Casa Oamenilor de știință din București a găzduit marți seară o dezbatere intitulată „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?”, organizată de Fundația Universitară a Mării Negre, ziarul „Adevărul” și revista „Foreign Policy”, ediția românească. Discuția a avut ca punct de plecare un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research la solicitarea ziarului „Adevărul” despre cum percep românii din dreapta Prutului relația Republicii Moldova cu România. Sondajul face parte dintr-o cercetare sociologică numită „Adevărul despre România”. Relatează Lucian Ștefănescu.
51,7% dintre români cred că Republica Moldova/Basarabia este apropiată mai degrabă de România şi Uniunea Europeană, 25,7% cred că de Rusia şi Uniunea Eurasiatică iar 15,8% nici una nici alta, se spune în sondajul realizat de INSCOP Research. 61,7% dintre români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România, dacă integrarea europeană a țării vecine s-ar dovedi imposibilă, 22,7% nu ar fi de acord, în timp ce 15,6% nu au un răspuns. Care ar fi eventualele dificultăți pentru o ipotetică reunificare a Moldovei cu România? Cei mai mulți din românii care au răspuns chestionarului INSCOP, adică 52,4%, spun că Rusia, 10,5 la sută dintre ei cred că opoziţia unor cercuri din Moldova, 8,3% s-au referit la opoziţia unor cercuri din România, 6,7% la opoziţia Occidentului, iar 18,5 procente au vorbit de alte cauze, nenumite însă.
Autorii sondajului spun că au utilizat pe parcursul mai multor întrebări referirea Republica Moldova/Basarabia, pentru a evita, spun ei, eventualele erori sau sugestii pe care le-ar induce folosirea doar a uneia dintre cele două denumiri. Republica Moldova induce ideea de statalitate, de Moldova ca subiect de drept internaţional, în timp ce termenul Basarabia aduce în prim plan ideea provinciei istorice pierdute de România în timpul ultimului război mondial. Sondajul a fost realizat între 7 – 14 noiembrie.
Așadar „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?”
Două au fost concluziile mari ale mesei rotunde care a urmat prezentării sondajului: că subiectul Republica Moldova, și nu neapărat în legătură cu o ipotetică reunificare cu România, ar trebui să fie tratat mult mai consistent în agenda publică a autorităților de la București, care, deși declară deseori că susțin traseul european al Chișinăului, nu par a avea o strategie coerentă legată de Republica Moldova. A doua concluzie a fost că, în contextul opțiunii europene ferme a Republicii Moldova, România are nevoie de o reașezare a relației sale cu principalul actor geostrategic din spațiul post-sovietic, Rusia, care, cum se știe, se opune opțiunilor europene, unele foarte ferme, altele mai cu jumătate de gură, ale fostelor republici sovietice care fac parte acum din Parteneriatul estic al Uniunii Europene.
După prezentarea sondajului de opinie, discuția a fost deschisă de analistul și profesorul Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare Marea Neagră:
„Un sondaj de opinie, după părerea mea extrem de important, mai cu seamă că vine înaintea unor confruntări politice electorale din România însemnate. Una este alegerile europarlamentare, cea de-a doua alegerile prezidențiale, credem că acest sondaj, rezultatele acestui sondaj, ar putea să fie o temă de reflecție pentru politicienii români, o temă de reflecție a propos de electoratul din Republica Moldova, sau perceția electoratului din dreapta Prutului din România față de republica Moldova.”
O temă de reflecție pentru decidenții politici din România, care însă, așa cum observă ambasadorul Sergiu Celac, fost ministru de externe al României, nu par a avea un punct de vedere comun legat de Republica Moldova:
„În vederea unor discuții care să ducă posibil la un rezultat într-o perspectivă istorică decentă, avem nevoie, noi, în România, ținînd printre altele seama și de rezultatele unor sondaje de opinie ca cel de acum, să începem să articulăm o poziție națională într-o problemă națională. Pentru că în momentul de față există o pluralitate de priviri în perspectivă din partea societății academice, științifice, a opiniei publice în general, ceea ce este foarte bine. Ce nu e bine deloc e că există mai multe păreri la nivelul decidenților politici.”
O idee continuată de Constantin Tănase, directorul cotidianului „Timpul” de la Chișinău:
„Cred că, așa cum spunea dl ambasador, dl ministru Celac, a sosit timpul ca cel puțin guvernele de la Chișinău și București să spună românilor cinstit în față ce credem noi despre acest lucru.”
Moral, istoric șamd, spune Tănase, România nu poate spune că se dezice de Moldova.
„Dar cît poate dura situația aceasta când noi practic ne amăgim unii pe alții de ani de zile?”
Jurnalistul Ion M.Ioniță, editor senior la „Adevărul” a pus discuția în contextul summitului de la Vilnius, care deși nu a avut loc încă, e calificat de unii drept un eșec:
„Cred că ar trebui să ne referim și la moment, la conjunctura internațională și la acest Vilnius. Când am făcut prima dezbatere, dl Dungaciu a spus foarte clar, va fi un eșec, Vilnius va fi un eșec, Ucraina nu va semna. Evident vor fi consecințe, și asta e prima întrebare: care vor fi aceste consecințe politice?, în Uniunea Europeană, în Republica Moldova și în România în urma acestor evoluții de la Vilnius încărcate de speranțe, și iată nefundamentate pe realități politice.”
Ce s-ar fi întîmplat dacă Vilnius nu ar fi fost un eșec, și cum stă în contextul Vilnius relația România-Rusia? Din nou Dan Dungaciu.
„Senzația mea este că dacă Vilnius-ul reușea, probabil că România nu avea nevoie de Rusia în aceeași măsură. Dar pentru că Vilnius-ul a eșuat, cred că zona de geopolitică apropiată se schimbă și relația cu Rusia devine imperioasă.”
