Linkuri accesibilitate

Ion Stăvilă: „Şi Ucraina, şi Moldova se confruntă cu aceleaşi sfidări în spaţiul CSI”


Ambasadorul Republicii Moldova la Kiev, în dialog cu Valentina Ursu.

Europa Libera: S-a dat o definiţie acestui conflict care e de durată în Ucraina? E totuşi un război civil, e un război interstatal? Ce definiţie daţi, şi ca istoric, acestui conflict?

Ion Stăvilă: „Şi acum, şi mai târziu va fi greu de găsit o definiţie comună, general acceptată de toată lumea la ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina, la situaţia pe care noi o urmărim cu multă atenţie şi de aici din Ucraina, şi din alte părţi. Este, probabil, o situaţie fără precedent. Este vorba de un hibrid, de o situaţie în care putem găsi elemente de fenomene diferite de război civil, de război de gherilă, de o luptă insurgentă, de ingerinţă, de lupte de oraşe şi de câmp. Deci, toate aceste elemente sunt prezente în situaţia din Ucraina.”

Europa Libera: De ce v-am pus această întrebare? Pentru că, dacă e să fac trimitere şi la conflictul transnistrean care, iată, de 22 de ani e pe teritoriul Republicii Moldova, deseori se încerca să se acrediteze ideea că a fost un conflict între Chişinău şi Tiraspol, deşi există o decizie a CEDO, unde e scris că a fost un conflict armat moldo-rus.

Ion Stăvilă

Ion Stăvilă

Ion Stăvilă: „Acest tablou general în care sunt prezente toate aceste abordări şi elemente de care vă vorbeam, când încercăm să definim cât se poate de exact situaţia din Ucraina mai uşor se vede în structurile internaţionale, aşa cum menţionaţi adineauri, în Consiliul Europei sau, în cazul Ucrainei, este vorba despre Organizaţia Naţiunilor Unite.

Iată, bunăoară, am putut urmări dezbaterile din cadrul ședinței Consiliului de Securitate şi anume faptul că rezoluţia vizând doborârea avionului companiei malaieziene a fost aprobată unanim. Deci, vedem cum o tragedie umană de proporţii uneşte statele la nivel universal, la nivelul aceste organizaţii universale cum este Organizaţia Naţiunilor Unite.

Probabil că istoricii şi specialiştii în ştiinţe politice, ulterior, după ce evenimentele se vor consuma, vor putea mai uşor da o caracteristică şi o analiză ştiinţifică a tot ceea ce se întâmplă în Ucraina şi în jurul Ucrainei. Criza din Ucraina acum a căpătat nişte proporţii universale, internaţionale şi, practic, despre Ucraina se vorbeşte pretutindeni.”

Europa Libera: Aceste lupte de la hotarul ruso-ucrainean se răsfrâng în vreun fel şi asupra Republicii Moldova?

Ion Stăvilă: „Ceea ce este uşor de observat aici, de la Kiev şi în Ucraina, este faptul că foarte frecvent sunt făcute analogii şi paralele între ceea ce se întâmplă în Ucraina, în partea de est, în special, în regiunile de est Doneţk şi Lugansk, în Donbas, cu ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova în anii ’90. Am în vedere conflictul transnistrean, care continuă până în zilele noastre. Deci, clasa politică de aici, inclusiv preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, într-o alocuţiune cu prilejul lansării planului său de reglementare paşnică a situaţiei din regiunile de est, invocând cazul Republicii Moldova, zicea că nu va admite apariţia unei Transnistrii în Ucraina.

Aceasta ar fi o legătură dintre conflictul transnistrean şi conflictul din regiunile de est, mai ales că, aşa cum aţi putut uşor observa, acolo, în Donbas, au apărut şi nişte persoane cunoscute şi în părţile noastre, cu experienţă acumulată şi în Transnistria, dar şi în multe alte zone de conflict, aşa cum mărturisesc ei singuri. Am în vedere pe Igor Ghirkin, acest fost militar rus, care a devenit unul dintre liderii formaţiunilor acestea neconstituţionale, caracterizate de autorităţile ucrainene ca fiind teroriste, am în vedere aşa-zisele republici populare Doneţk şi Lugansk, şi Vladimir Antiufeev, binecunoscut la noi, care a fost şeful serviciilor speciale din Transnistria, kgb-ului din Transnistria. Şi el tot a apărut în structurile acestor autoproclamate formaţiuni din Ucraina de est. Iată, vedem o altă legătură între aceste zone de conflict, dar evident că este o legătură şi mai generală între ţările noastre, având în vedere faptul că suntem ţări vecine.

Tot ceea ce se întâmplă în Ucraina sau în Transnistria preocupă în egală măsură și autorităţile, şi societatea civilă şi din Ucraina, şi din Republica Moldova şi, evident, că felul în care va evolua situaţia în Ucraina va avea un anumit impact şi asupra Republicii Moldova. Ceea ce trebuie să ne bucure, de ceea ce ne bucurăm este faptul că şi Ucraina, şi Republica Moldova au decis să meargă împreună în direcţia europeană, să continue parcursul acesta european.”

Europa Libera: Păi, şi răzbunarea Kremlinului e anume pentru acest parcurs european. Aceasta e realitatea.

Ion Stăvilă: „Aici trebuie să căutăm explicaţiile la tot ceea ce se întâmplă în relaţiile dintre Republica Moldova şi Ucraina, pe de o parte, şi Federaţia Rusă, pe de altă parte.”

Europa Libera: Domnule ambasador, în presa rusă am văzut informaţii precum că Ucraina ar putea să ceară retragerea contingentului pacificatorilor ruşi din regiunea separatistă transnistreană de la hotarul moldo-ucrainean. Ar putea să se întâmple acest lucru? Ar putea să vină Kievul cu asemenea solicitare?

Ion Stăvilă: „Trebuie să recunosc că nu am auzit astfel de luări de atitudine, dar sunt convins că nu poate să facă acest lucru pentru că operaţiunea de pacificare, aşa să zicem, din Republica Moldova şi din zona transnistreană, este o înţelegere convenită între Republica Moldova şi Federaţia Rusă în baza acordului din 1992. Schimbarea acestui format, a acestui mecanism şi acestei operaţiuni poate avea loc doar la iniţiativa şi insistenţa uneia dintre cele două părţi semnatare. Deci, Ucraina nu este implicată în acest mecanism decât formal. Nu are documente semnate, aşa, trilaterale, decât cu cei zece observatori militari care participă în această operaţiune din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: A fost luată și această decizie radicală de către legislativul ucrainean, Rada Supremă, care a dizolvat fracţiunea parlamentară a comuniştilor. Ce semnal dă aceasta?

Ion Stăvilă: „Este vorba de un proces caracteristic perioadei de tranziţie prin care trece şi societatea ucraineană, şi societatea moldovenească, dar şi Rusia, şi alte ţări din spaţiul ex-sovietic, de desovietizare şi decomunizare a societăţilor noastre, a mentalităţii şi a vieţii politice, a vieţii social-politice.

Vreo doi-trei ani în urmă, se pare, pe când preşedinte al Federaţiei Ruse era Dmitri Medvedev, lansase o iniţiativă de anvergură privind decomunizarea Rusiei. Era un program, o concepţie foarte interesantă, dar care, se pare, nu a fost dezvoltată şi a rămas într-o fază incipientă, ceea ce înseamnă că pe viitor, probabil, ar putea să se revină şi în Rusia, şi în Ucraina, şi în Republica Moldova.

De fapt, în acest context, din Rada Supremă s-a vorbit despre această tendinţă de decomunizare şi, pe lângă hotărârea de care vorbeam, privind dizolvarea fracţiunii Partidului Comunist, care, de altfel, nu putea să fie formată, pentru că nu avea niciun deputat comunist ales în baza sistemului majoritar. Or, conform legislaţiei ucrainene, este nevoie de cel puţin un deputat ales în baza sistemului majoritar, având în vedere că în Ucraina este un sistem mixt majoritaro-proporţional. Și iniţial a fost constituită această fracţiune, fiind ajutată, de fapt, de un deputat majoritar care a aderat la fracţiunea Partidului Comunist care ulterior, de fapt, a ieşit din această fracţiune.

Dar se vorbeşte şi despre interzicerea în perspectivă a ideologiei comuniste, despre organizarea unui proces de tipul celui de la Nuernberg, cu privire la condamnarea comunismului ca și crimă împotriva umanităţii şi vom urmări în continuare ce ar putea să se întâmple în acest sens.”

Europa Liberă: La finele acestei discuţii, domnule Stăvilă, vreau să vă întreb totuşi despre cooperarea economică dintre Republica Moldova şi Ucraina. Din moment ce continuă această dispută economică moldo-rusă, ce se întâmplă cu exporturile din Moldova către Ucraina? Este în creştere, în descreştere volumul lor?

Ion Stăvilă: „Şi Ucraina, şi Republica Moldova în ultimul timp se confruntă cu aceleaşi probleme şi dificultăţi, sfidări la adresa noastră în acest spaţiu al CSI, inclusiv de natură economică şi comercială. Ceea ce este ciudat în această situaţie e faptul că atât Ucraina, cât şi Republica Moldova au încercat să echilibreze, într-un fel, şi să creeze un spaţiu similar în raporturile cu Uniunea Europeană, la fel ca şi cele pe care le aveam şi sper foarte mult să le păstrăm, în pofida dificultăţilor cu Federaţia Rusă.

Am în vedere, în primul rând, faptul că atât în spaţiul CSI şi cu Federaţia Rusă aveam un regim de comerţ liber şi de circulaţie liberă a persoanelor, fără vize. Acelaşi lucru este prevăzut şi de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Adică, ţările noastre au vrut să facă nu altceva decât o echilibrare între Est şi Vest în sensul creării unor condiţii asemănătoare, lucru care nu poate să fie criticat şi nu putem pentru aceasta să fim pedepsiţi. Or, acum noi va trebui să depăşim aceste dificultăţi, să căutăm soluţii adecvate.

Şi la Chişinău, şi la Kiev guvernele sunt preocupate foarte mult de elaborarea unor politici şi strategii care vizează adaptarea la noile condiţii economice şi comerciale internaţionale pentru a diminua impactul negativ al deciziilor adoptate la Moscova privind restricţiile şi obstacolele create în calea comerţului dintre ţările noastre. Moldova şi Ucraina, având această situaţie similară şi având aceeaşi orientare pro-europeană, în condiţiile pe care le vom avea în viitorul apropiat, după punerea în aplicare a prevederilor Acordului de Liber Schimb şi ale Acordului de Asociere, vom avea nişte condiţii mai prielnice, mai propice pentru a dezvolta, a extinde şi a intensifica comerţul dintre ţările noastre.

Am observat în ultimul timp o diminuare uşoară a volumului comerţului dintre ţările noastre, dar aceasta, după cum este evident, nu este un rezultat al unor decizii politice, ci un impact negativ al situaţiei care există în Ucraina, legată de conflictul din regiunea de est şi problemele comune la care mă refeream adineauri. Noi discutăm cu partenerii noştri ucraineni şi sper că vom reuşi să menţinem acele condiţii favorabile pentru dezvoltarea comerţului, inclusiv, poate în toamnă, să reuşim pregătirea următoarei şedinţă a Comisiei mixte, să atingem obiectivele care au fost fixate în protocolul ultimei şedinţe a Comisiei mixte pentru cooperare economică, comercială dintre ţările noastre, care a avut loc în noiembrie 2011 la Chişinău.

Deci, există nişte probleme. Nu trebuie să le dramatizăm. Şi în Ucraina, şi în Republica Moldova există această voinţă la nivel de guverne, de conducere politică şi interesul la nivelul oamenilor de afaceri de a dezvolta în continuare schimburile economico-comerciale dintre ţările noastre.”

XS
SM
MD
LG