Linkuri accesibilitate

Iulian Groza: Vilniusul este un nou început în relaţia noastră cu UE, iar anul viitor este unul foarte important...


Iulian Groza

Iulian Groza

Ministrul adjunct de externe, Iulian Groza, răspunde la întrebările Valentinei Ursu.



Europa Liberă: Cu doar câteva zile înainte de summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, domnule Groza, vreau să vă întreb ce se va întâmpla la Vilnius, din moment ce se pune această miză atât de mare pentru Republica Moldova?

Iulian Groza: „La Vilnius, vom parafa Acordul de Asociere care include şi crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Va fi o declaraţie a summit-ului care va constata, pe de o parte, realizările, pe parcursul ultimilor doi ani, de la summit-ul de la Varşovia, şi va seta noi priorităţi pentru perioada imediat următoare atât pe dimensiunea relaţiilor bilaterale între statele Parteneriatului Estic şi Uniunea Europeană, cât şi, pe de altă parte, cooperarea multilaterală, în cadrul acestui format.”

Europa Liberă: Se zice că Vilnius-ul ar fi o etapă importantă pentru Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană. Iar etapa post-Vilnius ar fi şi mai importantă.

Iulian Groza: „Cum să vă spun? Vilniusul este un moment, pe de o parte, simbolic pentru noi. De ce? Fiindcă, de mai mulţi ani, am lucrat pentru a reuşi finalizarea negocierilor pe Acordul de Asociere. Pe de altă parte, ştiţi cât de mult s-a lucrat pe dimensiunea vizelor şi câte reforme le-am îndeplinit, câte reforme urmează să le asigurăm.”

Europa Liberă: Deci adevăratele realizări urmează să se producă pe parcursul anului 2014, până la semnarea Acordului de Asociere?

Iulian Groza: „Nu, eu vreau să spun că Vilniusul este un nou început în relaţia noastră cu Uniunea Europeană, iar anul viitor este unul foarte important. Pentru că
Vilniusul este un nou început în relaţia noastră cu Uniunea Europeană, iar anul viitor este unul foarte important...
ceea ce am reuşit noi să realizăm, pe parcursul multor ani, iată, la Vilnius se va da aprecierea cuvenită şi, după Vilnius, de fapt, se lansează etapa când noi vom urma să strângem roadele. Vom semna Acordul de Asociere.”

Europa Liberă: Dar semnarea va fi condiţionată de bunul mers al reformelor?

Iulian Groza: „Ceea ce contează pentru noi este să reuşim ceea ce am început, să aibă o anumită continuitate şi reflectare în activitatea instituţiilor de stat, pe de o parte, iar, pe de altă parte, cetăţenii să poată vedea cum funcţionează reformele şi care sunt beneficiile acestora. Fiindcă, de regulă, reformele sunt de durată, iar cetăţenii nu reuşesc să perceapă dacă ele funcţionează sau nu. Poţi să observi evoluţia unor reforme pe parcursul unei perioade de timp îndelungate. Iar în cazul dat, vorbim despre...”

Europa Liberă: ... Un an electoral.

Iulian Groza: „Pe de o parte, este un an electoral, dar este un an electoral nu numai în Republica Moldova, este un an electoral şi la Bruxelles şi în alte capitale europene. În sensul acesta iarăşi este pentru noi important să asigurăm că ceea ce am început are o anumită finalitate, pe parcursul anului viitor. Când vorbim despre lupta cu corupţia, aici, sigur, este important ca instituţiile abilitate să îşi facă treaba, iar cetăţenii să vadă că, într-adevăr, instituţiile luptă cu corupţia. Şi atunci, eu sunt sigur că şi încrederea cetăţenilor în justiţie va creşte.”

Europa Liberă: Recent, chiar fostul şef al misiunii Uniunii Europene la Chişinău, domnul Dirk Schuebel, declara Europei Libere că şi Bruxellesul va aştepta developarea marilor corupţi.

Iulian Groza: „Noi nu trebuie să urmărim ca cineva să ne invite să luptăm cu corupţia. Am ajuns la momentul în care cu toţii am realizat cât este de importantă
Nu trebuie să urmărim ca cineva să ne invite să luptăm cu corupţia...
lupta cu corupţia şi, mai mult, rezultatele luptei cu corupţia. Ca să reuşim, era necesar să revizuim legislaţia, să armonizăm legislaţia conform standardelor şi recomandărilor europene. Acum instituţiile abilitate au competenţele necesare. Iată că, în curând, Parlamentul va adopta un nou set de amendamente la legislaţie care le vor permite instituţiilor abilitate să lupte cu corupţia. Iar acum, având şi din punct de vedere legislativ, şi din punct de vedere instituţional, toate oportunităţile, nu trebuie să mai aşteptăm, sau noi nu aşteptăm...”

Europa Liberă: Deci trebuie aplicate buchia şi spiritul legii.

Iulian Groza: „Aceasta, până la urmă, înseamnă implementarea. Iar pentru mine implementarea mai mult va însemna atunci când cetăţenii vor putea să vadă că lucrurile se schimbă. Şi atunci când ei vor vedea că, într-adevăr, se luptă cu corupţia, la diferit nivel, când vor vedea că cei cu case şi maşini luxoase care nu neapărat s-au îmbogăţit legal, vor fi pedepsiţi, şi cetăţenii vor înţelege că există o anumită echitate şi o anumită justiţie în ţară, or aceasta eu cred că mai mult contează decât semnarea acordurilor la Bruxelles”

Europa Liberă: Domnule Groza, Georgia şi Republica Moldova au rămas în această competiţie a acestui aranjament regional care se numeşte Parteneriatul Estic. Şi Georgia, şi Republica Moldova au pe teritoriul lor câte un conflict îngheţat. În anumite împrejurări, Rusia a recunoscut independenţa Abhaziei şi Osetiei. Lucrul acesta se poate întâmpla şi în cazul Republicii Moldova, vorbind despre conflictul transnistrean, dacă se înteţesc presiunile?

Iulian Groza: „Nu cred. Dacă vorbim despre conflictele în regiunea Parteneriatului Estic, există o anumită diferenţă şi atunci când facem evaluările conflictelor. Conflictul, pe care îl avem în Republica Moldova, este unul special, diferit de cel existent în alte ţări ale partenerilor estici. Totuşi, este un conflict care nu este axat nici pe baze religioase sau etnice. Este un conflict care a reieşit mai mult dintr-un context geopolitic, existent la începutul anilor ’90, care continuă să persiste artificial.

Fiindcă există un cadru de cooperare foarte bun, la nivelul experţilor, are loc un dialog politic într-un format convenit cu parteneri, cu mediatori, au loc o discuţii, există o agendă de negocieri, există nişte principii, există deschidere din partea Chişinăului, există diferite măsuri de consolidare a încrederii, pentru a apropia regiunea transnistreană de Republica Moldova, dar mai mult cetăţenii şi oamenii de afaceri, ca ei să poată beneficia de oportunităţile care le sunt oferite pentru toţi cetăţenii.

Deci, totuşi, conflictul transnistrean este unul diferit de cel din Georgia. Or, eu cred că obiectivul nostru, al tuturor celor care fac parte din procesul de negocieri este să evităm orice fel de escaladare. Principiul de soluţionare a conflictului transnistrean este cel pe cale paşnică, în cadrul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Or,
Cel puţin, oficial, Federaţia Rusă declară că va susţine o soluţie a conflictului transnistrean, în formatul 5+2, în baza principiului convenit deja – integritatea teritorială a Republicii Moldova...
Rusia este unul dintre mediatori în acest conflict şi, cel puţin, oficial, Federaţia Rusă declară că ei vor susţine o soluţie a acestui conflict, în acest format, în baza principiului convenit deja – integritatea teritorială a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Iar autorităţile de la Tiraspol, de la caz la caz, spun că ele aşteaptă aşa-zisa recunoaştere a independenţei Transnistriei.

Iulian Groza: „Ei au o poziţie a lor care deocamdată nu este susţinută de niciun mediator, actor. Este important că avem un dialog, avem un cadru de negocieri. Iată că, în curând, la Kiev, va avea loc o nouă reuniune a miniştrilor de Externe, în cadrul OSCE. Subiectul transnistrean iarăşi va fi pe agendă. Vom încerca să reuşim cât mai multe, în cadrul acestei reuniuni. Astăzi are loc o nouă rundă de negocieri în format „5+2”. Aceasta contează astăzi, că avem un dialog, nu avem o situaţie de conflict real, există oportunităţi de care beneficiază actorii de afaceri din regiunea transnistreană.

Cifrele arată că aproape 40% din comerţul exterior din regiunea transnistreană este orientat spre piaţa din Uniunea Europeană. Încă aproximativ 40% este un comerţ cu agenţi economici din toată ţara şi aproape 20% este un comerţ cu ţările din CSI, inclusiv Federaţia Rusă. Deci cifrele arată de la sine cât de integrată este regiunea sau oamenii de afaceri cu piaţa europeană. Or, iată, am avut acest comerţ preferenţial cu Uniunea Europeană care s-a răsfrânt şi se va răsfrânge în continuare pe întreg teritoriul ţării, inclusiv pe regiunea transnistreană.

Acest, a propos, regim comercial preferenţial va fi continuat, ca excepţie, şi va fi aplicat doar pentru regiunea transnistreană, după ce Republica Moldova va semna Acordul de Asociere care include Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Fiindcă pentru Republica Moldova, acest Acord, va intra imediat, după semnare, va intra în vigoare provizoriu. Iar pentru regiunea transnistreană avem o excepţie, pentru a reuşi agenţii economici şi instituţiile abilitate să se pregătească pentru implementarea noului regim comercial-economic, prevăzut de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Domnule viceministru, e posibil ca Moldova să joace la două capete, să parafeze şi ulterior să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, dar să încerce să intre şi în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, aşa cum cer comuniştii?

Iulian Groza: „Nu mi se pore real. Eu cred că acest deziderat al comuniştilor este un deziderat mai mult politic care nu are nimic de a face cu realitatea. Totuşi vorbim
Acordul de Comerţ Liber în cadrul CSI e perfect compatibil cu Acordul de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană, dar nu şi cu Uniunea Vamală...
despre două modele integraţioniste care nu pot fi compatibile. Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană este o zonă care, pe lângă faptul că oferă un comerţ liber, de fapt, ne oferă posibilitatea să ne integrăm treptat în piaţa unică europeană, asimilând standarde şi aproximând legislaţia comunitară.

Or, celălalt model integraţionist este o Uniune Vamală cu rigorile sale care nu întotdeauna corespunde şi cu regulile OMC, spre exemplu, unde Republica Moldova este parte, dar şi Federaţia Rusă este parte a OMC. Dar, din păcate, regulile OMC nu sunt aplicabile în Uniunea Vamală. Iată, cred eu, că anume relaţia, pe care o avem cu Uniunea Europeană, pe de o parte, şi, pe de altă parte, cadrul existent, acorduri bilaterale sau multilaterale în cadrul CSI, spre exemplu, Acordul de Comerţ Liber în cadrul CSI, pe care îl avem noi, el perfect este compatibil cu Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană, dar nu şi cu Uniunea Vamală. Deci aceste două modele integraţioniste nu pot să coexiste.”

Europa Liberă: Am reţinut declaraţia, pe care o făcea liderul comuniştilor, domnul Voronin, a spus că declară război deschis Uniunii Europene, comuniştii şi susţinătorii lor nu vor mai protesta în faţa executivului Republicii Moldova. Aceştia vor manifesta în faţa reprezentanţei Uniunii Europene la Chişinău. Poate perturba situaţia această luare de poziţie a comuniştilor acum, în ajunul summit-ului de la Vilnius?

Iulian Groza: „Eu nu văd cum poate perturba, atâta timp cât ei vor demonstra paşnic şi îşi vor exprima punctul de vedere pe care, pe de o parte, trebuie să îl respectăm, că este un punct de vedere al unui partid de opoziţie. Şi atâta timp cât această demonstraţie paşnică nu va degenera în ceva mai grav, nu văd cum ar putea perturba. Este un mod de a-şi exprima punctul lor de vedere faţă de opţiunea pe care a ales-o acest guvern care este susţinut de majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova. Or, mitingul din 3 noiembrie a demonstrat susţinerea pe care o are guvernul şi susţinerea cetăţenilor pentru opţiunea europeană a Republicii Moldova.

Pentru mine aceasta contează, iar totodată, totuşi, trăim într-o ţară, unde instituţiile de drept şi drepturile omului, inclusiv libertăţile sunt deja respectate. Noi nu mai discutăm cu partenerii noştri europeni despre faptul dacă Republica Moldova respectă sau nu respectă drepturile omului, dreptul la întrunire, dreptul la libera exprimare. Iată că se întâmplă. Este un anumit grup de cetăţeni care au un anumit punct de vedere şi doresc să şi-l exprime. Sunt bineveniţi să o facă. Este un semnal şi pentru noi, pentru guvern, pentru cei care pledează pentru opţiunea europeană şi reformele pe care le implementăm, să fim şi noi mai vocali, să mergem şi noi mai mult în ţară să vorbim, să explicăm cetăţenilor noştri despre, pe de o parte, oportunităţile pe care ni le oferă Uniunea Europeană şi, pe de altă parte, obligaţiile pe care trebuie să le îndeplinim, ca să devenim europeni.

Fiindcă a deveni european nu înseamnă că te trezeşti peste noapte, spui că „vreau să fiu european” şi eşti european. Trebuie să te schimbi, trebuie să faci anumite lucruri. Trebuie să plăteşti impozite. Dacă ai făcut o încălcare pasibilă de o anumită pedeapsă cu amendă, trebuie să plăteşti amendă la timp şi aşa mai departe.

Eu, în primul rând, mi-aş pune întrebarea dacă poţi declara „război” Uniunii Europene, atunci când opţiunea de integrare europeană este practic oglindită în programul politic al acestui partid...
Deci aşa funcţionează un stat care se respectă, unde instituţiile funcţionează, şi legea trebuie să fie respectată. Or, apelul pentru cei care declară „război” Uniunii Europene, eu, în primul rând, mi-aş pune întrebarea dacă poţi declara „război” Uniunii Europene, atunci când opţiunea de integrare europeană este practic oglindită în programul politic al acestui partid.

Eu deocamdată văd numai mesaje contradictorii, mi se pare o acţiune oportunistă, dacă pot să spun aşa. Eu cred că acum, în ajunul summit-ului de la Vilnius, când Republica Moldova, guvernul a încercat să îndeplinească mai multe angajamente, care să ne apropie de momentul în care să avem un punct ireversibil în relaţia noastră cu Uniunea Europeană, acum contează mai mult susţinerea pe care o are acest guvern pentru a marca acest moment, de a obţine susţinerea pentru a merge mai departe şi de a reuşi cât mai mult în perioada ce urmează, că avem o perioadă foarte scurtă, când trebuie să reuşim foarte multe. Or, eu cred că, după o perioadă de mai mult de 4 ani de zile, de activitate, pe agenda europeană, în dialogul nostru cu Uniunea Europeană, anul viitor, într-adevăr, va fi un an important. Iată pe aceasta eu vreau să ne axăm mai mult.”

Europa Liberă: Şi nu numai pe o perioadă de 4 ani. Pentru că chiar guvernarea comunistă a fost cea care a semnat Planul de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană.

Iulian Groza: „E adevărat, dar eu acum mă refeream mai mult la faptul că am lansat negocierile cu Uniunea Europeană, am lansat dialogul cu vize, am lansat mai multe procese integraţioniste, în diferite structuri europene recent. E adevărat: lansate, susţinute, discutate şi în perioada de până la 2009.”

Europa Liberă: Moldova totuşi rămâne a fi un stat scindat: euro-sceptici şi euro-optimişti. Dacă această situaţie mai durează şi divizarea aceasta rămâne pronunţată, ce se întâmplă? De exemplu, dacă opţiunea pro-euroasiatică va domina?

R. Moldova este o ţară europeană, din punct de vedere al culturii, geografic, istoric - locul nostru este deja predestinat în Uniunea Europeană...
Iulian Groza: „Eu nu înţeleg sincer, atunci când cineva vorbeşte despre o opţiune pro-euroasiatică, ce se are în vedere? Eu nu înţeleg ce se are în vedere.”

Europa Liberă: Aceasta aud de la comunişti, de la opoziţie.

Iulian Groza: „Da, dar eu nu înţeleg exact ce înseamnă o opţiune pro-euroasiatică. Înţeleg, eu ştiu, o opţiune pro-rusească sau pro-belarusă, sau pro-kazahstană, sau pro-Uniune Vamală sau pro-CSI-istă, dar înţeleg ce înseamnă pro-euroasiatică. Republica Moldova este o ţară europeană, din punct de vedere al culturii, pe care o împărtăşim cu alte ţări din Uniunea Europeană. Geografic, istoric, eu cred că locul nostru deja este predestinat în Uniunea Europeană. Este o greşeală istorică, pe care trebuie să o reparăm, să avansăm cât mai mult, să demonstrăm că suntem europeni şi să fim acceptaţi în Uniunea Europeană. Aceasta e opinia mea.”

Europa Liberă: Dar relaţia cu Rusia poate să se schimbe, după summit-ul de la Vilnius?

Iulian Groza: „Nu cred că poate să se schimbe într-un sens negativ. Eu cred că relaţia noastră cu Federaţia Rusă poate perfect coexista cu o relaţie consolidată cu Uniunea Europeană. Noi suntem o ţară mică care ne aflăm la o răscruce de oportunităţi, între Est şi Vest, pe care putem să le valorificăm, dacă reuşim să continuăm acelaşi tip de relaţii, bazat pe încredere, deschidere, transparenţă cu partenerii noştri şi respect reciproc pentru opţiunile şi interesul fiecăruia din noi.

În acest sens, eu cred că noi nu trebuie să punem problema scindării, în cadrul societăţii. Întotdeauna vor exista diferite opinii, mai mult sau mai puţin definite, dar eu cred că cetăţenii pot lua o decizie, atunci când sunt informaţi mai bine. Şi să nu fie puşi în situaţia în care să decidă între nişte opţiuni de multe ori neclare pentru mulţi din ei. Sau sunt puşi în situaţia să facă o anumită alegere între Est şi Vest, Uniunea Europeană, Uniunea Euroasiatică care nu există deocamdată.

Eu cred că noi trebuie să evităm să fim atraşi în astfel de dezbateri. Eu cred că pentru cetăţenii Republicii Moldova contează ca instituţiile statului să funcţioneze, legea să fie aplicată, justiţia să fie realizată, valorile, drepturile omului să fie respectate, economia să prospere, afacerile să prospere, comerţul să prospere, mai multe locuri de muncă – aceasta cred că contează mai mult.”

Europa Liberă: Bunăstare, într-un cuvânt.

Iulian Groza: „Bunăstare, prosperitate. Noi credem că dialogul nostru cu Uniunea Europeană, agenda noastră europeană este cel mai bun model care ne permite o
Dialogul nostru cu UE, agenda noastră europeană este cel mai bun model care ne permite o modernizare durabilă a R. Moldova...
modernizare durabilă a Republicii Moldova. Eu aceasta cred că contează mai mult. Şi eu cred că noi trebuie să facem un efort mai mare, pentru a comunica cetăţenilor noştri exact ce facem noi, de ce facem noi.

Noi nu semnăm Acordul de Asociere care va include şi Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător pentru că aşa o doreşte Uniunea Europeană sau Bruxellesul, sau că aceasta înseamnă că vom adera la Uniunea Europeană imediat. Nu, este doar o etapă care reprezintă o asociere politică cu Uniunea Europeană şi integrarea economică. Şi acest proces ne permite nouă să realizăm mai multe reforme de o manieră mai durabilă, mai sigură, nefiind impuşi să alegem între diferite opţiuni, nefiind restrânşi să facem anumite decizii sau altele.

Noi suntem invitaţi să ne dezvoltăm, să ne modernizăm şi ni se oferă şi instrumentele. Şi doar suntem invitaţi, dacă dorim să ne dezvoltăm, să le acceptăm şi să le implementăm. Aceasta este. Eu aceasta cred că contează, până la urmă, atunci când auzim întrebări între ce să alegem şi despre scindare. Şi atunci când vom comunica mai bine cetăţenilor, când ei se vor informa mai bine, eu cred că ei ar putea să ia o decizie mult mai obiectivă, mult mai echilibrată şi, dacă vreţi, şi realistă.

Ultimele sondaje de opinie arată o tendinţă de îmbunătăţire a încrederii cetăţenilor în actul guvernării. Iată, aţi văzut că numărul celor care cred că Republica Moldova se mişcă într-o direcţie greşită a scăzut, brusc, cu mai mult de 10%. Este un indicator că cetăţenii încep să asculte mai mult, nu numai ce vorbesc oficialii, dar încep să
Critica este un motor al dezvoltării şi, de fapt, aici eu cred că ar fi rolul opoziţiei, să critice actul guvernării şi să nu se războiască cu Uniunea Europeană...
vadă anumite schimbări mici. Şi schimbările acestea se reflectă şi atunci când sunt întrebaţi dacă duminică ar avea loc un referendum pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, acest indice, comparativ cu 3 luni în urmă, iarăşi creşte. Deci încrederea cetăţenilor în opţiunea europeană creşte.

Eu cred că, odată ce vom continua aceeaşi abordare, foarte deschisă, angajantă, acceptând critica, pe de o parte, întrucât critica este un motor al dezvoltării şi, de fapt, aici eu cred că ar fi rolul opoziţiei, să critice actul guvernării şi să nu se războiască cu Uniunea Europeană. Fiindcă Uniunea Europeană este partenerul de încredere al Republicii Moldova. De altfel, precum este, cred eu, şi relaţia noastră bilaterală pe care o avem cu diferite ţări din Est, cu Ucraina, cu Rusia – aşa ne dorim relaţiile noastre pe dimensiunea externă.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG