmente, acţiunile autorităţilor sunt concentrate pe prevenirea fenomenului, mai ales că, în ultimul timp, capătă amploare exploatarea prin muncă a copiilor, chiar în interiorul ţării:

„Politica se axează pe prevenire. Încercăm să dezvoltăm programe de prevenire în şcoli, în agenţiile de ocupare a forţei de muncă, să conlucrăm cu agenţiile care oferă locuri de muncă peste hotare, cu ministerul de interne şi specialiştii care nemijlocit au control asupra hotarelor Republicii Moldova la migraţia populaţiei. Sigur că dezvoltăm programe de asistenţă şi protecţie, pentru că Republica Moldova mai rămâne o ţară de origine a victimelor.”

Pentru a momi potenţialele victime, traficanţii îşi schimbă mereu profilul. Odată cu avansarea tehnologiilor informaţionale, spaţiul virtual a devenit un mediu foarte uşor de ademenire a copiilor, spun ofiţerii de investigaţie a crimelor informatice. Traficanţii se împrietenesc cu minorii pe reţelele de socializare, le câştigă încrederea şi elimină, astfel, barierele psihologice ale copilului:

„Ulterior, infractorii încearcă se demonstreze copilului că au interese comune, că pot să se împrietenească şi după depăşirea barierei psihologice pe care o are copilul, infractorii trec la realizarea propriu-zisă, în spaţiul real, a intenţiilor sale criminale. Cu toate că progresul tehnologic implică riscuri şi bariere în documentarea a astfel de cazuri, totuşi, instrumentele moderne permit identificarea acestor persoane şi localizarea lor.”

De la începutul acestui an, au fost înregistrate 15 cazuri în care copii au devenit victime anume în urma contactului stabilit pe internet. În cazul oricăror forme de abuz, specialiştii indică necesitatea unei perioade îndelungate de reabilitare sub supravegherea psihologilor.

Astfel de servicii sunt parţial disponibile în şapte centre de plasament pe care le are Republica Moldova. Daniella Misail-Nichitin, preşedinta „La Strada”, spune că anume în sfera serviciilor de protecţie a copiilor ar mai fi de muncit, întrucât sunt necesare centre specializate în care să se acorde asistenţă medicală şi psihologică numai copiilor abuzaţi:

„Avem nevoie de un centru specializat care ar permite chiar cazarea copiilor care au trecut prin experienţe de abuz cu caracter sexual. Pentru că, la moment, există un singur centru specializat pentru victimele traficului, dar el este şi pentru adulţi, şi pentru copii. Şi acesta este un impediment întru reabilitarea eficientă a copiilor.”

Specialista mai spune că cei mai expuşi riscului de trafic rămân a fi copii care nu cresc într-un mediu protector şi de încurajare, fie au părinţii plecaţi, fie provin din familii nevoiaşe.

Preşedinta ,,La Strada” este de părere că îmbunătăţirea serviciilor de protecţie a copilului trebuie să aibă în vedere şi sfera de investigare a cazurilor de trafic. Ea spune că minorii trebuie să fie excluşi cât mai devreme din procesul de urmărire penală, pentru a nu fi traumatizaţi, mai ales că majoritatea proceselor de acest gen durează şi până la trei ani.
XS
SM
MD
LG