Gheorghe Cojocaru: „Odată cu apropierea zilei de 27 iunie, când autoritățile Republicii Moldova vor fi invitate la Bruxelles pentru a semna Tratatul de Asociere la Uniunea Europeană, apar tot mai multe semne de întrebare în legătură cu ce scenarii ar putea să se confrunte la un moment anume actuala guvernare. Mai ales că, după Țările Baltice, Republica Moldova ar face parte dintr-un nou val de apropiere a fostelor republici sovietice de Uniunea Europeană, proces care a fost deturnat la sfârșitul anului trecut prin refuzul fostului președinte ucrainean Victor Ianukovici de a-și pune semnătura sub acest acord la reuniunea de la Vilnius sau prin abandonarea cursei de către autoritățile Armeniei. Și într-un caz, și în altul, presiunile ruse și-au spus cuvântul, Moscova demonstrând responsabililor europeni că are suficiente pârghii pentru a se impune în fostul spațiu sovietic.”
Europa Liberă: Vorbiți despre schimbări de macaz foarte recente. Cazul Ucrainei și al Armeniei s-ar putea repeta oare și în Republica Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „Nu este un secret că și în interiorul Republicii Moldova, și în exteriorul său există forțe politice care ar urmări repetarea scenariului ucrainean sau armean și aici. Și se pare că autoritățile actuale, care rămân puternic atașate cursului de integrare europeană, sunt pe deplin conștiente de toate aceste riscuri. Nu se poate ca lecția ucraineană sau armeană să nu fie prilejuri de reflecție, cel puțin, și pentru actuala guvernare. Ori, judecând după faptul că diplomația de la Chișinău este extrem de prezentă și la Bruxelles, și Washington, și la Moscova și, invers, capitala Republicii Moldova a devenit o destinație frecventă pentru diplomația internațională, din toate acestea se poate înțelege că anumite măsuri de prevenire a evoluțiilor nedorite sunt în discuție și, posibil, vor fi evitate. Întrebarea însă este mult mai complexă și vizează, așa cum s-a văzut și în cazul Ucrainei, însăși funcționalitatea statului și a instituțiilor sale fundamentale, înainte de toate.”
Europa Liberă: Instituțiile sunt formate de funcționari care au și ei păreri, pro- sau contra, când e vorba de integrarea europeană, când e vorba de atitudinea față de evenimentele de la Kiev etc. etc. Ce notă ați da capacității Republicii Moldova de a face față unor asemenea provocări?
Gheorghe Cojocaru: „Iarăși, nu este un secret că Republica Moldova este mai bine de două decenii un stat slab, care nu numai că nu controlează o parte din teritoriul său național, dar în care mocnesc și alte focare potențiale de insecuritate. Principala necunoscută rămân însă instituțiile fundamentale ale statului, cum ar fi Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, serviciile speciale – au toate aceste instituții capacitatea și potențialul necesar de a face față unor situații de criză majoră? În cazul Ucrainei, s-a văzut cum aceste instituții de bază au fost măcinate de corupție, s-au gripat în momentele decisive, fiind înregistrate și cazuri de trădare la cel mai înalt nivel. Răspunsul la întrebarea dacă, în caz de forță majoră, Republica Moldova va evita asemenea situații, nu pare a fi unul extrem de optimist.”
Europa Liberă: Astăzi, la Chișinău avem o delegație a Comisiei Europene, în frunte cu președintele Barroso. Unii spun că Uniunea Europeană a semnat de fapt un cec în alb pentru că Republica Moldova are mai multe de făcut decât a realizat până acum. Ce semnificație are, la părerea dumneavoastră, această vizită?
Gheorghe Cojocaru: „De a demonstra sprijinul deplin al Uniunii Europene față de Republica Moldova care este așteptată la sfârșitul acestei luni la Bruxelles pentru a semna Acordul de Asociere și de a elimina, astfel, categoric orice îndoieli în privința hotărârii administrației europene de a pune pe un făgaș promițător relațiile sale cu această parte a Europei de Sud-Est.”
