Linkuri accesibilitate

Dionis Cenușă: „Guvernele naționale din cele trei țări, inclusiv R. Moldova, au așteptări exagerate față de UE”


Dionis Cenușă.

Interviu cu politologul de la Centrul analitic independent Expert-Grup.

La Bruxelles a început a cincea reuniune la nivel înalt a Parteneriatului estic lansat de Uniunea Europeană. Republica Moldova, Ucraina și Georgia, țări care au semnat deja un Acord de Asociere, ar putea primi oferta unei adânciri a cooperării printr-un așa-numit Parteneriat Plus. Ce presupune acest nou parteneriat, ce așteptări poate avea Moldova și cum ar putea ajunge mai aproape de Europa, la acestea și alte întrebări a răspuns în ajun politologul Dionis Cenușă, cu care a stat de vorbă colega noastră Alla Ceapai.

Europa Liberă: Domnule Cenușă, într-o recentă analiză ați spus că așteptările față de Parteneriatul estic, și aici am să citez: „Trebuie să fie mereu realiste și să reiasă din posibilitățile Uniunii Europene de a oferi mai mult sau nu”, adică sugerați că autoritățile moldovene au așteptări exagerate de la acest summit al Parteneriatului estic de la Bruxelles, al cincilea la număr? Ne amintim că în ajun de summit, Moldova, Ucraina și Georgia au semnat o declarație prin care au cerut ca în declarația finală a summitului să fie trasată clar acea perspectivă de aderare. E o așteptare exagerată?

Dionis Cenușă: „Guvernele naționale din cele trei țări, inclusiv Republica Moldova, au așteptări exagerate față de Uniunea Europeană, reieșind din faptul că de abia sunt la început de proces de implementare a reformelor, care rezultă din acordurile de asociere semnate recent, adică vorbim de perioada 2014-2016/17, deci este foarte puțin timp pentru a spune că suntem pregătiți pentru ceva mai mult decât a fi membri în Parteneriatul estic și a implementa acorduri de asociere. Din aceste considerente, da, Chișinăul are în mod deliberat așteptări exagerate și prin asemenea așteptări creează iluzii în rândul populației care, ulterior, ar putea să fie în defavoarea Uniunii Europene și a ideii de integrare europeană.”

Europa Liberă: Autoritățile de la Chișinău spun că ezitarea Uniunii Europene de a include această prevedere în declarație, cel puțin în proiect ea nu este inclusă, ar fi din cauza problemelor interne cu care se confruntă Uniunea Europeană, Brexitul ș.a.m.d. Ar fi acesta singurul motiv?

Dionis Cenușă: „Sunt mai multe motive obiective și subiective. Bineînțeles, motivele subiective sunt legate de procesele populiste care au loc în politica europeană la nivel de state membre, dar pe lângă aspectele astea subiective care conțin populismul, propaganda Federației Ruse, una nocivă care, de fapt, strică imaginea Uniunii Europene, mai este și partea obiectivă care constă, în primul rând, în declarațiile clare făcute de către Comisia Europeană în frunte cu Jean-Claude Juncker, privind neextinderea Uniunii Europene în perioada mandatului său, ceea ce ar însemna până în 2019, și totodată este alt aspect hiper-important care ține de nivelul de pregătire a țărilor care vin cu un asemenea demers. Sunt criterii foarte clare, incluse în așa-numitul Set de la Copenhaga, care presupune niște angajamente foarte puternice pe care trebuie să și le asume țările care vor să adere, să trimită, în primul rând, solicitarea respectivă și, ulterior, să adere la Uniunea Europeană, iar aceste criterii țin de instituții democratice puternice, capacitatea țărilor de a-și asuma responsabilitatea, ceea ce ar însemna că legislația europeană pe care o transpune trebuie să fie și implementată corespunzător și, nu în ultimul rând, capacitatea de a fi în competiție egală cu economiile țărilor care deja sunt parte a Uniunii Europene. Deci, niciunul din aceste criterii nu este în momentul de față atins de către Republica Moldova și nici de către Ucraina sau Georgia. Prin urmare, da, este total neconstructiv să vii cu un asemenea demers acum când, de fapt, tu ai instrumente foarte utile, cum este Acordul de Asociere, asistența tehnică, financiară oferită de Uniunea Europeană pentru a încerca să ajungi țările care la moment sunt codașele Uniunii Europene, iar aceste țări sunt România și Bulgaria. Deci avem în fața noastră un proces îndelungat, care presupune reforme și presupune testarea reformelor în timp și în funcție de schimbările politice care au loc în Republica Moldova. Dacă procesul de reforme este ireversibil, atunci nu putem vorbi despre niciun fel de demers serios privind solicitarea aderării la Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Tot în aceeași analiză ați menționat că e nevoie de condiționalități conectate la reforme și că finanțarea constituie cel mai puternic instrument de transformare pe care Uniunea Europeană trebuie să-l fortifice la summitul de la Bruxelles în raport cu țările din vecinătatea estică, est-europene. Există acest lucru în actuala ofertă a Uniunii Europene?

Dionis Cenușă: „Da, fiind la Bruxelles am aflat despre intenția Comisiei Europene de a transforma Fondul de Investiții European, care inițial a fost alocat doar pentru statele africane de unde parvine problema migrației economice în mod special și a migrației ilegale în general, de a folosi acest fond pentru a întări capacitățile întreprinderilor, companiilor din țările Parteneriatului estic, inclusiv Moldova, de a accesa piața europeană. Deci, deja acum la Bruxelles noi vorbim despre noi instrumente, pe lângă cele individuale sau bilaterale pe care le propune Uniunea Europeană, cum ar fi aceeași asistență macrofinanciară de 100 de milioane. Pentru Republica Moldova sunt și alte instrumente adiționale prin care, într-adevăr, poate fi stimulat procesul de reforme și, mai mult decât atât, poate fi stimulată apariția clasei de mijloc. După mine, este un lucru extrem de important în procesul de reforme și, inclusiv, de consolidare a democrației din Republica Moldova, iar această clasă de mijloc depinde, este legată foarte mult de întreprinderile mici și mijlocii care prin instrumentele noi propuse, inclusiv la Bruxelles, ar pute beneficia foarte mult.”

Europa Liberă: În ultimul timp, auzim tot mai des critici la adresa Republicii Moldova, care încă trei ani în urmă era „elevul silitor al Parteneriatului estic”, acum nu se mai vorbește în acești termeni, Moldova, practic, a ajuns să fie devansată de Ucraina și Georgia. Aceste critici au devenit mai frecvente după ce Moldova a adoptat reforma sistemului electoral. În ce măsură vedeți gestionabilă această sincopă, această criză din relațiile cu Uniunea Europeană?

Dionis Cenușă: „Sistemul electoral, în general, sistemul multipartid din Republica Moldova este extrem de important pentru funcționarea statului ca atare, nemaivorbind despre importanța unor instituții democratice în procesul de reformă, care acoperă toate domeniile, nu doar cel politic, dar și cel social-economic al țării, prin urmare, da, este foarte important să vedem gestionată corect criza legată de sistemul electoral nou, acel sistem de votare mixt, dar, din păcate, guvernarea de la Chișinău se află, să spunem, pe val, ei au putut să folosească circumstanțele politice în favoarea lor și acum vorbim despre o lege deja adoptată, o lege pe care societatea civilă o contestă, inclusiv opoziția extraparlamentară, dar care deja este în proces de implementare. Deci, urmează să vedem cât de abilă va fi Uniunea Europeană atunci când va face evaluarea necesară pentru a decide dacă Republica Moldova sau guvernarea, mai bine spus, merită sau nu să obțină asistența macrofinanciară, dar iarăși trebuie să insistăm pe importanța revenirii la sistemul proporțional, care pentru țări ca Republica Moldova, unde există grupuri de interes îngust, grupuri oligarhice este cea mai bună formă de a organiza alegeri democratice, corecte și, respectiv, care să reflecte cât mai mult voința suverană a poporului.”

Europa Liberă: Adică, sugerați că guvernarea de la Chișinău încă mai poate să-și recâștige încrederea, chiar dacă, contrar unor recomandări ale partenerilor europeni, a adoptat această reformă?

Dionis Cenușă: „Eu am senzația că autoritățile vor încerca să compenseze, deci, nu vor renunța la legea privind sistemul electoral mixt, pentru că e unica soluție pentru ei, pentru supraviețuirea lor politică, dar vor încerca să adopte alte măsuri prin care să compenseze acest handicap. Și primul lucru pe care îl vor face, cu siguranță va fi fluturarea cu rezultatele Foii de parcurs, acele 51 de acțiuni pe care au promis să le implementeze până la sfârșitul anului curent, care conțin și aspecte de justiție, economie, sector financiar, energie.”

Europa Liberă: Și cu cele 90 la sută din prevederile Acordului de Asociere pe care zic ei, autoritățile de la Chișinău, că le-ar fi îndeplinit deja?

Dionis Cenușă: „Da, există mai multe instrumente de evaluare a progresului pe care îl fac autoritățile, inclusiv Planul național de acțiuni care includ prevederile Acordului de Asociere și ale Agendei de asociere, dar Planul de acțiuni oricum este, mai degrabă, un document secundar cu care ei operează. Ceea ce va face guvernarea, din punct de vedere politic, este să folosească rezultatele implementării acestei Foi de parcurs pentru perioada iulie-decembrie 2017, pentru a încerca să compenseze legea adoptată în domeniul electoral. Deci, guvernarea este una care gândește strategic și, respectiv, societatea civilă, opoziția extraparlamentară trebuie și ele să înceapă să desfășoare activități pe plan strategic, care să anticipeze acțiunile guvernării.”

Europa Liberă: Dar va reuși guvernarea să convingă, iată, oficialii din Uniunea Europeană?

Dionis Cenușă: „Din păcate, guvernarea este forțată să adopte progrese reale, nu doar pretinse, deci vor încerca cât mai mult să apropie acțiunile lor de așteptările pe care le avem noi în Republica Moldova și, respectiv, partenerii noștri europeni. Deci, depinde foarte mult cum va avea loc comunicarea, pentru că înțelegem că comunicarea este elementul-cheie pe care pedalează guvernarea, ei o fac foarte bine la Bruxelles prin tot felul de companii de lobby, dat totodată o fac în Republica Moldova prin intermediul surselor media pe care le controlează, deci, trebuie să fim inventivi în a identifica noi modalități de a comunica cu populația și totodată de a raporta ce exact se întâmplă în Republica Moldova în raport cu partenerii de la Bruxelles.”

Europa Liberă: O idee nouă care va fi promovată la summitul Parteneriatului estic este „Parteneriatului estic +”, care va fi dedicat elevilor silitori, să le zicem așa, statelor cu care Uniunea Europeană are deja semnate acorduri de asociere și e vorba de Ucraina, Moldova și Georgia. Ce înseamnă această nouă politică de stimulente dedicată celor trei state și care va conține în ea și principiul „mai mult pentru mai mult” din ce s-a spus până acum?

Dionis Cenușă: „Da, într-un fel și Uniunea Europeană a căutat foarte multe modalități de a compensa imposibilitatea de a oferi o perspectivă europeană clară pentru cele trei țări. O modalitate este desigur de a propune noi dimensiuni de colaborare, mai intense, prin care într-un fel să satisfacă unele necesități ale guvernelor naționale sau ale societăților din cele trei țări, Republica Moldova, inclusiv, printre ele. Printre măsurile care fac parte din acest „Parteneriatul estic +” se numără integrarea, de exemplu, în Uniunea Energetică a Uniunii Europene, în aderarea ulterioară sau eventual aderarea la zona Schengen, aderarea la Uniunea Vamală. Deci aceste tipuri de dimensiuni într-un fel sunt sugerate foarte mult de către guvernele naționale, dar nu există o claritate de 100% că Uniunea Europeană va fi deschisă pentru, de exemplu, a accepta în zona Schengen Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Totuși, vorbim despre un domeniu foarte sensibil, în care Uniunea Europeană nu se simte sigură, având în vedere că ne confruntăm cu problema migrației economice, cu problema azilanților politici ș.a.m.d. Deci, urmează să vedem cât de constructiv va fi dialogul dintre Bruxelles și cele trei capitale, astfel ca Uniunea Europeană să nu accepte măsuri care sunt în detrimentul propriilor interese, dar totodată să nu distanțeze cele trei capitale de la vectorul european. Contează foarte mult să fie un echilibru între ceea ce Uniunea Europeană poate oferi și, respectiv, ceea ce Republica Moldova și celelalte două țări din Parteneriatul estic vor să obțină de la UE.”

Europa Liberă: Ce ar mai putea face Uniunea Europeană mai eficient pentru a apropia statele din vecinătatea estică?

Dionis Cenușă: „Cele mai eficiente și cu rezultate palpabile instrumente țin desigur de domeniul economic. Ce poate face Uniunea Europeană este să ajute întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova să-și dezvolte capacități de producție care corespund cerințelor pieței europene. Și aici mă refer atât la aspecte tehnice, regulamente tehnice, calitatea produsului, conformitatea lui cu standardele europene, cât și momentul de penetrare a pieței europene, deci, marketing, promovarea produselor ș.a.m.d. Uniunea Europeană are potențial real de a ajuta produsul moldovenesc să devină mai conform și mai atractiv pentru consumatorul din UE, de pe piața europeană și asta totodată va contribui, cum am spus anterior, la consolidarea democrației. Când ai o clasă de mijloc, iar clasa de mijloc de obicei ține de întreprinderile mici și mijlocii, atunci tu poți vinde reforme dureroase unei societăți întregi, pentru că de fapt această clasă de mijloc este mobilul care împinge întreaga societate spre modernizare, dezvoltare și adițional la aspectele economice cred că ar fi hiper-important să promovăm proiecte în care societatea civilă și mass-media să conlucreze, astfel ca ideile pe care le produce societatea civilă să fie transmise prin intermediul unor surse media puternice către populație și în acest fel noi vom combate atât propaganda internă, folosită de către unele partide politice în Republica Moldova, cât și propaganda externă, cu care operează extrem de bine Federația Rusă atunci când încearcă să deturneze procesele democratice din Republica Moldova, dar și din alte țări din regiune.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG