Linkuri accesibilitate

Victor Gotişan: preoţii şi clerul ar trebui să coboare între oameni şi să evite concubinajul cu politicul care i-a afectat imaginea.


Cel mai recent Barometru al Opiniei Publice arată că Biserica se menţine în topul instituţiilor în care oamenii au cea mai mare încredere. În aprilie numărul lor era de 68 la sută. Cu toate acestea, cifra ar trebui să-i pună pe gânduri pe reprezentanţii cultului majoritar – Biserica Ortodoxă, supusă canonic Patriarhiei Ruse, cred experții în teologie, şi asta pentru că în urmă cu un an, în aprilie 2016, numărul cetățenilor moldoveni care declarau că au încredere în Biserică era de 78 la sută. Între timp, Mitropolia Moldovei şi Academia de Ştiinţe au lansat o culegere despre „Credinţă şi cunoaştere” – un volum care şi-a propus să evalueze rolul Bisericii în societate.

Volumul lansat astăzi conţine prelegeri ţinute la o recentă întrunire ştiinţifică organizată, în premieră, de Academia de Ştiinţe în colaborare cu Mitropolia Moldovei. Culegerea invocă, între altele, provocările pe care le-a întâmpinat Biserica ortodoxă de-a lungul anilor - de la prigoana din perioada comunistă până la încrederea în scădere a enoriaşilor în instituţia Bisericii.

Romeo Cemîrtan
Romeo Cemîrtan

Fără a pune la îndoială necesitatea unei abordări academice, colaborarea dintre Academia de Ştiinţe şi Mitropolia Moldovei este privită cu oarecare scepticism de mai mulţi teologi, printre ei şi doctorul în Teologia Ortodoxă, Romeo Cemîrtan. El se întreabă, bunăoară, de ce Academia de Ştiinţe nu a iniţiat o colaborare cu toate cultele religioase, ci s-a axat doar pe cel majoritar?

„Ceea ce se face acum mi se pare un pic demonstrativ, populist şi poate chiar o mişcare politică şi geopolitică. S-ar putea să fie situaţia când Biserica rămâne în urmă în timp ce societatea se dezvoltă, prin urmare, Academia de Ştiinţe încearcă să dea un aer mai științific abordărilor sociale de către Biserică. Pe de altă parte, s-ar putea să fie şi alte tendinţe, de exemplu, de „moldovenizare” a Academiei de Ştiinţe care este prea „românizată” şi are o identitate culturală mai mult occidentală decât pro-rusă sau pro-ortodoxă”.

Reproşul formulat cel mai frecvent în adresa Mitropoliei Moldovei este că a închis ochii, în special în perioada campaniilor electorale, la sprijinul deschis pe care unii preoţi l-au acordat pentru un candidat sau altul. Cel mai grăitor exemplu este cel al episcopului Marchel care în prezidenţialele de anul trecut i-a imputat candidatei Maiei Sandu că, nu ar întruni anumite criterii definitorii, în opinia prelatului, justificând astfel îndemnul său de a-l vota pe socialistul Igor Dodon.

Capii Bisericii Ortodoxe şi conducerea Academiei de Ştiinţe
Capii Bisericii Ortodoxe şi conducerea Academiei de Ştiinţe

Atunci, Mitropolia Moldovei s-a limitat în a spune că observațiile umilitoare lansate de Episcopul de Bălţi şi Făleşti nu reprezintă opinia Bisericii. De altfel, asemenea incidente pot explica scăderea încrederii în instituţia Bisericii - atestată în recentele sondaje, crede expertul în teologie, Victor Gotişan:

„Biserica trebuie să se implice, de exemplu, în toate cazurile pe care le auzim zi de zi la ştiri: un fecior şi-a bătut mama, un tată şi-a violat fiica sau, de exemplu, cel mai recent caz - al lui Andrei Brăguţă, tânărul care a murit în penitenciar. Nu am auzit ca Biserica să iasă cu o opinie. Dacă greşesc, vă rog să mă corectaţi. Când nu trebuie să se implice Biserica şi s-a implicat? Aici răspunsul este foarte simplu: campaniile electorale sau susţinerea unui lider de partid politic. Chiar din 1991 Biserica, de fapt, a „colaborat” cu toate conducerile – începând cu agrarienii lui Snegur, comuniştii lui Voronin sau socialiştii lui Dodon.”

O recentă cercetare semnată de prestigiosul institut de sondare a opiniei publice Pew din Statele Unite şi care a fost realizat în 18 ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv Republica Moldova, constata că respondenţii din majoritatea statelor foste sovietice cred că societatea lor este mai religioasă în prezent decât în perioada comunismului. În cazul Republicii Moldova lucrurile stau altfel: sunt foarte mulți cei care cred că nivelul religiozității a fost mai mare în anii ‘80.

Victor Gotişan
Victor Gotişan

Aceste date demonstrează că reprezentanții cultului majoritar, adică Biserica Ortodoxă, ar trebui să-şi reevalueze comunicarea cu proprii enoriaşi, crede teologul Victor Gotişan:

„Şi, în primul rând, ea trebuie să se detaşeze de factorul politic. Acest concubinaj politic i-a afectat grav imaginea. În al doilea rând, cred că este foarte important ca Biserica să-şi asume această dimensiune socială. În Republica Moldova avem zeci de mii de oameni care trăiesc la limita sărăciei. Iată aici, de fapt, este ogorul unde Biserica trebuie mult-mult să lucreze. În al treilea rând, la moment avem un cler care trăieşte undeva sus, într-un turn de fildeş şi coboară jos doar pentru oameni când sunt trebuinţe, cum le spun ei, botezuri, cununii, înmormântări sau careuri şcolare. Anume din acest considerent cred că Biserica ar trebui să-şi regândească activitatea sa misionară. Preoţii şi clerul în general ar trebui să coboare între oameni şi să vorbească în limba lor, să-i câştige, să-i facă prieteni”.

Volumul lansat de Mitropolia Moldovei şi Academia de Ştiinţe
Volumul lansat de Mitropolia Moldovei şi Academia de Ştiinţe

Victor Gotişan precizează că în cadrul Bisericii Ortodoxe sunt şi preoţi care se implică în activităţi sociale însă asemenea iniţiative sunt prea puţine ca să demonstreze că reprezintă o normă în cadrul Bisericii şi nu o excepţie.

Mai mulţi lideri de opinie consideră că un alt factor ce erodează încrederea de care beneficiază Biserica Ortodoxa, subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova, este pasiunea prelaților pentru mașini scumpe si imobile costisitoare, contrastante cu sărăcia în care îşi duc viaţă cei mai mulți dintre enoriași.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG