Linkuri accesibilitate

Denis Cenușă: „Tendința foarte specifică politicului moldovenesc este de a face reforme la nivel de adoptare de legi și mai puțin la punerea lor în practică”


Interviul zilei cu un bilanț 2017 și prognoze ale politologului de la Chișinău.

Mai multe sondaje de opinie publicate la finele lui 2017 au arătat că procentul moldovenilor care ar sprijini aderarea la Uniunea Europeană a crescut și că este din nou mai mare decât al susținătorilor aderării la Uniunea Eurasiatică. Menţinerea popularității opţiunii europene va fi principala provocare în anul electoral 2018, ne-a spus politologul Dionis Cenulă într-un interviu.

Dionis Cenușă
Dionis Cenușă

Europa Liberă: Cum au evoluat în 2017 relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană?

Dionis Cenuşă: „A fost un an de o maturizare continuă a relaţiilor. Acordul de Asociere a intrat în vigoare în 2016, prin urmare 2017 a fost anul când nu mai exista nici un fel de rezervă pentru a cere implementare corespunzătoare a prevederilor din acest Acord. Totodată, maturizarea a avut loc pentru că europenii înțeleg din ce în ce mai mult realitățile moldovenești şi deci este mult mai greu să-i amăgești. Guvernarea de la Chișinău a încercat să o facă de mai multe ori pe parcursul anului 2017, atunci când, de exemplu, a folosit prima foaia de parcurs, în a doua jumătate a anului implementa a doua foaie de parcurs, prin care a încercat să demonstreze că declarațiile lor corespund cu acțiunile.

Aceste acțiuni nu sunt însă suficiente pentru că europenii se concentrează pe rezultate, nu pe durata reformelor, ci pe rezultate concrete pentru cetățeni. Anume de aceste rezultate depinde credibilitatea UE în Republica Moldova şi imaginea UE în această țară, care, din păcate, în ultimii ani, a fost victima eșecurilor politice, a cârdășiilor politice de la Chișinău între partide care s-au numit partide pro-europene.”

Europa Liberă: Pe parcursul anului 2017 v-am auzit spunând, de mai multe ori, că UE şi-a schimbat atitudinea faţă de Republica Moldova şi că se pune accent acum pe principiul de condiționalitate. De ce această schimbare?

Dionis Cenuşă: „E o schimbare care a avut loc față de toate țările din regiune. UE trece prin propriile procese complicate, de supraviețuire inclusiv. De aceea se discută tot mai serios despre eficiența şi eficacitatea proiectului european. Eficacitatea se poate obţine atunci când tu oferi asistenţă în schimbul unor rezultate. Anume aşa se caracterizează principiul de condiţionalitate.

Mai mult ca atât, având principiul de condiționalitate ca un fel de busolă în relaţiile cu partenerii, şi aici mă refer la UE, poţi stimula competiția politică. UE face acest lucru involuntar. Nu este un scop al UE să folosească un instrument pentru a stimula competiția politică în Moldova pentru că asta ar însemna interferență în afacerile interne. Folosind însă acest instrument de condiționalitate pentru a îmbunătăţi reformele legate de Acordul de asociere în care UE şi-a asumat la fel responsabilitate, aceasta ajută la încurajarea discursului politici din Republica Moldova.

Partidele politice vor folosi reformele şi principiile de condiţionalitate pentru a spune cine a făcut ceva şi cine nu a făcut nimic. Deci această condiționalitate are un efect multiplicator mult mai mare decât ne imaginăm la moment. Acest principiu de condiţionalitate cu siguranţă trebuie folosit, dar el trebuie diversificat la maxim. El trebuie aplicat în toate sectoarele, nu doar în justiţie, ci şi în domeniul energetic, în cel social. Cu cât mai eficient va fi folosită condiționalitatea, cu atât mai multă consistență şi substanță vom avea în reforme.”

Europa Liberă: În februarie 2018 se aşteaptă o primă evaluare a UE pentru acordarea primei tranşe din asistenţa macrofinanciară de 100 de milioane de euro. Credeți că autorităţile vor reuşi să realizeze cele 10 condiționalități necesare pentru a obține prima tranșă?

Dionis Cenuşă: „Condiţiile care au fost stabilite, 28 în total, pe lângă cele politice, ele au fost formulate împreună cu partea moldovenească. UE nu poate impune nimic, dar poate insista foarte mult pentru păstrarea unor condiţii. Respectiv, dacă vom citi foarte atent cele 28 de condiţii, vom observa această luptă între insistența UE de a avea un subiect în listă şi încercarea părţii moldoveneşti de a diminua, de a lăsa la nivel de adoptări de legi. Această tendinţă este foarte specifică politicului moldovenesc, cea de a face reforme la nivel de adoptare a legislaţiei şi mai puţin la nivel de implementare a acesteia.

Cred că guvernarea are capacitatea de a realiza cele 10 condiţii, majoritatea dintre care au fost practic realizate. Aceasta a şi fost miza guvernării, de a include în primul grup, bloc de condiţii măsuri care sunt implementate sau implementabile. Prima tranșă va depinde mai mult nu de acele 10 condiții, cât de evaluarea condițiilor politice. Aici noi avem o neclaritate totală pentru că UE nu a specificat exact la ce se va uita. Ştim că vom avea un accent pe instituţii democratice, dar această noțiune este foarte relativă, abstractă.

Va conta sistemul electoral? Cu siguranță, pentru că acesta a fost principalul obstacol pentru democrați în obținerea acestei asistențe macrofinanciare. UE nu spune însă despre abandonarea acestui vot mixt, ci despre modul de implementare a legislației electorale, care din start a fost considerată ceva nociv pentru democraţia moldovenească. Va conta justiţia? Va conta lupta împotriva corupției? Oare contează modul în care a fost ales noul director al CNA, cel care este de fapt asociat cu vechea gardă care a torpilat unele reforme din cadrul CNA? deci, urmează să vedem cât de specifici vor fi europenii şi cât de mult vor conta pentru ei detaliile. Or anume în detalii se ascunde diavolul.”

Europa Liberă: Şi totuşi credeţi că va veni sau nu prima tranşă?

Dionis Cenuşă: „Există o probabilitate de 99%. Mai puţin putem spune despre celelalte două tranşe, pentru că ele vor depinde inclusiv de campania electorală ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Tocmai voiam să vă întreb cum credeţi că vor evolua relațiile Republicii Moldova cu UE în anul electoral 2018?

Dionis Cenuşă: „Cred că vor fi mult mai pozitive decât relaţiile dintre Republica Moldova şi Rusia.”

Europa Liberă: De ce?

Dionis Cenuşă: „Pentru că socialiştii şi-au rafinat critica vizavi de UE. dacă veţi citi foarte atent ultimele declarații ale președintelui Dodon, atunci ele nu se mai referă la UE, ci se vorbeşte despre un cineva de la Bruxelles. Se încearcă o relativizare a criticii vizavi de UE şi totodată o amplificare a rolului Rusiei în retorica lui Dodon. pe de altă parte, noi vedem o critică foarte țintită a democraţilor în direcţia Moscovei. Iarăşi nu este criticat însuşi Putin, dar se vorbeşte despre oficialii ruşi, deci nu

Iniţiativa de a constituţionaliza vectorul european este încă o găselniță a democraţilor pentru a-şi demonstra această „dragoste” faţă de UE...

despre ceva abstract. Numirea lui Rogozin drept persona non-grata a specificat foarte clar cine este una din acele persoane care este vinovată pentru, de exemplu, neretragerea trupelor ruseşti din regiunea transnistreană sau războiul hibrid. Deci, spre deosebire de socialiştii care îşi relativizează critica vizavi de UE, democrații sunt foarte specifici atunci când critică Rusia şi sunt la fel de specifici atunci când laudă UE. Iniţiativa de a constituţionaliza vectorul european este încă o găselniță a democraţilor pentru a-şi demonstra această „dragoste” faţă de UE.”

Europa Liberă: Credeţi că în 2018 aceste tendinţe de a-şi demonstra „dragostea”, democraţii faţă de UE, iar preşedintele Dodon faţă de Rusia, se vor nuanţa? Aţi menţionat despre iniţiativa de a include în Constituţie vectorul european. Mi-aduc aminte că unii reprezentanţi ai PD ziceau că în 2018 Moldova ar putea depune o cerere la Bruxelles pentru aderarea Moldovei la UE. De asta vă întreb dacă se va nuanţa această retorică faţă de un pol sau altul.

Dionis Cenuşă: „Ele se vor nuanţa. Necesitatea de a vorbi foarte mult despre politica externă şi despre această „dragoste faţă de cele două centre geopolitice de atracție se datorează eșecurilor în politica internă. Este evidentă încercarea de a substitui reforma internă cu retorica despre politica externă. Este unica oportunitate a democraţilor sau a socialiştilor de a capta atenţia moldovenilor.

Democraţii vor trebui să obţină prima tranşă din asistenţa macrofinanciară pentru că asta ar fi o validare a mai multor lucruri. În primul rând, o validare a faptului că ei implementează reforme. În al doilea rând, e validarea faptului că UE îi susţine. Iar în al treilea rând, va fi o confirmare că ei sunt o forţă pro-europeană, respectiv celelalte partide pro-europene trebuie să nu se teamă de ei. Aici vorbim despre viitoarele discuţii despre coaliţiile de guvernare după alegeri.

Atenţia maximă a democraţilor va fi pe obţinerea primei tranşe, dar şi pe continuarea proceselor iniţiate în 2017, inclusiv includerea în Constituţie a vectorului european. Socialiştii, spre deosebire de democraţi, au mai multe lucruri pe care le pot folosi. Vorbim despre acelaşi Forum al familiei pe care vor să-l organizeze în toamna lui 2018 şi care va pune accent pe valorile tradiționale care au fost declarate la ultima şedinţă a CSI ca un lucru extrem de important pentru tot spaţiul ex-sovietic. Mai mult decât atât, urmează să aibă loc adoptarea deciziei finale privind statutul de ţară observator a Moldovei în cadrul Uniunii Eurasiatice, după cererea depusă de către Dodon în 2017.

Socialiştii vor avea cu ce se lăuda, dar asta depinde foarte mult şi de calculele Rusiei. Anume deschiderea Moscovei le permite socialiştilor să fie populari pe această retorică pro-rusă. Democraţii vor trebui să vorbească nu doar despre integrarea europeană, dar şi despre limba română. Cu siguranţă ei vor flirta cu electoratul unionist. Ei vor încerca să folosească toate discuţiile şi toate mesajele care cumva apropie Republica Moldova de România, de UE.”

Europa Liberă: Am văzut pe parcursul anului 2017 mai multe acţiuni ale guvernării considerate de unii ca fiind neprietenoase în raport cu Rusia. Pe de altă parte, peşedintele Igoro Dodon a încercat, cum spune el, să stabilească bunele relații cu Moscova. cum vor lua pe acest segment lucrurile?

Dionis Cenuşă: „Igor Dodon a încurcat noţiunea de restabilirea relaţiilor. A restabili relaţiile nu înseamnă a deveni umbra lui Putin. Cam asta a făcut Dodon pe parcursul anului. El a participat cred că la mai multe evenimente la care a fost prezent Putin decât oricare alt lider din

A restabili relaţiile nu înseamnă a deveni umbra lui Putin...

spaţiul ex-sovietic. Asta este desigur în favoarea lui Dodon, în favoarea popularităţii socialiștilor, dar este în defavoarea interesului naţional al Republicii Moldova care l-a moment este concentrat pe implementarea reformelor, pe democratizare, pe combaterea corupției. Or aceste noțiuni nu sunt compatibile cu ceea ce se întâmplă acum în Federaţia Rusă şi cu modelul de democrație pe care Federaţia Rusă îl promovează acasă şi în vecinătatea sa.

Deci activismul, prozelitismul lui Dodon în direcția Rusiei sunt acțiuni de PR politic personal şi nu are nimic în comun cu interesele naționale ale Republicii Moldova. Cu siguranță vom vedea şi mai multe încercări de-ale lui Dodon de a capitaliza imagine pe aceeași prezență în fotografii alături de președintele rus. Declaraţiile pe care el le-a făcut în vederea susţinerii candidaturii lui Putin la prezidențialele din Rusia din 2018 iarăși demonstrează această încercare de a fi mai loial decât acelaşi Krasnoselski (liderul de la Tiraspol) în raport cu Moscova. Aceeaşi competiţie la nivel de retorică care a avut loc între Dodon şi Krasnoselski, demonstrează că Dodon face mult mai mult decât este necesar pentru a fi mai aproape de Putin, altfel Krasnoselski nu l-ar fi acuzat că încearcă să vorbească în numele Tiraspolului atunci când pleacă la Moscova. încercarea de a exploata toate dosarele care au componentă rusă este extrem de importantă pentru Dodon la nivel de cultivare a voturilor politice în Moldova, dar nu este nicidecum favorabilă pentru politica externă a ţării.”

Europa Liberă: Vă așteptați la o eventuală tensionare a relaţiilor cu Federația Rusă sau atât Moldova, cât şi Rusia, fiind în campanii electorale, vor fi preocupate de treburile interne, mai curând?

Dionis Cenuşă: „După cum am spus anterior, Dodon va încerca să folosească campania electorală a preşedintelui rus pentru a ajuta socialiştii să obţină mai multe voturi în Republica Moldova. Vrem, nu vrem, dar spaţiul public din Republica Moldova este încă încadrat în discursul public din Rusia. Noi încă consumăm informaţia care este produsă la Moscova. deci cu siguranţă vom avea o contopire a doua campanii electorale în cazul socialiştilor, cel puţin.

Democraţii vor încerca şi ei să exploateze acest lucru pentru că Putin şi Rusia vor fi în centrul atenţiei la Chişinău din cauza aceleași prezenţe masive a informaţiei ruse în Republica Moldova. Cu siguranţă îi vom avea ca principali protagonişti pe socialişti şi pe democrați care vor împărţi în mod foarte clar spectrul orientărilor geopolitce al moldovenilor pentru a creşte numărul de votanţi.”

Europa Liberă: Dar anticipaţi noi tensiuni diplomatice cu Rusia, am văzut la sfârşit de an rechemarea ambasadorului moldovean de la Moscova?

Dionis Cenuşă: „Da, ele vor continua. Rechemarea ambasadorului demonstrează că democraţii nu sunt suficient de reacţia Rusiei. Ei vor o reacție mult mai dură pentru a o putea folosi demonstrând că ei sunt pro-europeni. Cam asta este logica în cazul democraţilor. Vom avea interdicții de jurnaliști ruşi ca să vină în Moldova. totate aceste puncte de contradicţie vor exista în continuare pentru că ele creează conţinut, content pentru mass-media controlată de democraţi. Nu-mi imaginez despre ce ar putea vorbi ei dacă nu ar genera conflicte şi dispute cu Federaţia Rusă sau cu Dodon. cu siguranţă ei vor trebui să facă lucru acestea în mod deliberat înrăutățind relaţia cu Rusia. La rândul spu Rusia va da prioritate mesajelor pozitive direcţionate către Dodon şi socialişti pentru că Rusia vrea să aibă o schimbare de guvernare în Republica Moldova în care socialiştii sunt factorul politic care favorizează revenirea înfluenţei ruse în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Care ar fi provocările în politica externă a Republicii Moldova în anul 2018?

Dionis Cenuşă: „Principalele provocări vor fi legate de schimbarea politică în Republica Moldova, dar nu în detrimentul actualului vector geopolitic al ţării. Campania electorală va pregăti, va predispune electoratul spre o decizie definitivă vizavi de viitorul Republicii Moldova după 2018. Dacă socialiștii reușesc să cucerească într-un fel imaginaţia moldovenilor cu acest vector eurasiatic, atunci cu siguranţă vom vedea transformări în 2019. Deci, principala provocare în 2018 este de a păstra majoritatea moldovenilor în direcţia UE. Asta ar însemna să vedem în sondaje peste 50 la sută din moldoveni care preferă aderarea la UE în detrimentul aderării la Uniunea Eurasiatică. Anume aici vom vedea principala competiție politică, în a schimba greutatea balanțelor.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG