Linkuri accesibilitate

Maxim Cîrlan: „Noi vrem să oferim filme documentare gratis, fiindcă pentru schimbarea socială nu poți cere bani”


Fondatorul și directorul festivalului de film MOLDOX de la Cahul despre cea de-a doua ediţie ce se va desfăşura între 23 și 28 septembrie.

Festivalul internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială MOLDOX revine la Cahul, între 23 și 28 septembrie, cu un bogat și variat program de filme, ateliere de creație și master-class-uri cu profesioniști din cinematografia internațională. Un festival menit să încurajeze, cum spun organizatorii, implicarea socială prin filme documentare. Iar această a doua ediție are ca temă Puterea, în cele mai diferite manifestări ale ei. O convorbire despre acest eveniment cu fondatorul și directorul MOLDOX, regizorul Maxim Cîrlan.


Europa Liberă: Înainte de a intra în amănunte despre acest eveniment, de ce MOLDOX își propune această focalizare, acest accent pe social? Cum definiți Dvs. documentarul pentru schimbare socială?

Maxim Cîrlan
Maxim Cîrlan

Maxim Cîrlan: „Documentarul, cred că, menirea lui în foarte multe cazuri e anume de a schimba opinii, de a influența opinii, de a împărtăși opinii și în majoritatea cazurilor sunt despre o problemă în societate sau într-o comunitate care iarăși aparține societății și de-aia nu ne-a fost atât de complicat ca să-i găsim și, cum să-i spun, menirea festivalului pentru schimbare socială. Dacă, de exemplu, asta e mai complicat de făcut pentru ficțiune, să-i spui că e pentru schimbare socială, la documentare e mai clar.”

Europa Liberă: Unii ar putea să vă reproșeze că acest caracter aplicativ, această tendință de a remorca arta la un scop de schimbare socială ar conține și destule riscuri...

Maxim Cîrlan: „Da, au fost. Dar noi suntem deschiși și discutăm, argumentăm părerea noastră și cred că e bine că există așa o discuție pe tema asta.”

Europa Liberă: Festivalurile cinematografice și mai ales cele internaționale gravitează, de obicei, în jurul capitalelor, centrelor culturale, cu public numeros și, poate, sofisticat, cu posibilități tehnice mai diverse... Dvs. însă deja a doua oară organizați MOLDOX la Cahul. De ce acest oraș?

Maxim Cîrlan: „Din cauză că e baștina mea şi din cauza că orașul are o infrastructură care nu trebuie să o lăsăm, să o lepădăm, și din cauza că am mai vizitat festivaluri care nu erau în centrul capitalei sau chiar un prieten mi-a spus mai bine că cele mai mari festivaluri sunt în provincie, de exemplu, Cannes, Sundance, bine Berlinala e un alt caz, dar sunt multe altele care nu sunt în centru. Și cred că și poziționarea Cahulului, care este aproape de România, aproape de Ucraina, nu departe de Chișinău, e una așa, mai oportună pentru festival. Și sigur că, la momentul dat în Cahul se întâmplă multe lucruri interesante și autoritățile sunt foarte deschise pentru idei noi. Da, deci am găsit pământ fertil și am sădit.”

Europa Liberă: Perfect! Ce ați scoate în evidență cu titlu informativ, general despre acest festival și cum ajunge publicul nu numai din Cahul, dar și din restul localităților?

Maxim Cîrlan: „Pe noi foarte tare ne interesează să avem audiență și să ajutăm audiența să ajungă la noi, fiindcă garantăm filme interesante, povești puternice care nu trebuie pierdute. În Cahul, intrarea e gratuită la toate evenimentele, ceea ce nu diminuează din calitatea filmelor. Noi vrem să le oferim gratis, fiindcă pentru schimbarea socială nu poți cere bani. Din Chișinău vor fi autocare în fiecare zi, care vor circula la ora 10.00 de la Universitatea de Stat se vor porni spre Cahul, ajung la prima proiecție și stau până la sfârșit, la a doua proiecție, apoi este o rundă de discuție și se întorc înapoi. Totul e gratis. Plus tot noi avem microbuze mai mici care circulă din satele din împrejurime și aduce public la Palatul de Cultură în Cahul.”

Europa Liberă: O selecție specială de filme cu titlul „Nostalgia”... Ce sugerează, ce presupune acest titlu, de fapt? Mai ales într-o vreme în care buna cunoaștere a trecutului, simțul critic și lucid cu care se privește înapoi sunt deseori înlocuite cu un fel de romanțare, înfrumusețare a vieții de zi cu zi de odinioară?

Ne confruntăm în ultima vreme cu puterea, apar tot felul de oameni care imediat au foarte multă putere și realizăm că, da, suntem într-o societate democratică, dar în ce direcție mergem, dacă cineva apare care are foarte multă putere ...

Maxim Cîrlan: „Denumirea a fost pusă la această subtemă, să spunem așa, la această selecție de filme, nu una super-directă, ci cu mai multe sensuri. Filmele în orice caz sunt despre URSS, cum era viața atunci și, în special, ce secrete, ce lucruri erau ascunse în acea perioadă. De exemplu, avem un film despre hochei în URSS, care dezvăluie mai multe momente interesante, să spunem așa, care nu romantizează, ci invers, arată și alte fețe ale trecutului. Fix așa cu filmul „Houston, we have a problem”, care este iarăși o viziune mai critică sau critico-comică asupra timpului anilor 70.”

Europa Liberă: Laitmotivul festivalului din acest an este „puterea”. Filmele explorează în special opresiunea, drepturile umane… Aveți și o serie de paneluri de discuție la acest subiect: puterea femeii, puterea Internetului, puterea pământului, puterea religiei. De ce ați decis să explorați anume acest fenomen, alături de publicul Dvs? De ce ați ales această perspectivă? Sau, mai exact, ați pornit cumva de la o sensibilitate a publicului de aici pentru un astfel de subiect?

Maxim Cîrlan: „Cred că din cauza că ne confruntăm foarte mult în ultima vreme cu puterea, apar tot felul de oameni care imediat au foarte multă putere și realizăm că, da, suntem într-o societate democratică, dar în ce direcție mergem, dacă cineva apare care are foarte multă putere. Denumirea pentru noi are un dublu-sens, puterea și cum poate fi folosită într-un mod pozitiv și negativ.

Sigur, filmele pe care le-am selectat pentru audiență arată anume această față dublă a puterii. Puterea femeii poate fi în frumusețea ei, de exemplu, un film, „To be a miss”, arată anume asta, dar în același timp nu-i chiar puterea ei din momentul în care fetele alea nu văd că puterea poate fi și în mintea lor. Iată asta e un exemplu. Fix așa e în cazul „puterii pământului”, da, aduce foarte multă roadă, dar în același timp țăranii care vând pentru nimic cartofii și varza pe care o produc e pentru doi bani, deci se pierde iarăși puterea. Așa un exemplu de cum ne-am uitat la tema „puterea” și cum au fost și filmele selectate.”

Europa Liberă: Sunteți un regizor stabilit în Germania. De la această distanță, în primul rând geografică, dar și de viziune cinematică, cum apreciați calitatea documentarelor realizate de regizorii din Republica Moldova, care, de asemenea, vor fi prezentate în cadrul festivalului?

Maxim Cîrlan: „Documentarele care au fost făcute în Republica Moldova sunt realizate de liceeni de la noi din Cahul și anume le proiectăm, le dăm un slot, le dăm un timp pe parcursul zilei pe lângă un documentar de lung metraj cu faimă. Există talent, există în special teme. La noi când vin documentariștii străini se uită în jur și pur și simplu nu se opresc din a comenta, de a se gândi să facă și aici o temă, și acolo o temă, caractere peste tot. Deci, asta ar fi. Alte documentare, vreau să spun sincer, din Republica Moldova ne-a fost mai complicat să găsim. Pentru moment, nu pot să spun că avem foarte multe documentare sau multe documentare care să putem să le proiectăm. Dar știm că sunt și din anul trecut destule proiecte care peste un an, doi, vor da roade și chiar le vom vedea. Pentru alea pot deja să spun că vor fi niște documentare foarte puternice.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG