Reforma înceată a justiţiei şi lupta împotriva corupţiei la nivel înalt sunt şi problemele acute pe care le mai au două ţări ale Uniunii Europene, ultimele admise în 2007 şi anume România şi Bulgaria. Monitorizarea lor va continua şi pentru România se aşteaptă un nou raport pînă la sfîrşitul anului, după raportul critic prezentat astăzi de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. O relatare de la faţa locului de la Dan Alexe:
Dincolo de tonul extrem de dur al ultimului raport al Comisiei Europene în legaturã cu functionarea justitiei in România în ultimii 5 ani, de la aderarea din 2007 încoace, o concluzie se impune de la sine, concluzie care a fost confirmatã astãzi la conferinta de presã ce a insotit publicarea raportului: dacã nu ar fi avut loc recenta ofensiva împotriva institutiilor statului dusã de catre actuala coalitie guvernamentalã, tonul raportului ar fi fost extrem de pozitiv si ar fi deschis calea in faţa aderãrii României la Schengen.
Raportul e astfel foarte laudativ la adresa activitatii Agentiei Nationale de Integritate (ANI) şi a Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), care, se spune, deşi foarte des atacate politic în România, au devenit eficiente si au înregistrat mari succese.
Aparitia pe scenã a guvernului Ponta si toate mãsurile luate la Bucuresti în ultimele saptamani au modificat însã total statutul si imaginea croitã încet de România de la aderarea la UE încoace, asa cum a formulat-o presedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso:
„In ultimele trei saptamani, evenimentele iesite din comun din România au fost o uriasa sursa de îngrijorãri pentru Comisie si pentru intreaga Uniune Europeanã.“
Barroso a vorbit despre actuala putere de la Bucuresti în termeni neobisnuit de duri:
„Evenimentele din România ne-au zguduit încrederea. Respingerea deciziilor justitiei, subminarea Curtii Constitutionale, blocarea procedurilor legale si suprimarea mecanismelor care asigura echilibrul institutional au pus sub semnul întrebarii intentia guvernului de a respecta statul de drept.“
La fel de neobisnuit a fost tonul în care presedintele Comisiei Europene a descris raportarea noii puteri de la Bucuresti la activitatea justitiei :
„Luptele politice intre partide nu pot justifica incalcarea principiilor democratice fundamentale. Politicienii nu trebuie sa intimideze judecatori inainte de luarea deciziilor, sau sa-i atace pe judecatori dupa ce au dat un verdict care nu le place.“
L-am întrebat pe Mark Gray, purtatorul de cuvînt al Comisiei Europene, daca putem considera ca fãrã recentul asalt al guvernului asupra institutiilor statului raportul ar fi fost mai degraba pozitiv, deschizînd calea României spre aderarea la Schengen si, intr-adevãr, el a confirmat:
"Dacă n-ar fi avut loc ultimele evoluţii, tonul raportului ar fi fost diferit..."
Rezultatul este un tratament diferit, de acum înainte, pentru cele doua tari supuse monitorizarii justitiei. Un raport despre Bulgaria va mai fi publicat abia la sfarsitul anului viitor, in vreme ce in cazul României, data fiind urgenta situatiei, un nou raport va fi gata deja peste cîteva luni, la sfarsitul anului curent.
Tot asa, monitorizarea Romaniei va fi mai strictã si permanentã.
Dincolo de tonul extrem de dur al ultimului raport al Comisiei Europene în legaturã cu functionarea justitiei in România în ultimii 5 ani, de la aderarea din 2007 încoace, o concluzie se impune de la sine, concluzie care a fost confirmatã astãzi la conferinta de presã ce a insotit publicarea raportului: dacã nu ar fi avut loc recenta ofensiva împotriva institutiilor statului dusã de catre actuala coalitie guvernamentalã, tonul raportului ar fi fost extrem de pozitiv si ar fi deschis calea in faţa aderãrii României la Schengen.
Raportul e astfel foarte laudativ la adresa activitatii Agentiei Nationale de Integritate (ANI) şi a Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), care, se spune, deşi foarte des atacate politic în România, au devenit eficiente si au înregistrat mari succese.
Aparitia pe scenã a guvernului Ponta si toate mãsurile luate la Bucuresti în ultimele saptamani au modificat însã total statutul si imaginea croitã încet de România de la aderarea la UE încoace, asa cum a formulat-o presedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso:
„In ultimele trei saptamani, evenimentele iesite din comun din România au fost o uriasa sursa de îngrijorãri pentru Comisie si pentru intreaga Uniune Europeanã.“
Barroso a vorbit despre actuala putere de la Bucuresti în termeni neobisnuit de duri:
„Evenimentele din România ne-au zguduit încrederea. Respingerea deciziilor justitiei, subminarea Curtii Constitutionale, blocarea procedurilor legale si suprimarea mecanismelor care asigura echilibrul institutional au pus sub semnul întrebarii intentia guvernului de a respecta statul de drept.“
La fel de neobisnuit a fost tonul în care presedintele Comisiei Europene a descris raportarea noii puteri de la Bucuresti la activitatea justitiei :
„Luptele politice intre partide nu pot justifica incalcarea principiilor democratice fundamentale. Politicienii nu trebuie sa intimideze judecatori inainte de luarea deciziilor, sau sa-i atace pe judecatori dupa ce au dat un verdict care nu le place.“
L-am întrebat pe Mark Gray, purtatorul de cuvînt al Comisiei Europene, daca putem considera ca fãrã recentul asalt al guvernului asupra institutiilor statului raportul ar fi fost mai degraba pozitiv, deschizînd calea României spre aderarea la Schengen si, intr-adevãr, el a confirmat:
"Dacă n-ar fi avut loc ultimele evoluţii, tonul raportului ar fi fost diferit..."
Rezultatul este un tratament diferit, de acum înainte, pentru cele doua tari supuse monitorizarii justitiei. Un raport despre Bulgaria va mai fi publicat abia la sfarsitul anului viitor, in vreme ce in cazul României, data fiind urgenta situatiei, un nou raport va fi gata deja peste cîteva luni, la sfarsitul anului curent.
Tot asa, monitorizarea Romaniei va fi mai strictã si permanentã.
