Un nou sondaj de opinie realizat de CBS AXA la comanda Institutului ,,Viitorul” arată că în eventualitatea unor alegeri parlamentare, în legislativ ar intra doar Partidul Socialiștilor, cu un scor de aproape 26 la sută, și Partidul Acțiune și Solidaritate, care ar acumula circa 12 la sută din voturi. Ca și în ultimele cercetări sociologice, de cea mai multă încredere se bucură președintele Igor Dodon și Maia Sandu, lidera PAS, urmată de Andrei Năstase, liderul PPDA, și de premierul Pavel Filip. Totuși, constată autorii studiului, nivelul de încredere în lideri și partide politice este în continuă scădere.
Mai mult de jumătate din respondenți, anume 54,9 la sută declară că nu au încredere în niciun lider politic din Republica Moldova. Concomitent, întrebați despre partidele pentru care și-ar da votul dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri, fiecare al treilea cetățean nu a putut să numească opțiunea sa de vot. Această stare de nehotărâre pe care o atestă cercetarea este comparabilă cu situația anului 2005, când, remarcă autorii, exista o oboseală de guvernarea comunistă și nu exista o ofertă din partea opoziției.
Văzute însă în actuala conjunctură politică, aceste cifre vorbesc despre declinul partidelor politice, crede Igor Munteanu, directorul Institutului „Viitorul”:
„Alegătorii sau respondenții din acest sondaj taxează toate partidele. Nu există niciun partid care să crească în acest moment. Și asta este o problemă de identificare a unei agende care să corespundă așteptărilor populației. Problema este declinul general al instituțiilor democratice în Republica Moldova. Este o limitare radicală a spațiului de discuții publice, este populația care se teme să își exprime opiniile politice.”
Potrivit sondajului, un eventual scrutin parlamentar ar lăsa pe dinafara legislativului partidul aflat acum la guvernare – Partidul Democrat, care ar acumula numai 3,2 la sută din voturi. Nu ar trece de pragul electoral nici Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Comuniștilor și formațiunea Partidul Nostru, ultimele trei acumulând sub 3 la sută din voturi.
Referindu-se la instituțiile în care au încredere cetățenii, sociologii remarcă că la un nivel constant pozitiv rămâne în continuare doar biserica. În creștere la acest capitol este și instituția prezidențială, lucru care se datorează faptului că Igor Dodon conduce cu 17, 3 la sută în topul liderilor politici, spune sociologul Vasile Cantarji:
„Parlamentul, guvernul și justiția rămân la coada clasamentului. În cazul președinției vedem că se clasează pe locul patru cu 30 la sută din cetățeni care exprimă încredere și totodată peste 60 la sută care nu au încredere în președinte. Cândva și instituția prezidențială se plasa la coada clasamentului, ulterior însă, după alegerile din 2016, a izbucnit în sus.”
Spre deosebire de alte cercetări care puneau respondenții să aleagă între opțiunea de integrare în Uniunea Europeană sau în cea Eurasiatică, de această dată autorii au întrebat cetățenii care sunt țările care în opinia lor ajută cel mai mult Republica Moldova. 34 la sută din respondenți au menționat Uniunea Europeană, 29 de procente - Rusia și fiecare al patrulea cetățean - România.
Municipiul Chișinău înseamnă o populație sau o comunitate mai educată, mai instruită și cu mai multă informație. Din acest motiv, ei valorizează într-o măsură mai mare orice fel de resursă care ajunge la dezvoltare și există și o anumită poziționare geopolitică ...
Totodată, mai ales în zonele de sud și nord, Rusia este văzută ca principalul stat care ar susține Republica Moldova în eventualitatea unui pericol. Igor Munteanu, directorul IDIS „Viitorul” are o explicație:
„Municipiul Chișinău înseamnă o populație sau o comunitate mai educată, mai instruită și cu mai multă informație. Din acest motiv, ei valorizează într-o măsură mai mare orice fel de resursă care ajunge la dezvoltare și există și o anumită poziționare geopolitică. Acum, mai ales în zonele de nord și în cele de sud s-au alocat foarte multe proiecte, cu toate acestea populația consideră că Rusia ajută mai mult decât Uniunea Europeană. Și acest paradox este legat de felul în care se comunică.”
Întrebați despre problemele cu care se confruntă cel mai des, respondenții au indicat întâi de toate salariile și pensiile mici, apoi sărăcia, corupția, șomajul și plecarea moldovenilor peste hotare. De altfel, fiecare al treilea cetățean din cei chestionați a spus că dacă ar primi un salariu între 10 și 15 mii de lei nu s-ar gândi să părăsească Moldova. În același timp, 63 la sută din respondenți s-au arătat convinși că în străinătate copiii lor s-ar realiza mai bine.
