Linkuri accesibilitate

Lavrov acuză Occidentul că ar ațâța tensiunile în Balcani


Clădirea guvernului de la Belgrad

Ministrul rus de externe a criticat fără menajamente încercările Uniunii Europene de a convinge Serbia să recunoască independența Kosovo.

În ajunul vizitei la Belgrad (21 februarie), ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat Statele Unite și Uniunea Europeană că ar alimenta tensiunile în Balcani, forțând o alegere între „Est și Vest”.

Într-un interviu pentru agenția de știri sârbă BETA, Lavrov susține că țările „rusofobe” din Occident ar pune țările din Balcani să aleagă „între Vest și Rusia” drept condiție pentru aderarea la Uniunea Europeană sau NATO. Iar într-un interviu pentru postul de televiziune sârb N1TV, Lavrov a adăugat că este o strategie „total greșită”, mai ales că Rusia nu intenționează să renunțe la relațiile strânse de colaborare pe care le are cu unele țări din regiune, cum este Serbia.

Serghei Lavrov
Serghei Lavrov

Realitatea este însă mai nuanțată: recent, Comisia Europeană și-a prezentat strategia pentru zona Balcanilor de Vest, prin care deschide o perspectivă de aderare pentru țările fost iugoslave. Serbia și Muntenegru au cele mai mari șanse de a fi admise primele în Uniunea Europeană, eventual până în 2025 deși coodonatoarea politicii externe europene Federica Mogherini preciza că nu este vorba „nici de o dată țintă”, nici de una „limită”. Este adevărat că această perspectivă este condiționată de o serie de reforme radicale care să asigure respectarea principiilor statului de drept, a dreturilor fundamentale și de soluționarea conflictelor moștenite din timpul războiaelor din Balcani, din anii 90 ai secolului trecut. Dar nu există nici o condiție care să privească sau să limiteze relațiile țărilor balcanice cu Rusia.

Serbia, una din țările cu cele mai mari șanse de a adera la Uniunea Europeană, a avut mereu relații strânse cu Moscova, nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale impuse Rusiei după anexarea abuzivă a pensinsulei Crimeea și nici nu vrea să adere la NATO, cum este cazul Macedoniei și Muntenegrului. Liderii europeni și Statele Unite au acceptat neutralitatea Serbiei, cel puțin la nivel oficial.

Au apărut însă semen de întrebare atunci când Belgradul a anunțat crearea unui centru umanitar, împreună cu Rusia, la Nis, în sudul Serbiei. Oficialități occidentale s-au declarat îngrijorate că acest centru umanitar ar putea deveni defapt un centru de spionaj al Rusiei, de unde să-și continue și politica de propagandă în regiune.

Pentru ministrul de externe rus Serghei Lavrov, aceste temeri nu sunt decât expresia unei „isterii anti-rusești”, mai ales că în centrul respectiv nu lucrează pentru moment decât patru cetățeni ruși.

În interviul cu agenția sârbă BETA, Lavror a apărat și existența unei prese pro-ruse în Balcani, drept expresia acelei „pluralității de opinii”, propagadă intens tocmai de țările Occidentale. „Este în interesul publicului să aibă posibilitatea de a alege între surse diferite de informații” a declarat Lavrov.

Ministrul rus de externe a criticat însă fără menajamente încercările Uniunii Europene de a convinge Serbia să recunoască independența Kosovo. Și a reamintit poziția Rusiei în acest conflict și anume că va face orice pentru a bloca recunoașterea Kosovo la Națiunile Unite până ce Serbia și fosta sa regiune separatist nu ajung singure la o înțelegere negociată.

XS
SM
MD
LG