Linkuri accesibilitate

Declarația finală de la Vilnius - un proiect de document și limitele sale


Moldoveni manifestînd pentru integrarea europeană la Chișinău

Moldoveni manifestînd pentru integrarea europeană la Chișinău

Țările UE salută „progresele făcute de Moldova pentru a îndeplinii condiţiile din cadrul planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize”.


Proiectul declaraţiei finale a summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, care circulă în aceste zile printre participanţi, omite orice referire la posibilitatea ca ţările Parteneriatului să adere, cândva, la Uniunea Europeană. Corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak, a obţinut un exemplar al proiectului de declaraţie. Ileana Giurchescu rezumă relatarea corespondentului nostru:

Proiectul de declaraţie finală nu menţionează articolul 49 din tratatul Uniunii Europene, cel care precizează că orice ţară europeană poate cere să fi admisă dacă „respectă valorile fundamentale al Uniunii Europene”.

Articolul 49 era menţionat în versiuni prealabile. Acum însă în proiect stă scris că „participanţii la summitul de la Vilnius recunosc, din nou, aspiraţiile europene şi opţiunea pentru Europa ale unor parteneri precum şi hotărârea lor de a crea democraţii adânci şi viabile”.

Articolul 49 are însă o importantă încărcătură juridică şi simbolică, remarcă Rikard Jozwiak de la Bruxelles. Aşa că omiterea oricărei referinţe la acest articol este o lovitură dată ţărilor care sprijină continuarea extinderii, cum sunt Polonia şi Suedia. Acestea sperau să dea ţărilor din Parteneriatul Estic perspectiva mai clară a unei legături mai strânse cu Uniunea Europeană.

Dispariţia din text, cel puţin în acest moment, a articolului 49 pare să fie însă victoria ţărilor care pledează pentru îngheţarea, fie şi temporară , a extinderii, grup condus de Germania, Franţa şi Olanda , din care fac parte şi ţările sudice.

În proiectul documentului final se mai arată că ţările Uniunii Europene salută „progresele făcute de Moldova pentru a îndeplinii condiţiile din cadrul planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize”. De remarcat aici că nu se spune „TOATE” condiţiile – ceea ce lasă de înţeles că liberalizarea este încă un proces în devenire, că obţinerea acestui statut va mai fi negociat.

În acest moment, Republica Moldova are promisiunea Comisiei Europene că după summitul de la Vilnius va fi înaintată propunerea legislativă privind liberalizarea regimului de acordare a vizelor pentru spaţiul Schengen. Propunerea trebuie aprobată de Parlamentul Europeană şi de toate ţările membre şi ar putea intra în vigoare la sfârşitul anului viitor. Speră guvernul de la Chişinău.

Interesant este şi faptul că proiectul declaraţiei finale mai conţine, în paranteze – este adevărat – următoare frază: „Astăzi. A fost semnat şi acordul de asociere, inclusiv acordul de liber schimb DCFTA, cu Ucraina”. S-ar părea că liderii europeni nu au pierdut speranţă că preşedintele ucrainean Victor Ianukovici şi-ar putea schimba din nou părerea şi ar putea totuşi semna acordul cu Uniunea Europeană. Kievul a anunţat săptămâna trecută că pentru moment renunţă să semneze aceste documente, ceea ce a provocat un val de proteste în ţară.

Proiectul de declaraţie finală este acum analizat de toate ţările participante la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, ca apoi să fie semnat pe 29 noiembrie la Vilnius.

S-ar putea ca Moldova sau Georgia să fie dezamăgite de textul declaraţiei, aşa cum este formulat acum, dar grupul ţărilor din Parteneriatul Estic nu prea au loc de manevră după ce Armenia şi Ucraina s-au răzgândit în ultimul moment să mai parafeze sau semneze acordul de asociere.

Este totuşi de aşteptat că ţările Parteneriatului să încerce să introducă referiri la conflictele îngheţate cu care se confruntă, conflicte omise total în actualul proiect de declaraţie finală.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG