Linkuri accesibilitate

Dionis Cenușă: „În R.Moldova sunt și cetăţeni care văd posibilă combinarea vectorului european cu cel pro-eurasiatic”


Dionis Cenușă.

Interviul matinal la radio Europa Liberă.

Cum se explică revigorarea vizibilă, cel puțin în sondajele de opinie, a opțiunii proeuropene în Republica Moldova? De ce, totodată, această creștere a simpatiilor pro-UE se regăsește mai puțin, potrivit acelorași sondaje, în încrederea cu care sunt creditate formațiunile politice poziționate ca pro-UE? Tema discuției cu politologul Dionis Cenușă, expert al Centrului analitic independent Expert-Grup.

Europa Liberă: Așadar, datele sondajelor din perioada octombrie 2016 – octombrie 2017 arată, aşa cum remarcaţi şi Dvs. într-un recent articol, o creștere constantă a sentimentelor pro-europene. Ce explicații aveți pentru acest fenomen? (Inclusiv în condițiile în care un an în urmă un număr considerabil de cetățeni îl făcea triumfător pe pro-rusul Igor Dodon).

Dionis Cenușă: „Desigur sondajele arată o imagine de moment, iar în ţări ca Moldova este foarte simplu să schimbi opinia prin evenimente de importanţă majoră. Dar ceea ce este de remarcat în privinţa atitudinilor pro-europene este într-adevăr că se observă o schimbare pozitivă. Eu văd atât factori interni, cât şi externi care influențează acest lucru. Pe intern observăm că cam tot ceea ce face guvernarea, toate eforturile făcute de către Partidul Democrat pentru a-şi îmbunătăţi imaginea, inclusiv pentru a arată o apropiere în raport cu Bruxelles-ul, au un impact direct asupra imaginii populaţiei. Şi totodată opoziția pro-rusă, acelaşi preşedinte al ţării, încearcă să-şi modereze mesajul vizavi de Uniunea Europeană. Recent, dacă vă amintiţi, în cadrul întrevederii cu comisarul european pentru comerţ Cecilia Malmström, preşedintele Dodon a confirmat aspectele pozitive legate de comerţul cu Uniunea Europeană şi, mai mult decât atât, a solicitat chiar o creştere a exporturilor pe produse cu valoare adăugată. Atât guvernarea, Partidul Democrat, cât şi opoziția, prin acţiunile şi prin mesajele pe care le transmit, creează teren prolific pentru această resuscitare, cel puţin temporară, a sentimentelor pro-europene.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, dle Cenușă, Dvs. vorbiţi cu multă încredere despre aceste date. Criticii sondajului, însă, remarcă că aceste tendinţe pozitive nu s-ar reflecta în general în opţiunile asupra ratingurilor partidelor şi, spun ei, asta ar fi un semn că acest sondaj ar fi cumva croit anume ca să traseze nişte mesaje anume. Ce credeţi Dvs. ? Cum se reflectă creşterea în general a opţiunii europene, de exemplu, asupra ratingurilor partidelor?

Dionis Cenușă: „Da, aveţi perfectă dreptate. Şi acelaşi lucru l-am remarcat şi eu în articol: este o problemă structurală, aş spune eu, pentru că pe de o parte avem populaţia care are sentimente pro-europene, dar totodată aceste opţiuni nu se regăsesc în raitingurile partidelor politice pro-europene şi aici vorbim despre calitatea partidelor politice.”

Europa Liberă: Deci, nu despre calitatea sondajelor?

Dionis Cenușă: „Calitatea sondajelor în Republica Moldova şi în general în sec. XXI, atunci când actorii politici au acces la casele de sondaje, desigur este un argument solid. Dar în Republica Moldova, la fel ca şi în alte ţări, avem persoane care au anumite viziuni geopolitice, dar nu şi le pot investi în partide, pentru că nu au încrederea suficientă în partide. Deci, eu aş pune problema identificării alegătorilor în partide politice. Iar în Republica Moldova partidele de orientare pro-europeană fie sunt emergente şi nu au acces la putere, şi aici vorbim despre partidele gen PAS sau Platforma DA, fie sunt partide care s-au discreditat şi continuă să o facă, dacă vorbim de Partidul Democrat. Deci, avem două tipuri de partide care din păcate nu reuşesc să cuprindă în totalitate votanţii care au o perspectivă europeană cât de cât clară.”

Europa Liberă: Totuși, unde se duc procentele suplimentare de opțiune pro-europeană: dacă nu la opoziția de dreapta, la guvernarea democrată cumva? Ați remarcat, de exemplu, în articol că luna trecută 13 % separau poziția pro-UE a respondenților din sondajul IRI (al Institutului Republican Internaţional). Undeva aceste procente trebuie să se ducă, nu rămân suspendate în aer. Ce se întâmplă cu ele, dacă nu se regăsesc în ratingul acestor partide?

Dionis Cenușă: „Desigur că undeva se duc aceste procente. Şi cel mai grav e că aceşti oameni se numără printre votanţii indecişi care au opţiunea geopolitică, dar nu o au pe plan electoral, pe plan politic. De aceea trebuie să-i căutăm în cele până la 30% de indecişi. Dacă facem paralela cu viziunile pro-eurasiatice, sau cele care văd în Uniunea Eurasiatică ghidată de Rusia o orientare alternativă pentru Republica Moldova, atunci noi vom vedea acolo o apropiere mai mare dintre procentul votanţilor care susţin forţele pro-ruse şi, respectiv, au o viziune geopolitică care cumva se ridică la acelaşi nivel. Din păcate, vectorul european din anul 2009 încoace a trecut prin diferite crize, iar crizele lasă urme adânci care bineînţeles necesită foarte mult efort, atât din partea partenerilor externi, cât şi din partea actorilor interni pentru a le reface, pentru a readuce aceeaşi încredere. Şi vorbind despre factorii externi trebuie să recunoaştem că Uniunea Europeană şi-a schimbat atitudinea. Iar cu cât mai aproape este atitudinea UE faţă de guvernare, cu atât şi populaţia de acasă din Republica Moldova care împărtăşeşte vectorul european face o asociere mai mare. Este o interdependenţă extrem de mare între tot ceea ce face Uniunea Europeană, sinceritatea şi exigenţa faţă de guvernare şi, respectiv, încrederea cu care populaţia îmbrățișează aceste sentimente pro-europene.”

Europa Liberă: Vorbiţi, după cum am remarcat în articolul Dvs., despre o diminuare a propagandei Moscovei. Aşa să fie oare, în condiţiile în care nu a apărut între timp nicio barieră, niciun filtru în plus între influența mediatică a Federației Ruse și consumatorul din Moldova?

Dionis Cenușă: „Propaganda rusă nu dispare. Dar ceea ce am încercat să accentuez este că creşte tendinţa şi dorinţa de a combate, de a contracara această propagandă, acest război informaţional. Şi de aici apar dificultăţile cu care se confruntă aceeaşi agenţi ruşi de informaţie sau geopolitici, pentru că le este mai greu să depună eforturi pentru a minţi. Pentru că atât societatea civilă, cel puţin în cazul Republicii Moldova, atât şi societatea civilă, cât şi guvernarea pun un accent foarte mare pentru a aduce date statistice, pentru a comunica cât mai activ cu populaţia. Prin urmare, este mai greu să minţi, vorbind despre cazul Rusiei.”

Europa Liberă: Alte date ale sondajelor de la care porniți arată, totodată, o înrăutățire evidentă a climatului democratic – tot mai mulți cetățeni se tem să-și exprime punctul de vedere, realitate în care mulți văd o alunecare spre un regim totalitar sau sunt semne totalitare în societate. Cum se împacă asta cu revigorarea opțiunii pro-europene din punctul Dvs. de vedere?

Dionis Cenușă: „Iarăşi vorbim despre diferite laturi ale proiectului european. Este foarte greu să spui că toţi cei care au viziuni pro-europene sunt şi cei mai mari democraţi. Sau că toţi au o satisfacţie de la instituţiile democratice. Mulţi dintre ei văd în Uniunea Europeană o modalitate, o sursă de profitabilitate, de aceea asta poate fi una din explicaţii de ce ei, având o neîncredere faţă de instituţiile democratice, totuşi cred că Uniunea Europeană este un proiect viabil pentru Republica Moldova. Dar este şi alt aspect care ţine de sustenabilitatea democraţiei în general în regiune. Tot mai mult apare senzația că democraţia eșuează, de aceea este nevoie de un regim mai rigid, mai autoritar.”

Europa Liberă: Prin asta s-ar explica, dle Cenuşă, gestul de a pune batista pe ţambal” în privinţa criticilor la adresa Uniunii Europene din partea preşedintelui Dodon, prin calcule electorale de a atrage pe aceşti şovăitori sau care simpatizează cu UE fără a împărtăşi şi spiritul UE?

Dionis Cenușă: „Da, probabil poate fi şi acest calcul. Dar cel mai degrabă preşedintele Dodon realizează că partidul său are nevoie de mult mai mulţi voltanţi decât doar cei cu viziuni clar pro-ruse. Noi înţelegem că în ţară sunt și cetăţeni care văd posibilă combinarea vectorului european cu cel pro-eurasiatic. Ei cred că în realitate putem exporta cu multe facilități şi fără probleme în Uniunea Europeană, dar totodată sunt foarte aproape de Moscova, printr-un parteneriat strategic bunăoară. De aceea dl preşedinte încearcă să-şi extindă câmpul electoral anume ştiind că mulţi moldoveni tolerează ambele opţiuni geopolitice.”

Europa Liberă: Cum poate fi explicată uşoara, dar aparent constanta creştere a popularităţii guvernării democrate?

Dionis Cenușă: „Vorbim despre faptul că guvernarea a obţinut în ultimul timp nişte aprecieri pozitive din partea partenerilor externi, cum ar fi de exemplu FMI. Deşi aceste aprecieri au fost moderate, au fost combinate şi cu critică, dar totodată Partidul Democrat depune foarte multe eforturi pentru a crea senzația că lucrule se stabilizează, revin la normalitate. În realitate, însă, ceea ce guvernarea reuşeşte cu adevărat e să folosească cu iscusinţă aparatul administrativ şi, desigur, sursele media pe care le controlează şi care în mod eficient creează o imagine pozitivă pentru democraţi şi liderii acestora.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG