Linkuri accesibilitate

O discuție despre diplomația Moldovei între Vasile Botnaru, Cornel Ciurea şi Victor Chirilă.


Cine obişnuieşte să interpreteze semne ale naturii – să zicem, altitudinea la care zboară lăstunii, sau grămezile de nisip de la porţile gospodarilor, se va fi întrebînd: ce să însemne oare convocarea ambasadorilor la Chişinău? „O adunare de rutină!”, va spune un expert plictisit de vorbăraie televizatâ. „Dovada faptului că în sfîrşit au şi ei un tată!”, va zice altul cu minte şi gură de Vasile Botnaru

Vasile Botnaru

cîrcotaş. Al treilea va fi gîndind că poate are Chişinăul să le spună nişte lucruri urgente şi ieşite din comun care nu pot fi încredinţate Skype-ului.

A propos, am auzit că, mai nou, la case mult mai împopoţonate gospodarii au ajuns la concluzia că e mult mai ieftin, şi sănătos, să cheltuieşti bani pentru utilaje de ţinut teleconferinţe, decît să te plimbi cu avionul. În fine, m-am întrebat şi eu dacă adunarea ambasadorilor are o semnificaţie anume. Şi invitaţii mei de astăzi urmează să limpezească lucrurile.

Aşadar, în studioul de la Chişinău al Europei Libere se află experţii Cornel Ciurea şi Victor Chirilă. Am să încep cu următoarea întrebare: seamănă foarte mult discursul pe care l-a ţinut Vladimir Putin în faţa diplomaţilor (ruşi) cu mesajul lui Vladimir Filat, care şi-a îndemnat ambasadorii să fie mai perseverenţi şi îndărătnici în ceea ce priveşte promovarea imaginii. Atîta doar că posibilităţile ambasadorilor diferă. Domnule Ciurea, nu vi se pare că cineva este plagiator?

Cornel Ciurea: „Plagiator poate să fie doar domnul Filat. După cum aţi remarcat, calibrul este diferit. Şi genul de politică externă este diferit, amploarea politicii externe. Bun, întrebarea dumneavoastră mă ia prin surprindere. Dacă domnul Filat se conduce de stilul de comportament al politicienilor ruşi sau nu, este o întrebare la care nu prea ştiu ce să răspund. Sper că stilul politicienilor şi diplomaţilor europeni este mai seducător pentru domnul Filat. Cu atît mai mult cu cît se reiterează în permanenţă că vectorul politicii noastre este orientat spre integrarea europeană”.

Europa Liberă: Nu am vrut să insinuez nimic. Poate să fie o simplă coincidenţă. Poate nu au ce spune altceva înalţii demnitari.

Cornel Ciurea: „Da, eu cred că asemenea gen de întîlniri nu aduc foarte mult nou. Mai ales atunci cînd ele sînt mai mult sau mai puţin publice. Ambasadorii sînt chemaţi de cîteva ori în timpul exercitării mandatului lor la palat şi li se dau indicaţii mai mult sau mai puţin utile.

În fond, comunicarea aceasta seamănă foarte mult cu nişte semnale de avertisment pe care le lansează oficialii de la Chişinău, care doresc nişte ambasadori cît mai ascultători, disciplinaţi. Or, ambasadorii noştri au arătat că nu întoitdeauna sînt foarte disciplinaţi, după cum vrea Chişinăul. Şi atunci domnul Filat le mai arată din deget. În rest, discursul, atît la Moscova, cît şi la Chişinău, în dialog cu ambasadorii este cam acelaşi pentru că limbajul diplomatic nu îţi permite prea mult, din acest punct de vedere”.

Europa Liberă: Domnule Chirilă, li s-a arătat „St. Neculai din cui” ambasadorilor pentru că au avut opinii separate, opinii personale? Dar există o opinie unică, clară, un mesaj pe care ei trebuie să îl ia drept Tatăl nostru şi să îl promoveze în capitalele lumii?

Victor Chirilă:
„Republica Moldova are un program de guvernare şi, aşa cum a spus şi domnul prim-ministru, ambasadorii trebuie să ţină cont de acest program şi să promoveze acele priorităţi fixate în respectivul document. Trebuie să recunoaştem că au fost şi unele declaraţii mai deocheate care nu se încadrează în limita programului de guvernare.

Declaraţiile făcute de domnul
Mesajul trebuie să fie unic, indiferent unde se află ambasadorii noştri.

Neguţă sînt relevante în acest sens. Ele trimit semnale contradictorii în exterior şi acest lucru este nedorit. Mesajul trebuie să fie unic, indiferent unde se află ambasadorii noştri. Din acest punct de vedere cred că avertismentul dat de domnul prim-ministru este corect. Nu văd nici o plagiere în acest sens. Poate este o coincidenţă, aş spune, cu mesajele pe care domnul Putin le-a trimis ambasadorilor Federaţiei Ruse”.

Europa Liberă: Dar ambasadorii care la o recepţie sînt întrebaţi: „ce se întîmplă cu libertatea presei, parcă am auzit că se închide o televiziune la voi?” Sau despre un sondaj care la un moment dat arată simpatii puternice în favoarea redirecţionării Republicii Moldova către Est? Un ambasador ce trebuie să răspundă ca să-şi ascundă opiniile proprii?

Victor Chirilă
: „Într-adevăr este un rol foarte dificil să fii ambasador al Republicii Moldova, cînd evenimentele interne sînt contradictorii şi mesajele care vin din interiorul ţării sînt contradictorii. Sigur, în formate neoficiale dînşii îşi pot permite mai multă libertate în a-şi exprima opiniile personale”.

Europa Liberă: Fostul ambasador Alexei Tulbure, într-o apariţie televizată, a făcut o destăinuire. El spunea că, atunci cînd exercita misiunea de ambasador, îndemna factori decizionali din exterior să exercite presuni asupra Republicii Moldova. Adica spunea: tunaţi şi fulgeraţi la adresa Chişinăului! Îşi poate permite aşa ceva un ambasador, domnule Ciurea?

Cornel Ciurea:
„Aş vrea şi eu să ajung vreodată în această funcţie şi după asta să îmi dau seama dacă este posibil sau nu una ca asta”...

Europa Liberă: ...dacă nu păţeşti nimic.

Cornel Ciurea:
„În mod normal, chiar dacă sînt o persoană cu viziuni ceva mai liberale decît media, aş considera că ambasadorii sînt persoane cu o marjă de manevră şi o marjă de libertate extrem de limitată. Şi în fond, ei sînt servanţii statului şi nu prea îşi pot îngădui luxul să bată cîmpii sau să opineze, să vină cu puncte proprii de vedere. Ei trebuie să se conducă de liniile directoare pe care le trasează guvernul şi acei care se află la guvernare la Chişinău. Altminteri politica externă nu poate fi realizată de o manieră eficientă. Şi de fapt o să asistăm în asemenea condiţii la o polifonie”.

Europa Liberă: Am insistat destul asupra misiunii ambasadorilor pentru ca de fapt să vă întreb dacă s-au schimbat aceste linii directoare în ultimul timp, dacă au intervenit nişte lucruri care ar putea debusola ambasadorii sau Ministerul de Externe în general? Vă aduc un singur exemplu: Vladimir Putin vorbeşte foarte mult despre necesitatea promovării intereselor cetăţenilor ruşi sau oamenilor care se simt aparţinînd la spaţiul rusesc. Sau auzim în surdină nişte dispute în jurul modului de reglementare a diferendului transnistrean: că ar exista divergenţe în jurul posibilei federalizări; că Germnaia şi-ar fi asumat un rol mult peste mandatul pe care l-ar fi avut în general Europa şi ar fi deranjat cumva Statele Unite. Toate aceste zvonuri, bîrfe trădează oare un fundal care se mişcă de care trebuie să ţină cont ambasadorii, Domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „Eu cred că fundalul întradevăr se mişcă, dar ţinînd cont de specificul Republicii Moldova, politica noastră externă trebuie să fie cît mai conservatoare, orientată spre menţinerea status quo-ului pentru că contextul este foarte complex şi noi nu îl putem controla de multe ori fiind un stat mic. Deci eu cred că politica noastră externă şi comportamentul factorilor de decizie este orientat spre menţinerea acestui status quo. Şi aceste mişcări care se produc pe diverse dimensiuni încă nu au condus la definitivarea, la identificarea unor schimbări în politica noastră externă. Am văzut şi mesajul domnului Filat, este un mesaj tradiţional cu integrarea europeană în capul mesei. Şi acest lucru denotă un anume conservatorism care este de salutat”.

Victor Chirilă: „Trebuie să spunem că priorităţiel noastre rămîn aceleaşi. Şi a spus-o primul ministru – programul de guvernare este piatra de temelie a politicii noastre externe, a diplomaţilor noştri”.

Europa Liberă: Asta însemnînd parcursul european şi aceeaşi parteneri strategici?

Victor Chirilă:
„Aceeaşi parteneri strategici, relaţii de parteneriat cu vecinii noştri, relaţii stabile, previzibile cu Federaţia Rusă, şi desigur un accent mai mare pe soluţionarea problemei transnistriene”.

Europa Liberă: Domnule Chirilă, dar iată că avem un partener strategic care este România şi care a luat o notă proastă de la Uniunea Europeană. Şi atunci Chişinăul cum trebuie să se comporte cu acest partener strategic cînd vine (în vizită) primul ministru căruia tocmai i s-a reproşat că vrea să îl demită pe preşedintele Băsescu prin metode nu tocmai europene? Ce are de făcut în situaţia acesta ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, autorităţile moldovene care trebuie să îi zîmbească premierului român, dar să ţină cont şi de aportul lui Traian Băsescu la democratizarea Republicii Moldova? Sau acestea sînt lucruri prea fine ca să reacţioneze diplomaţia?

Politicienii vin şi se duc, partidele vin şi se duc de la guvernare. Dar interesele naţionale rămân.

Victor Chirilă: „Bine, politicienii vin şi se duc, partidele vin şi se duc de la guvernare. Dar interesele naţionale rămân. Interesele primordiale ale Republicii Moldova în raport cu România sînt dezvoltarea unui parteneriat strategic, indiferent cine va fi (la guvernare) la Bucureşti.

Desigur că aceste turbulenţe politice de la Bucureşti crează un anumit context nefavorabil pentru evoluţia relaţiilor noastre. Dar, în acelaş timp, trebuie să ne promovăm agenda, deja stabilită cu mai multe guverne. Şi această agendă are ca punct de pornire consolidarea relaţiilor de parteneriat strategic prin proiecte concrete – proiecte infrastructurale, proiecte economice. Să imprimăm mai mult poragmatism, dar să nu uităm în acelaş timp că ne leagă relaţii culturale, istorice şi etnice puternice. Aceste dimensiuni de asmenea trebuiesc promovate în paralel cu proiectele infrastructurale”.

Europa Liberă: Cum ar veni „Regele a murit, trăiască regele!”

Cornel Ciurea:
„Aveţi dreptate. „Regele a murit, trăiască regele!” Republica Moldova nu este în situaţia să determine cursul politicii interne a României şi nici nu
Relaţia dintre Republica Moldova şi România este de aşa natură încît indiferent cine se află la Bucureşti (la guvernare), şi chiar dacă calcă uneori pe greblă, Republica Moldova trebuie să încerce să menţină o relaţie sănătoasă şi chiar cordială cu acest stat.

trebuie să o facă. Am auzit un politician de la Chişinău care spunea că sistemul nostru de partide ar trebui să se structureze în baza sistemului de partide din România şi fiecare din partidele noastre să aibă un partener în România.

Mi se pare nefericită această idee întrucît relaţia dintre Republica Moldova şi România este de aşa natură încît indiferent cine se află la Bucureşti (la guvernare), şi chiar dacă calcă uneori pe greblă, Republica Moldova trebuie să încerce să menţină o relaţie sănătoasă şi chiar cordială cu acest stat. Din această cauză nu ne putem permite partizanate făţişe cu un partid sau altul din România, cu un lider din România sau cu altul. Decît poate partide care se află pe dreapta, aşa mai spre extremă”.

Europa Liberă: Nici nu încerc să îmi imaginez că Vladimir Voronin ar avea un partid frate în România.

Cornel Ciurea: „Am remarcat în ultimul timp o încurajare pentru Ponta din partea domnului Voronin, dar probabil acest lucru se explică prin acele resentimente pe care le avea el faţă de domnul Băsescu. Am remarcat şi acest lucru că este o încurajare pentru social-democraţi (români) din partea comuniştilor noştri. Eu cred că este un pic cam mult. Partidele serioase din Republica Moldova nu trebuie să afişeze partizanate făţişe şi să declare sus şi tare că ar fi în favoare unui sau altui partid din România. Cred că partidele centriste înţeleg foarte bine acest lucru”.

Europa Liberă: Cît priveşte subiectul transnistrian. Este adevărat că există gelozii sau competiţii în jurul reglementării transnistriene, cine va propune o soluţie fezabilă? Sau, dimpotrivă, este ca şi cartoful fierbinte pe care îl aruncă unii altora negociatorii occidentali, Domnule Chirilă?

Victor Chirilă:
„Nu cred că Germania va veni cu un proiect definitivat de reîntregire a Republicii Moldova. Nici doamna Merkel nu va veni cu un astfel de proiect la Chişinău. Cred că va fi o dezamăgire pentru foarte multă lume care promovează idea federalizării, care doresc să revigorăm aceste discuţii, să reîncepem aceste discuţii asupra federalizării. Cred că accentul este pus greşit în acest caz. Nu despre federalizare trebuie să discutăm. Trebuie să discutăm despre
Societatea trebuie să fie implicată, pentru că orice proiect de reîntregire a ţării nu va fi viabil atîta timp cît nu va avea o susţinere masivă din partea societăţii.

principiile care vor sta la baza viitorului stat reintegrat Republica Moldova. Despre acest lucru trebuie să discutăm cît mai mult în societate, cu partidele politice, cu guvernanţii. Nu trebuie să ne eschivăm de la o astfel de dezbatere. Societatea trebuie să fie implicată, pentru că orice proiect de reîntregire a ţării nu va fi viabil atîta timp cît nu va avea o susţinere masivă din partea societăţii. 2003 trebuie să fie un exemplu pentru politicienii noştri.

Cred că în ultimul timp uităm că contextul s-a schimbat. Au început negocierile, sînt nişte evoluţii pozitive. Întîlnirile cu liderii de la Tiraspol sînt tot mai frecvente. Întîlnirile între grupurile sectoriale – la fel. Semne pozitive că ne îndreptăm către direcţia cea bună. În acelaş timp, cred că trebuie să discutăm şi despe subiecte mai sensibile, delicate. Precum ar fi demilitarizarea, democratizarea regiunii transnistriene. Fără aceste lucruri orice reintegrare cred că este sortită eşecului”.

Europa Liberă: Dar nu cumva Tiraspolul a reuşit să impună o agendă care îi convine şi să elimine foarte abil tocmai problemele de demilitarizare, democratizare, pacificare reală în zona de securitate?

Victor Chirilă:
„Nu cred că Tiraspolul a impus această tactică. Chişinăul la fel a îmbrăţişat această tactică a paşilor mici. O tactică care convine atît Occidentului, cît şi Federaţiei Ruse. Desigur mizele sînt diferite. Republica Moldova şi Occidentul îşi doresc ca prin această tactică să ajungem în cele din urmă şi la discutarea subiectelor delicate cum ar fi demilitarizarea şi democratizarea regiunii, statutul aceste regiuni...

Europa Liberă: ... moment în care, spun unii observatori, Tiraspolul va trage cortina şi va spune „pînă aici!”

Victor Chirilă:
„Sigur că există acest risc fiindcă Tiraspolul doreşte altceva. Prin politica paşilor mici doreşte să îşi stabilizeze economia, să se integreze economic şi infrastructural cu întreaga regiune, astfel încît să se pună mai bine pe picoare din punct de
Repet, nu trebuie să cădem în capcana aşteptării că formatul „5+2” va veni cu o formulă, un proiect de reîntregire a ţării.

vedere economic. Acest lucru trebuie avut în vedere, dar nu ar trebui să ne descurajeze. Trebuie să insistăm ca în cele din urmă să discutăm în paralel şi subiectele politice, cum ar fi statutul.

Repet, nu trebuie să cădem în capcana aşteptării că formatul „5+2” va veni cu o formulă, un proiect de reîntregire a ţării. Societatea trebuie să înceapă discuţiile, societatea trebuie să-şi impună principiile. Ne putem trezi într-un moment că actorii externi vor veni cu un astfel de proiect şi atunci noi nu vom putea să reacţionăm”.

Europa Liberă: Societatea nu are această obligaţie. Guvernarea are această obligaţie în primul rînd. Domnule Ciurea, la Chişinău, la recepţii, pe străzi vă întîlniţi probabil cu aceeaşi mesageri ai Occidentului, ambasadori, diplomaţi şi nu doar, şi auziţi ca şi mine aceleaşi nedumeriri. Unora dintre ei li se crează impresia că de fapt autorităţile moldovene nu au un punct de vedere pe care să îl pună pe masă şi să spună: „Asta este opţiunea noastră! Clară, univocă şi irevocabilă!”

Cornel Ciurea: „Staţi puţin. În primul rînd nu am prea auzit asemenea lucruri din partea persoanelor cu care mă întîlnesc. Din simplul motiv că aş spune că Republica Moldova are un punct de vedere asupra chestiunii transnistriene”.

Europa Liberă: Cel adoptat în iulie 2005?

Cornel Ciurea:
„Da, celebra lege. Este un punct de vedere care nu este acceptat deocamdată de partea transnistreană, dar este singurul punct de vedere oficial exprimat”.

Europa Liberă: Adică stat unitar şi nonfederal.

Cornel Ciurea: „Exact”.

Victor Chirilă: „Din punctul meu de vedere, legea respectivă practic este caducă, deşi oficial ea este în vigoare. Ea presupunea o anumită etapizare a procesului de dialog cu regiunea transnistriană: democratizarea, demilitarizarea. Şi apoi, în baza acestor etape, începera discuţiilor asupra viitorului statut. Or, noi am început deja dialogul. Noi am început deja negocierile, fără să realizăm aceste etape, pentru că situaţia, contextul s-a schimbat şi am fost nevoiţi să ne adaptăm la acest context, să adoptăm o altă tactică”.

Cornel Ciurea: „Este adevărat, dar în lege sînt exprimate anumite linii roşii, care indiferent de context şi de etapizare, rămîn valabile pentru toată lumea. Statutul unitar rămîne în această lege înscris foarte clar. Mai mult decît atît, politicienii noştri, chiar negociatorul-şef susţine că legea din 2005 este ultima redută de care el se conduce. Deci în continuare această lege are un impact, chit că este în vigoare”.

Europa Liberă: Bine, negociatorul nu-şi poate permite să spună că ar da înapoi. Dar societatea la care face apel domnul Chirilă îşi poate permite luxul să vorbească la modul teoretic despre toate variantele posibile, inclusiv federalizarea, ca să vadă prin ce este vicioasă această variantă.

Victor Chirilă: „Întradevăr este ultimul bastion, pentru că în respectiva lege se vorbeşte despre statutul de autonomie specială şi nu despre federalizare. Domnul Carpov este însuşi el un basion al acestei poziţii. În momentul în care domnul Carpov va pleca din această funcţie, credeţi-mă că există riscul unui eventual plan de federalizare a Republicii Moldova. Deci va fi primul semnal că întradevăr ne îndreptăm spre această cale”.

Cornel Ciurea: „Sîntem pe aceeaşi lungime de undă. Mai mult decît atît, susţin cu tărie cuvîntul risc. Pentru că de fapt vorbim despre un mare risc şi nu ştim deocamdată cum să blocăm acest risc. El depinde de o singură persoană, de domnul Carpov. Pentru că înţelegem – şi asta deduc şi din cuvîntările anumitor persoane, că sînt mulţi alţi oameni influenţi care ar merge în direcţia federalizării.

Din această cauză desigur că susţin idea unei dezbateri ample pe această temă doar cu o singură condiţie: societatea civilă şi societatea politică în cele din urmă să ajungă la o înţelegere că federalizarea, într-un format în care ni se poate propune acum, este un proiect extrem de primejdios pentru suveranitatea statului nostru. De fapt, din punctul meu de vedre, dezbaterile nu trebuie să conducă spre o multitudine de rezultate, dezbaterile trebuie să conducă spre un singur numitor comun: federalizarea este o primejdie”.

Europa Liberă: Dar în condiţiile în care sfătuitorii din Occident ne spun că şi Statele Unite sînt o federaţie, că există o sumedenie de federaţii funcţionale europene, cum poţi să convingi societatea?

Victor Chirilă:
„Partenerii externi întradevăr nu fac presiuni asupra Chişinăului ca să adopte un anumit model de reintegrare la etapa actuală. Nu vorbesc direct despre federalizare. Dar ne îndeamnă să fim flexibili, să fim creativi, să avem o mai bună imaginaţie cu privire la procesul de negocieri. Sînt nişte mesaje mult mai subtile. Există şi parteneri care nu sînt mulţumiţi de domnul Carpov pentru că nu demonstrează o astfel de flexibilitate. Am auzit astfel de sugestii, observaţii”.

Cornel Ciurea: „Tocmai din cauza asta trebuie să îl susţinem pe domnul Carpov”.

Victor Chirilă: „Trebuie să îl susţinem pe domnul Carpov, neapărat. Dar idea mea nu este despre discutarea, începerea unor discuţii ample cu privire la federalizare. Dar despre principiile viitorului stat Republica Moldova reintegrat. De ce insist asupra acestui lucru? În momentul în care ne vom pomeni cu un plan extern de reintegrare a ţării, trebuie să avem contraargumentele noastre. Şi de data aceasta contraargumentul nu va fi o revoluţie populară în stradă. Actuala Alianţă de Integrare Europeană nu îşi va putea permite un astfel de lux. Şi dacă se va întîmpla o astfel de evoluţie, atunci probabil că ne vom pomeni izolaţi şi abandonaţi chiar de partenerii noştri occidentali pentru foarte mult timp”.

Europa Liberă: Am o întrebare tranşantă, directă şi de loc diplomatică. Preşedintele Traian Băsescu, preşedintele suspendat, mereu spunea că federalizarea este inacceptabilă. Şi acum, la cea mai recentă întîlnire cu jurnaliştii (moldoveni) parcă mi s-a părut că Traian Băsescu a deveni mai maleabil, a spus că „o să acceptăm ceea ce va accepta Chişinăul” şi nu e nevoie să ne explice (Chişinăul) de ce opteaztă pentru una sau alta. Chiar dacă tot în acest context a spus că în Uniunea Europeană este imposibilă repetarea cazului Cipru. Adică ajungem în UE doar cu problema transnistriană reglementată. La care cineva a zis: sau cu „coada de şopîrlă” tăiată, fără Transnistria. Acum să vă întreb: totuşi de dragul integrării europene se va accelera reglementarea transnistriană? Sau dimpotrivă această „piatră de moară”, o Transnistrie neadusă acasă, va împiedica cursul european, domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „Sînt două lucruri diferite: „coada de şopîrlă” şi „piatra de moară”. Cu siguranţă Transnistria este o „piatră de moară” care ne trage la fund şi ea în continuare o să ne tragă. De fapt noi sîntem ostaticii Transnistriei şi nu Transnistria este ostateca noastră. Aceasta este o constantă a contextului geopolitic şi o constrîngere asupra politicii noastre externe”.

Europa Liberă: Dar tot mai mulţi oameni spun: „de ce să tot ducem piatra asta în gît dacă putem să tăiem coada şi să plecăm?”

Cornel Ciurea:
„Dar nu prea putem tăia coada. Chiar şi tehnic este foarte dificil pentru că hotarul nu trece pe Nistru, exact pe Nistru. Sînt o sumedenie de chestiuni tehnice chiar pentru a trage un hotar”.

Europa Liberă: Adică trece pe la Cocieri, dar şi pe la Bender.

Cornel Ciurea: „Tighina, evident, Benderul. Toate aceste chestiuni fac extrem de delicată chestiunea divorţului civilizat. Şi aş mai da un răspuns: noi nu ne integrăm în Uniunea Europeană. Noi sîntem în proces de integrare în Uniunea Europeană. Deci este un proces care durează, este o tendinţă, este un semnal pe care noi îl transmitem şi partenerilor din Est”.

Europa Liberă: Dar odată bătînd la uşă eşti întrebat: ce piatră de moară ai tu în spate?

Cornel Ciurea:
„Păi da, dar ei ştiu foarte bine ce „piatră de moară” şi noi ştim. Toată lumea ştie. Lucrurile nu se spun. Da, posibil cu o Transnistrie în felul în care este ea astăzi nu o să fim acceptaţi în Uniunea Europeană.
Vom fi sau nu vom fi în Uniunea Europeană noi nu ştim, pentru că sîntem conştienţi de constrîngerile geopolitice. Dar noi facem un efort. Şi vom vedea în cele din urmă unde vom ajunge.

Dar deocamdată scopul nostru este de a insista, nu de a fi acceptaţi. Vedeţi că noi nici nu punem în mod presant condiţii.

Noi sîntem în proces, noi trimitem semnale, noi îndeplinim anumite condiţionalităţi. Şi asta este ceea ce facem. Vom fi sau nu vom fi în Uniunea Europeană noi nu ştim, pentru că sîntem conştienţi de constrîngerile geopolitice. Dar noi facem un efort. Şi vom vedea în cele din urmă unde vom ajunge”.

Victor Chirilă: „Eu vreau să îl susţin aici pe colegul meu. Noi ne pregătim de procesul de integrare europeană. Sîntem în faza preparatorie. Pentru că adevărata integrare europeană va începe pentru Republica Moldova în momentul în care va avea un acord de asociere, o zonă de comerţ liber, aprofundată şi comprehensivă, cu Uniunea Europeană, regim
Avînd în vedere contextul actual din Uniunea Europeană, cred că, din păcate, acest proces va dura mult mai mult timp decît ne-am imaginat.

liberalizat de vize cu statele membre ale Uniunii Europene.

Iată atunci putem spune că deja sîntem la linia de start a acestui proces foarte complicat pentru noi. Şi avînd în vedere contextul actual din Uniunea Europeană, cred că, din păcate, acest proces va dura mult mai mult timp decît ne-am imaginat. Acest lucru ne oferă şi libertatea de a fi mult mai răbdători şi mai calculaţi în soluţionarea problemei transnistriene.

Da, este o „piatră de moară” problema transnistreană, dar nu cred că este un obstacol insurmontabil, atîta timp cît încă nu se pune problema aderării complete la Uniunea Europeană. În momentul cînd va veni ziua cînd se va decide soarta noastră să aderăm sau nu la Uniunea Europeană, dacă această problemă nu va fi soluţionată, atunci fără îndoială că va trebui să decidem: tăiem „coada”, lăsăm „piatra”, dacă nu vom progresa. Dar sper eu că în procesul de integrare europeană, pe măsură ce vom obţine mai multe beneficii materiale din partea Uniunii Europene, calitatea vieţii se va îmbunătăţi cu siguranţă şi regiunea transnistriană îşi va schimba optica asupra procesului de integrare europeană. Dar deocamdată nu sîntem în această poziţie”.

Europa Liberă: Vreau să mai citez din Traian Băsescu, pentru că este un om direct şi sînt relevante judecăţile dînsului. Mai ales acum cînd a recunoscut că este mai liber să vorbească. Iarăşi, întrebat fiind despre subiectul transnistrian, a zis: întruniţi toate condiţiile pe care le pune Uniunea Europeană şi apoi o să aveţi sprijinul masiv al Uniunii Europene pentru reglementarea transnistreană. Traian Băsescu a accentuat în mod special, „experienţa Uniunii Europene de a vorbi cu Rusia este suficientă pentru a vă ajuta în subiectul transnistrian”. De aici vă întreb: întradevăr are Uniunea Europeană „ac de cojocul” Rusiei, ţinînd cont şi de relaţiile speciale cu Germania? Întradevăr oare atunci cînd Republica Moldova va dovedi că este un potenţial membru al Uniunii Europene Brusselul, ţările membre se vor antrena mai puternic în apărarea intereselor Republicii Moldova vizavi de Rusia şi în special cu reglementarea transnistriană? Domnule Ciurea, cum credeţi?

Cornel Ciurea: „Nu sînt întrutotul convins de avărul spuselor domnului Băsescu. Eu cred că Uniunea Europeană ca instituţie totuşi nu se ridică la nivelul politicii externe a unor state mari şi consacrate precum este Rusia. Dar asta nu înseamnă că statele Uniunii Europene nu ar putea să o facă.

De exemplu, acum cîteva zile am citit nişte materiale despre eşecul „Parteneriatului Estic”, atît unii polonezi, cît şi unii nemţi vorbesc despre acest lucru. Deci vorbesc despre eşecul anumitor politici la nivelul Uniunii Europene, însă nu vorbim despre eşecul politicilor statelor care promovează cu insistenţă ori „ostpolitik” ori politica „prometeiană” a Poloniei. Deci, nu sînt cu totul convins, repet, că Uniunea Europeană este o contrapondere egală ca putere şi ca greutate faţă de Rusia, deşi Uniunea Europeană ar putea fi un factor stabilizator, un factor care să domolească apetiturile Rusiei. Nu însă în măsură de una singură să blocheze anumite acţiuni ale Rusiei”.

Europa Liberă: Domnule Chirilă, comentariul dumneavoastră?

Victor Chirilă:
„ Uniunea Europeană a demonstrat că are destule mijloace pentru a influenţa asupra procesului de soluţionare a problemei transnistriene. Rolul ei a crescut enorm în ultimii şapte ani. Şi administraţiile de la Tiraspol sînt mai atente faţă de declaraţiile care vin din partea oficialilor Uniunii Europene. Sunt deschişi către asistenţa care vine de la Uniunea Europeană, care este destul de infimă în comparaţie cu asistenţa care vine din partea Federaţiei
Uniunea Europeană are instrumentariul necesar de a determina Rusia să fie mai flexibilă, doar dacă există o atmosferă de dialog, de parteneriat între aceşti doi actori.

Ruse. Dar această asistenţă va creşte şi mai mult în următorii ani pe măsură ce avansăm în procesul de soluţionare a acestei probleme. Cred de asemenea că Uniunea Europeană are instrumentariul necesar de a determina Rusia să fie mai flexibilă, doar dacă există o atmosferă de dialog, de parteneriat între aceşti doi actori. În momentul în care există un context conflictual, Uniunea Europeană este în dezavantaj în raport cu Federaţia Rusă. Deacea ea insistă pe găsirea unei platforme de cooperare comună în domeniul securităţii. Şi aici vedem o mai mare insistenţă din partea Germaniei. Cred că trebuie să avem în vedere acest lucru şi să promovăm nişte relaţii previzibile cu Federaţia Rusă care să ne ajute în acest sens şi să ajute şi Uniunea Europeană ca să îşi promoveze interesele în această regiune”.

Europa Liberă: Pentru aceasta să trimitem măcar un ambasador, nu-i aşa, domnule Chirilă?

Victor Chirilă:
„Desigur avem nevoie de un ambasador proeuropean, un ambasador care este respectat la Moscova”.

Europa Liberă: Şi nu se găseşte atîta timp? Ce-i cu pauza asta jenantă?

Victor Chirilă:
„Cred că sînt destui, nu ştiu dacă toţi vor să devină ambasadori”.

Europa Liberă: Credeţi că asta este problema?

Victor Chirilă:
„Cred că şi aici este o problemă, dar mai e şi problema din interiorul Alianţei. Observ că nu există comunicare la acest subiect. Domnul prim-ministru a anunţat că s-a găsit o astfel de candidatură, că are experienţă diploamtică”.

Europa Liberă: În sfîrşit a anunţat după ce a trecut ceva vreme.

Victor Chirilă:
„Dar a surprins pe ceilalţi actori”.

Europa Liberă: Domnule Ciurea, de ce nu se trimite un ambasador la Moscova atîta timp, din primăvară?

Cornel Ciurea:
„Păi noi avem foarte multe funcţii care nu sînt ocupate din cauza acestor discuţii în interiorul Alianţei. Tot ieri s-a discutat despre Consiliul Naţional de Integritate. Asta este situaţia”.

Europa Liberă: Adică nu se pun de acord liderii?

Cornel Ciurea:
„Nu se pun de acord. Avem viceminiştri care nu sînt numiţi. Din păcate Alianţa este aşa cum este, incapabilă de multe ori să identifice nişte soluţii pentru probleme destul de serioase. Şi cu asta trăim, de asta am şi votat Alianţa ca să avem după asta probleme”.
XS
SM
MD
LG