Linkuri accesibilitate

Leontina Vatamanu: „Este important să construim o punte în timp și să facem o legătură între generații”


Despre noua ediție a Festivalului internațional de film documentar „Cronograf”, în dialog cu regizoarea de film şi directoarea artistică a festivalului, Leontina Vatamanu.

În perioada 25-31 mai, la Chişinău, se va desfăşura cea de-a 14-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Documentar „Cronograf”, eveniment care, de-a lungul anilor, a devenit o carte de vizită a vieţii culturale din Republica Moldova. O convorbire despre unele aspecte doar ale acestui eveniment cinematografic deosebit, cu regizoarea de film şi directoarea artistică a festivalului, Leontina Vatamanu.

Europa Liberă: Cea de-a 14-a ediție a Cronografului va fi deschisă oficial joi cu patru documentare de scurt metraj semnate de regizori moldoveni. Nu e vorba de premiere, ci de filme din perioada anilor `60 și `80. De ce aţi considerat să deschideţi ediţia din acest an anume cu aceste filme?

Leontina Vatamanu: „Eu cred că a fost o idee inspirată, ne bucurăm în fond că am avut această revelație, pentru că mi se pare important să construim o punte în timp și să facem o legătură între generații, să arătăm oaspeților festivalului că avem totuși rădăcini și că documentarul moldovenesc are un bun renume în acest spațiu post-sovietic. Pentru noi este un gest de reverență, un omagiu adus cinematografiei moldovenești. Vreau să vă asigur că aceste filme, selectate pentru a fi proiectate în deschiderea festivalului, mi s-au părut la fel de vii ca pe vremuri. Ar fi bine ca și tânăra generație să le cunoască, ar fi bine ca noi cineaștii să le mai scoatem din sertare și să le proiectăm pe marele ecrane, așa ca să fie văzute de un public larg.”

Leontina Vatamanu
Leontina Vatamanu

Europa Liberă: Un omagiu adus unui domeniu în amorţire, în reanimare sau cum aţi descrie piaţa cinematografică autohtonă?

Leontina Vatamanu: „La moment eu cred că totuși este un car care uită să se miște din loc, deși nu putem spune că el a stat chiar nemișcat toți acești ani, pentru că au mai apărut filme, atât documentare cât și de ficțiune, care au câștigat și laude și premii la festivalurile internaționale. Sigur, ele au fost realizate pe cont propriu, sau fiecare dintre acești regizori au acționat și au muncit pe cont propriu. Ar fi bine să fie totuși niște politici de stat în domeniul dezvoltării cinematografiei, pentru că este bine să există o cinematografie națională și noi cineaștii să facem parte din ea, să o construim, să avem un front de muncă și să bucurăm publicul prin lucrări autohtone.”

Europa Liberă: Ce aţi dori să remarcaţi în mod special despre această ediţie?

Leontina Vatamanu: „Aș vrea să îndemn publicul ca în următoarele zile să-și croiască neapărat timp să vină în sala de cinema, să vadă pe marele ecran niște documentare de excepție, pe care le poate vedea doar la Cronograf. Din păcate, doar într-o singură proiecție, nu ne putem permite mai multe locații, de aceea cuibul festivalului rămâne a fi cinematograful Odeon. Programul este unul încărcat, începând cu ora zece dimineața până la ora zece seara, cu filme de pe tot mapamondul. Avem 51 de producții care au fost selectate de către juriul de preselecție, din mai bine de 700 de filme înscrise la festival. Avem filme pentru toate vârstele, avem un program special pentru copii „Cronograf Junior”, care demarează joi de la ora nouă. Invităm copiii să vină cu clasele la film, să vină în grupuri, că tot e sfârșit de an școlar ar putea să-l încheie într-un mod plăcut. Avem filme pentru adolescenți, la secțiunea „Un like pentru documentar”, filme motivaționale pentru cei care sunt la primele experiențe de viață. O altă secțiune și anume secțiunea „Cadru” împlinește zece ani de existență, iar aici am adunat pe parcursul anilor filme despre români și comunitățile de români din toată lumea. Secțiunea principală propune documentare pentru publicul cu ochiul antrenat care are deschidere pentru filmul documentar de autor. Mai avem și un program în aer liber, în alte locații. În premieră am organizat un eveniment care se numește „Cronograf și muzică”. Este o simbioză dintre film și muzică, un program de concerte la care evoluează trupele tinere din Republica Moldova, urmate de filme documentare despre muzică. Cronograful vine anul acesta cu un program consistent și ar fi păcat să avem sălile goale sau să vină puțini oaspeți. Este un eveniment organizat cu multă pasiune și cu un efort considerabil.”

Europa Liberă: Ați menționat că vor fi prezentate documentare dedicate tinerilor, elevilor, care probabil astăzi preferă alte genuri de filme.

Leontina Vatamanu: „Noi propunem publicului tânăr un altfel de film. Trebuie să aibă această curiozitate să descopere filmul documentar și să se debaraseze de anumite prejudecăți, precum că ar fi un gen plicticos sau prea didactic. Filmele care ajung la Cronograf sunt altfel, sunt filme în care descoperim oameni, vieți, avem foarte multe lucruri de învățat și care ajung atât la inimă cât și la mintea noastră. Noi avem în Chișinău cinematografe unde rulează filme comerciale, unde ne putem duce, relaxa și distra, dar mai puține evenimente de acest gen, care propun filme serioase, care circulă pe la festivalurile internaționale și care vorbesc despre lumea în care trăim la modul cel mai elocvent.”

Europa Liberă: În ultimii ani pare tot mai dificilă delimitarea dintre filmul documentar şi ficţiune, ele par să se îmbine. Dumneavoastră cum percepeţi această delimitare, unde e linia roşie de care nu se poate trece, linia după care realitatea devine artă neapelând neapărat la o realitate imaginară?

Leontina Vatamanu: „Da, există această tendință de a combina documentarul și ficțiunea, granițele se șterg, dar eu cred că nu trebuie să punem anumite limite, sau să limităm artiștii în exprimare în formula pe care o adoptă pentru a exprima ceva. Eu urmăresc cu o mare curiozitate aceste noi tendințe, tehnologiile moderne își spun și ele cuvântul. Uneori ne mirăm până unde poate ajunge arta, așa încât să ne creeze acea stare de catharsis pe care o căutăm atunci când privim un produs artistic.”

Europa Liberă: Aţi sesizat vreo evoluţie sau schimbare de-a lungul anilor a modului în care se face documentarul sau este perceput documentarul în Republica Moldova?

Leontina Vatamanu: „Sigur că noi am pornit acest festival și în ideea de a încuraja producătorii autohtoni și de a le oferi acest ecran pentru a putea să-și arate lucrările și să se întâlnească cu publicul, să-și discute lucrările. Eu am sesizat un salt calitativ în ceea ce privește producțiile care sunt înscrise la secțiunea producții locale, o secțiune în care adunăm cumva lucrările autorilor independenți, studiourilor de film independente din Moldova. Este vorba mai mult de un documentar televizat, dar pe care îl încurajăm pentru că eu cred că televiziunile noastre sunt chiar datoare să cumpere producția locală, pe care să o difuzeze pentru telespectatorul de aici. De aceea, există și această provocare de a ridica standardele calitative ale producțiilor autohtone. Avem anual și premiere moldovenești, iar anul acesta propunem cinci premiere de film de producție din spațiul românesc. Mie mi se pare că este îmbucurător acest fapt, că totuși an de an putem găzdui premiere moldovenești, îi putem invita pe scenă pe regizorii care dincolo de toate dificultățile reușesc să realizeze aceste filme. Vreau să spun că ele sunt apreciate de colegii noștri din străinătate. Am avut în istoria noastră cazuri când documentarele moldovenești au obținut trofee, au fost invitate și la alte festivaluri etc. direct de aici din sala Cronografului.”

Europa Liberă: Ați spun că vor fi cinci premiere de filme documentare din România și Republica Moldova. Le-ați pus la un loc, voiam să vă întreb dacă seamănă sau mai curând diferă modul în care se face documentarul pe ambele maluri ale Prutului?

Leontina Vatamanu: „Eu cred că există totuși diferențe pentru că în România este un sistem care funcționează, un sistem de finanțare a cinematografiei. Datorită lui, probabil, a erupt acest nou val de film românesc. Acolo lucrurile stau un pic diferit. De asemenea, există un sistem de distribuire pus la punct, există și televiziuni care cumpără și arată aceste filme. La noi lucrurile nu funcționează la fel. Regizorii și echipele de producție din Republica Moldova lucrează pe cont propriu și aceste apariții sporadice a filmelor se datorează în mare parte pasiunii și entuziasmului lor, efortului lor de a căuta finanțări, de a căuta bani și de a transpune proiectele de film în realitate.”

XS
SM
MD
LG