Linkuri accesibilitate

Jennifer Brush: „Nu am discutat niciodată federalizarea în cele mai recente negocieri în formatul 5+2.".


Jennifer Leigh Brush, şefa miisunii OSCE din Republica Moldova.

Jennifer Leigh Brush, şefa miisunii OSCE din Republica Moldova.

„Cu toate acestea, pe masa negocierilor trebuie puse toate variantele."

În luna septembrie, la Viena, este programată o nouă rundă de negocieri legate de conflictul transnistrean, în formatul 5 plus 2. Ce elemente noi pentru soluţionarea acestui conflict ar putea apărea la reuniunea de la Viena, care este mediată de OSCE? E întrebarea cu care corespondenta Europei Libere la Chişinău Valentina Ursu a început o discuţie pe această temă cu şefa misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa în capitala Republicii Moldova, Jennifer Brush.

Europa Liberă: Ce elemente noi pentru soluționarea problemei transnistrene ar putea să apară la apropiata reuniune în formatul 5 plus 2, preconizată să aibă loc în septembrie la Viena?

Jennifer Brush:
„Așa cum am mai spus, sunt încântată că în luna iulie am reușit să agreăm procedurile şi principiile şi să păstram agenda intactă astfel încât să nu mai fie nevoie să purtăm „discuții despre discuții” în cadrul acestor reuniuni. Putem trece acum direct la problemele esenţiale care trebuie rezolvate.

În această nouă rundă de negocieri mă aştept ca întreaga rundă să țină de probleme de substanţă. În primul rând, sper să avansăm privind redeschiderea podului de la Gura Bâcului, și în al doilea rând, sper să avansăm în privința şcolilor cu predare în grafie latină din Transnistria. Aşa că sper să avem progres în aceste două chestiuni înainte de luna septembrie sau cel puțin să finalizăm o parte din detalii în septembrie, dar trebuie să înaintăm.

Sunt de acord, trebuie să continuăm să consolidăm încrederea și pentru aceasta trebuie să ajungem şi la înțelegeri politice. Sunt de acord cu ceea ce aud în presa moldovenească şi transnistreană că e nevoie nu doar de înțelegeri ci şi de realizarea acestora. Aceste două subiecte cred că sunt esenţiale.

De asemenea în aprilie-iulie am căzut de acord ca agenda să includă discuții privind crearea a două forumuri – unul care să implice societatea civilă şi celălalt care să se ocupe de problemele respectării drepturilor omului. Acestea sunt iniţiate de preşedinţia irlandeză a OSCE, care are o experienţă bogată în aceste chestiuni, folosind astfel de forumuri pentru a avansa în procesul de negocieri. Mai mult decât atât, aceste forumuri îi aduc laolaltă pe reprezentanţii publicului şi ai societăţii civile în procesul de negocieri, astfel încât negocierile să nu rămână doar la nivelul elitelor, să nu fie secrete, dar să implice şi societatea, şi aceasta în ultimă instanţă să accepte și să susțină soluţiile găsite.

De asemenea, dorim să includem problema cooperării la nivelul organelor de drept, care este o prioritate a ambelor părţi. Noul ministru de interne din Moldova [Dorin Recean], cu care am avut plăcerea să mă întâlnesc, este foarte interesat, aşa cum mi-a spus, în a dezvolta cooperarea cu partea transnistreană. Interlocutorii noștri în Transnistria sunt și ei foarte interesaţi în cooperarea organelor de drept.

De asemenea, ne dorim cooperarea în domeniul pregătirii pentru intervenții în caz de calamități naturale. Cred că cu toții am văzut în vara asta efectele secetei, şi, din ceea ce aud, nu avem încă statistici din nici o parte, dar recolta din acest an va fi afectată foarte serios de secetă. Și vreau să cred că ambele părţi vor să creeze nişte mecanisme funcționale care să minimalizeze efectele unor dezastre naturale precum seceta, sau dezastre şi mai grave, pentru că ele afectează direct viaţa oamenilor. Atunci când ai un dezastru natural, ai posibilitatea să diminuezi consecințe negative prin mecanismele create. Asta este ceea la ce mă aștept de la această nouă rundă a negocierilor în formatul 5 plus 2 şi, desigur, suntem pregătiţi să discutăm şi oricare alte probleme puse pe masa de negocieri.”

Europa Liberă: Mai devreme sau mai târziu, pe masa negociatorilor trebuie să ajungă un proiect de statut. Cine trebuie să vină cu această inițiativă de a propune un statut pentru regiunea transnistreană ?

Jennifer Brush:
„Oricine poate să vină cu o propunere de plan pentru soluţionarea conflictului. Luăm în considerare orice idee constructivă şi au fost o mulţime de iniţiative în acest sens în ultimii 20 de ani. Și dacă e să te uiți prin arhivele noastre vezi că au fost anumite propuneri foarte bine intenţionate şi anumite încercări destul de promiţătoare de a soluționa chestiunea statutului. Sunt o mulţime de idei.

Dar, precum am mai spus, soluţia trebuie să vină de la cele două părţi şi aşteptăm propuneri din partea lor. Cu siguranță, noi, OSCE, putem să ajutăm; avem experienţă în aceste chestiuni. Federaţia Rusă poate să ajute şi ea, şi Ucraina, care urmează să preia preşedinţia OSCE, poate veni cu idei pentru că, până la urmă este o dispută care se află la graniţa ei şi Ucraina are tot interesul să rezolve acest conflict într-un mod pozitiv şi constructiv. Și, desigur, observatorii: Statele Unite şi UE care sunt implicați în rezolvarea conflictului şi au interes ca acesta să fie soluţionat într-un mod productiv, spre beneficiul tuturor, pentru o viaţă mai bună a oamenilor din întreaga regiune.”

Europa Liberă: Toată lumea care participă la negocieri, toţi actorii implicați in aceste tratative spun că regiunii transnistrene trebuie să i se acorde o autonomie largă. De ce se împotmolesc discuţiile când vine vorba de cum ar trebui să se numească acest statut pentru regiunea transnistreană ?

Jennifer Brush:
„Acest proces implică şi eliminarea - adică ceea ce nu este posibil. Ştim că independenţa nu este posibilă. Știm că o variantă de tipul Kaliningradului nu este posibilă. Și atunci trebuie să ne uităm şi să vedem ce este totuși posibil. Şi au fost o serie de discuţii privind formulări ale unui posibil statut al Transnistriei.

Cred că aveţi dreptate că denumirea înseamnă mult şi trebuie să găsim o formulare pentru soluţia finală care va permite ambelor părţi şi vecinilor să fie mulţumiţi de soluția găsită. Poate că autonomia nu va fi termenul corect, dar trebuie să descoperim arta posibilului, nu doar să respingem ideile discutate în trecut sau să ne ținem de idei imposibile. Cred că ambele părţi trebuie să vadă ceea ce pot să obţină raţional şi să pregătească populaţia locală să nu aibă aşteptări de soluţii ce nu pot fi acceptate acum.”

Europa Liberă: Elaborarea unui statut ar fi o problemă prioritară sau una care ar trebui să se "coacă" mai întâi într-o înţelegere între Chişinău şi Tiraspol ?

Jennifer Brush:
„Cred că toată lumea ar trebui să se gândească la asta. Ceea ce am observat eu fiind aici, e că actuala situaţie nu este sustenabilă pentru ambele maluri ale Nistrului. Nu e bine pentru nimeni. Cred că minţi luminate şi cei ce sunt interesaţi cu adevărat de binele oamenilor care locuiesc aici, trebuie să înceapă să se gândească într-un mod vizionar despre cum ar trebui să fie această soluţie.

Trebuie să respingem lucruri care pur şi simplu nu sunt posibile, şi ambele părţi trebuie să se gîndeasca la asta, şi apoi să ne gândim la ce am putea face posibil şi ce ar putea să fie benefic populației de pe ambele maluri ale râului Nistru. Și trebuie să ne uităm şi la costuri. Indiferent cum se va soluţiona conflictul, aceasta va implica costuri pentru ambele părţi. Și comunitatea internaţionala trebuie să se gândească la costurile reintegrării și cum vor fi plătite ele. Vor fi costuri considerabile pe termen scurt, dar pe termen lung, soluţionarea conflictului va da posibilitatea Moldovei să sporească comerţul şi investiţiile, nu numai din Statele Unite, Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă şi Ucraina, dar din toate părţile lumii.

Această zonă dintotdeauna a fost o întersecție de drumuri comerciale. Văd Moldova ca o legătură între două părţi ale Europei. În viziunea mea Moldova e capabilă să contribuie la dezvoltarea bazinului Mării Negre, care nu este prea bine dezvoltat acum, şi a bazinului Dunării, care, din anumite motive, a fost abandonat. Dar eu văd aceste două căi de apă – Dunărea şi Marea Neagră - ca un motor economic regional şi global care ar permite dezvoltarea comerţului şi fluxul liber al ideilor, produselor, serviciilor şi al oamenilor.”

Europa Liberă: În ajunul vizitei cancelarului Germaniei Angela Merkel la Chişinău se mediatizează foarte mult subiectul despre o posibilă federalizare a Republicii Moldova. Câtă lumină ar putea aduce vizita doamnei Merkel asupra problemei transnistrene?

Jennifer Brush:
„Nu am discutat niciodată federalizarea în cele mai recente negocieri în formatul 5 plus 2. Nu pot să mă pronunț despre ce a fost înainte, acum 6 ani când negocierile au fost blocate. Pot să vorbesc doar despre negocierile care au fost reluate anul trecut. Și nu am vorbit despre această posibilitate.

Cu toate astea, toate variantele trebuie să fie pe masa de negocieri. Şi cum am spus în interviuri anterioare, ca cetăţean al SUA şi ca diplomat american cu o cariera de 25 de ani, noi (americanii) suntem foarte mulţumiţi de sistemul nostru federal. Îmi vine greu să înţeleg retorica negativă despre federalizare din presă, dar respect faptul că este suficientă opoziţie faţă de aceasta idee în cercurile moldoveneşti şi cred că există suficiente motive pentru asta. Nu o înțeleg prea bine, dar o respect.

În ceea ce priveşte vizita cancelarei Merkel sunt foarte nerăbdătoare şi mulțumită că sunt atât de aproape de această vizită. Pentru diplomați şi politicieni ea poate fi descrisă ca o vedetă rock. Este atât de respectată pe scena internaţională, a făcut atâtea lucruri extraordinare. Nu fac parte din electoratul german, aşa că pot să o laud. O respect ca pe un lider mondial. Și cred că este un omagiu adus guvernului prim-ministrului Filat, care a obţinut aceasta vizită în această perioadă importantă şi cred că este un semn clar că nu doar Germania ci și Uniunea Europeană are un interes evident în soluţionarea acestui conflict. Este un semn foarte puternic că lumea urmăreşte situaţia şi că există multă bunăvoinţă din partea multor actori puternici din regiune şi cu toții vrem ca să găsiți soluția și să avansăm pentru a face această regiune mai bună, mai prosperă.”

Europa Liberă: Doamna ambasadoare Brush, dar din moment ce s-a anunţat că pe agenda moldo-germană prioritar se va afla şi problema transnistreană, credeţi că este potrivit la discuţie sa fie prezent şi liderul de la Tiraspol, Yevgheni Şevciuk ?

Jennifer Brush:
„Nu pot comenta acest tip de pregătiri. Acestea sunt probleme ale guvernelor Moldovei şi Germaniei.”

Europa Liberă: „Astăzi, OSCE a dezminţit că ar exista un plan secret al preşedinţiei irlandeze a OSCE privind federalizarea Republicii Moldova. De ce despre acest subiect se discută atât de mult?

Jennifer Brush:
„În primul rând trebuie să spun clar că este un document fals. Nu pretind să înţeleg cine stă în spatele acestuia sau motivele pentru care a fost pus în circulaţie în media un document evident fals. Cine a făcut-o a investit mai mult timp decât ne-a trebuit nouă să îl calificăm ca un fals. Aşa că nu sunt sigură de ce a fost făcut acest lucru sau cine stă în spatele lui. Dar a fost cu siguranţă menit să destabilizeze procesul de negocieri în formatul 5 plus 2 şi să diminueze din încredere dintre părţi. Nu s-a reuşit, dar cred că aceasta a fost intenţia.

Încă o dată: nu pot răspunde decât la întrebarea Dvs că nu pot înţelege sentimentele puternice împotriva federalizării din societatea moldovenească, dar respect faptul că sunt multe opinii negative despre asta. Nu cred că e constructiv să fie respinsă vreo soluţie care să stabilească norme foarte exacte guvernamentale, dar trebuie să revin şi să spun că respect opoziţia puternică de aici faţă de federalizare şi că va trebui sa facem eforturi sa o înțelegem mai bine.”

Europa Liberă: Dvs, cei cinci actori prezenți la procesul de negocieri în formatul 5 plus 2, sunteți mulțumiți de dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol care există astăzi ?

Jennifer Brush:
„Nu pot să raspund decât ca un reprezentat al OSCE, aşa cum sunt, dar trebuie din nou să spun, referindu-mă la experiența mea americană, că este foarte frustrant să vezi că toată lumea e în vacanță în august, ceea ce noi, americanii, nu facem. Este foarte dificil în aceste condiții să "bați fierul cât e cald", dar vreau să cred că toată lumea să fi avut o vacanță frumoasă şi să revină la lucru odihniți. Sper ca în timpul vacanţei oamenii să fi avut timp să se gândească la aceste chestiuni şi să vină cu soluţii inovatoare şi aştept cu nerăbdare să văd idei bune, creative şi bine gândite în privinţa problemelor care să poată să fie discutate din nou în următoarele săptămâni și mai ales în septembrie, la Viena, în formatul 5 plus 2.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG