Linkuri accesibilitate

Reacții est-europene la afacerea avionului de pasageri doborît în Ucraina de est


Imagine din zona în care s-a prăbușit avionul de pasageri malaezian în Ucraina de est

Imagine din zona în care s-a prăbușit avionul de pasageri malaezian în Ucraina de est

Doar Polonia, țările baltice și România au condamnat în mod ferm Rusia.

Ministrul de externe al Poloniei a folosit cuvinte aspre în urma catastrofei aviatice din Ucraina, vorbind de „bandiți” sprijiniți de Moscova, iar președintele României a mers și mai departe, spunând că Rusia a fost „parte” dintr-un atac terorist și că Vladimir Putin trebuie oprit din încercarea de a reface Uniunea Sovietică. Dar agenția AP notează într-o relatare de la Varșovia că majoritatea țărilor din fostul bloc comunist sunt mult mai moderate în reacții decât românii sau polonezii.

Prudența est-europenilor nu este surprinzătoare, scrie AP. Câteva foste țări comuniste și-au edificat în ultimii ani legături economice mai strânse cu Rusia, ceea ce le face mai puțin dornice să ia atitudine fermă împotriva Moscovei în conflictul din Ucraina. Deși toate au condamnat anexarea Crimeii, sunt divizate când vine vorba de ce se poate face mai departe, iar diferențele depind de amploarea legăturilor economice și de măsura în care țările respective se simt ele însele în pericol de a-și atrage represalii rusești.

O hartă cu localizarea apărării anti-aeriene din Ucraina prezentată la Moscova

O hartă cu localizarea apărării anti-aeriene din Ucraina prezentată la Moscova

Experții spun că date fiind neclaritățile privind catastrofa aeriană de joia trecută țările est-europene nu au mare lucru de câștigat dacă arată cu degetul, mai ales că tragedia soldată cu aproape 300 de morți nu va diminua influența rusească în regiune.

„Nimeni nu trebuie să se aștepte la schimbări în relațiile Rusiei cu țările central-europene dacă nu apar dovezi limpezi despre implicarea Moscovei”, a spus Dariusz Kalan, expert la Institutul Polonez de Afaceri Internaționale. „O răcire temporară și numai retorică a relațiilor este cam tot ce se poate aștepta”, a mai spus expertul.

Alții anticipează însă că dacă amestecul rusesc în catastrofă se confirmă, schimbările vor fi majore.

Președintele Traian Basescu

Președintele Traian Basescu

În unele privințe, scrie AP, diviziunile din fostul bloc socialist le oglindesc pe cele din vest. Franța și Germania au continuat să-și dezvolte legăturile de afaceri cu Rusia, în vreme ce Statele Unite au luat o poziție mai dură. Vorbind despre catastrofa aeriană cancelarul german Angela Merkel a spus că încă „nu există claritate”, arătându-se mai prudentă decât președintele american Barack Obama, care a vorbit despre folosirea în atac de „echipamente sofisticate… venind din Rusia”.

„Ar fi bine să nu folosim clișee din vremea războiului rece în Europa centrală”, a spus agenției AP, Jakub Groszkowski, analist de la Varșovia, explicând că guvernele de la Praga sau Bratislava nu se comportă cu nimic altfel decât cele de la Paris sau Viena.

Dar foștii colegi de lagăr comunist ai Rusiei sunt confruntați cu opțiuni mai stringente – scrie AP. Regiunea este dependentă în mod tradițional de petrolul și gazul rusesc. Relațiile comerciale s-au adâncit după criza din anii 2008-2009. Când piețele occidentale s-au contractat, economii specializate în exporturi ca a Republicii Cehe s-au reorientat spre China și Rusia.

Țările est-europene care încurajează cât mai multă fermitate în relațiile cu Moscova – scrie AP - sunt Polonia, țările baltice și România. Toate aceste țări se tem pentru propria siguranță dată fiind apropierea lor geografică de Rusia și toate fac eforturi pentru a reduce influența Moscovei la ele acasă. Numărul mare de etnici ruși din Estonia și Letonia – 25, respectiv 30% - mărește și mai mult temerile baltice.

Președintele eston Toomas Hendrik

Președintele eston Toomas Hendrik

După prăbușirea zborului MH17 liderii baltici au cerut o investigație internațională și mulți politicieni au învinuit repede Rusia. Președintele eston Toomas Hendrik Ilves a spus vineri că dezastrul demonstrează ”nevoia de a pune capăt actelor formațiunilor separatiste sprijinite de Rusia”.

Ministrul polonez de externe, Radek Sikorski, a spus: „Asta se întâmplă când le dai bandiților arme sofisticate”.

Ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski

Ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski

Comentariul lui – scrie AP – reflectă temerile tradiționale ale polonezilor de renașterea ambițiilor rusești. După izbucnirea crizei ucrainene Polonia a cerut mai multă protecție de securitate din partea NATO și a Statelor Unite, obținând promisiuni generoase din partea președintelui Barack Obama când a vizitat Varșovia luna trecută.

Dar nu toți au răsuflat ușurați în Europa centrală. Liderii cehi și slovaci au spus că ei nu doresc trupe NATO pe teritoriile lor pentru că amintirea unor invazii din secolul trecut este prea dureroasă.

Ungaria și Bulgaria au fost angajate în ultima vreme în negocierea unor noi acorduri energetice cu rușii. Cel mai controversat este al gazoductului South Stream, care ar urma să ducă gaze în centrul Europei pe sub Marea Neagră, apoi prin Bulgaria și Balcanii de vest, ocolind Ucraina. Implicați în South Stream, ungurii discutau între timp și mărirea capacității nucleare a țării cu tehnică și capital rusesc.

AP scrie că intensitatea criticilor la adresa Rusiei depinde și de poziția geografică a țărilor din fostul lagăr comunist. Înconjurată de Germania și Austria, Cehia nu se simte amenințată direct în domeniul securității, fiind îngrijorată mai ales de efectul economic al eventualelor sancțiuni europene înăsprite.

În plus, la Praga o nouă garnitură politică de centru-stânga, în frunte cu președintele Milos Zeman și premierul Bohuslav Sobotka, promovează așa-numita „diplomație economică”, îndepărtându-se de diplomația drepturilor omului din epoca lui Vaclav Havel.

Un exemplu de prefacere geopolitică menționat de AP este premierul ungur Viktor Orban care a intrat în politică în 1989 cu un discurs revoluționar în care cerea plecarea trupelor sovietice din țară. De când a venit la putere a doua oară în 2010, Orban a adâncit relațiile energetice cu Rusia, care a devenit al doilea partener comercial al Ungariei după UE.

XS
SM
MD
LG