Linkuri accesibilitate

Vladimir Socor: „Documentele semnate de Igor Dodon și Vladimir Putin n-au nici o valoare practică, nici o valoare reală, nemaivorbind de valoare juridică”


Igor Dodon și Vladimir Putin la recepția de 9 mai de la Kremlin

O discuție în marginea declarațiilor recente ale liderului de la Kremlin referitoare la Republica Moldova.

Ieri, în timpul ceremoniei de acreditare a noilor ambasadori în Federația Rusă, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat că Rusia „va contribui și pe viitor la soluționarea politică a problemei transnistrene”. În același timp, președintele rus a vorbit despre cooperarea cu Moldova „pe o bază pragmatică și reciproc avantajoasă, în spiritul înțelegerilor la care s-a ajuns în timpul vizitelor în Rusia ale președintelui Moldovei, Igor Dodon”. Ce este de înțeles din aceste declarații și de așteptat pe segmentul negocierilor pentru soluționarea diferendului transnistrean? Valentina Ursu a stat de vorbă pe această temă cu analistul occidental Vladimir Socor.

Vladimir Socor: „Declarația nu aduce nimic nou. Fraza generală, potrivit căreia Rusia ar facilita reglementarea conflictului ruso-moldav din Republica Moldova, este o frază generală, care nu obligă la nimic și pe care Rusia o repetă de peste 20 de ani încoace, cu o singură precizare, pe care a repetat-o și domnul Putin, și anume că așa-zisele părți ale conflictului trebuie să ajungă la o înțelegere între ele. Prin aceasta se înțelege Chișinăul și Tiraspolul. Deci, Rusia refuză în continuare să se recunoască în rolul de parte a conflictului; Rusia continuă să încerce să pozeze în rolul de mediator. Rol complet fals, rol, din nefericire, acceptat de către diplomația occidentală. Nu acceptat oficial, dar acceptat de facto. Și acesta este și principiul de organizare a convorbirilor din formatul „5+2”.”

Rusia refuză în continuare să se recunoască în rolul de parte a conflictului

Europa Liberă: Dar atunci când domnul Putin spune că Federația Rusă va oferi în continuare asistență pentru găsirea unei soluții politice la problema transnistreană, la ce fel de asistență se referă liderul de la Kremlin?

Vladimir Socor: „Se referă la noțiunea de statut special, pe care ar urma s-o primească Transnistria în cadrul unui aranjament de tip federal sau confederal cu Chișinăul. La aceasta se referă. Poziția oficială a Rusiei în negocierile „5+2” privitoare la acest conflict cere ca Transnistriei să i se acorde un statut special.”

Europa Liberă: Cine dintre actorii importanți în formatul de negocieri „5+2” va asculta de această cerință a Federației Ruse, exprimată de Vladimir Putin?

Vladimir Socor: „În mod oficial, scopul formatului „5+2” este anume acela de a formula un statut special, care să se aplice Transnistriei, chipurile, în cadrul unei Republici Moldova reintegrate. Ideea de statut special este o idee rusească, introdusă în anul 1993 în mandatul Misiunii OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), acreditată la Chișinău, începând cu anul 1993.

Vladimir Socor
Vladimir Socor

Noțiunea aceasta a fost acceptată în mod necritic. Nici Republica Moldova atunci nu era pregătită să examineze, să analizeze în mod critic această noțiune. Republica Moldova a acceptat-o și apoi, în virtutea inerției, a acceptat-o și diplomația occidentală. Acesta era singurul document pe masa negocierilor. Ce se înțelege prin statut special, e altă întrebare. Rusia susține că acest statut special trebuie negociat între Tiraspol și Chișinău pe baze egale, iar rezultatul final al negocierilor pentru un statut special ar însemna un aranjament între Chișinău și Tiraspol pe baze egale, prin care Tiraspolul ar primi împuterniciri în guvernarea centrală de la Chișinău.”

Europa Liberă: Domnule Socor, credeți că ar exista această înțelegere între Vladimir Putin și Igor Dodon, mai cu seamă că săptămâna viitoare Igor Dodon se va întâlni la Soci cu domnul Putin? Se pare că e cea de-a șasea întâlnire între cei doi șefi de stat – al Republicii Moldova și al Federației Ruse. Credeți că ar exista această înțelegere între Igor Dodon și Vladimir Putin?

Trebuie să fim foarte vigilenți, foarte atenți cu propunerile referitoare la un statut special

Vladimir Socor: „Domnul Igor Dodon s-a pronunțat de multe ori pentru federalizarea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: După care a făcut un pas înapoi?

Vladimir Socor: „Domnul Dodon probabil că nu și-a dat seama sau n-a înțeles la timp faptul că Rusia și-a ajustat limbajul. Rusia de aproximativ doi ani încoace nu mai vorbește despre federalizare, ci a găsit altă denumire pentru federalizare. Denumirea statutului special. De aceea, când analiștii de la Chișinău sau din Occident critică ideea federalizării, ei critică, de fapt, o fantomă. Rusia nu mai propune în mod oficial federalizarea, a redenumit-o statut special. Noi la aceasta trebuie să acordăm atenție, trebuie să fim foarte vigilenți, foarte atenți cu propunerile referitoare la un statut special.”

Europa Liberă: Dar Federația Rusă poartă acum dialog cu Republica Moldova doar prin intermediul domnului Igor Dodon, care este președinte, sau și prin intermediul majorității parlamentare, al guvernării?

Vladimir Socor: „Eu nu am informații potrivit cărora guvernarea de la Chișinău ar avea contacte cu Kremlinul sau ar negocia separat cu Kremlinul despre o eventuală rezolvare a conflictului ruso-moldav. Nu am această informație și nu cred că acest lucru are loc; au loc însă consultări cu o oarecare regularitate între ministerele de Externe de la Moscova și de la Chișinău. Acest tip de consultări este un lucru normal, n-avem motive să obiectăm împotriva acestui tip de consultări. Ele sunt un proces de rutină. Anterior, pe timpul președinției domnului Voronin, negocierile cu Moscova în privința Transnistriei erau purtate de către Președinție.”

Europa Liberă: Și tot Vladimir Putin a menționat că Moscova este pregătită să intensifice cooperarea cu Republica Moldova în scop reciproc avantajos în spiritul acordurilor semnate cu președintele moldovean Igor Dodon. Mereu îl scoate în prim-plan pe șeful statului.

Sunt pur și simplu documente declarative, prin care domnul Dodon urmărește scopuri de politică internă

Vladimir Socor: „Domnii Igor Dodon și Vladimir Putin nu au semnat niciun fel de acorduri care ar implica vreo obligație pentru Guvernul rus sau pentru Guvernul Republicii Moldova. Pot să semneze și chiar au și semnat tot felul de documente pur declarative, dar aceste documente n-au nici o valoare practică, nici o valoare reală, nemaivorbind de valoare juridică. Sunt pur și simplu documente declarative, prin care domnul Dodon urmărește scopuri de politică internă, și anume: scopul de a-i mobiliza la maximum pe simpatizanții Rusiei din Republica Moldova, masă foarte mare de alegători, care privesc în mod favorabil Rusia și pentru care relațiile Moldovei cu Rusia au importanță. Această situație este una nefirească pentru un stat ca Republica Moldova, a cărui guvernare pretinde că are viziuni europene. Guvernarea nu are aceste viziuni. Aceste viziuni au existat într-o oarecare măsură în guvernările anterioare, dar acelea au eșuat în eforturile lor de integrare europeană, discreditând în bună parte chiar ideea de integrare europeană, nemaivorbind de ideea de democrație și de reforme.”

Europa Liberă: Și atunci, liderul de la Kremlin salută interesul exprimat de Chișinău, așa cum spune el, în sensul cooperării cu Uniunea Euroasiatică?

Vladimir Socor: „Și cooperarea cu Uniunea Euroasiatică nu are niciun fel de semnificație practică. Memorandumul de intenție semnat de domnul Dodon cu Guvernul Federației Ruse n-are nici o valoare juridică, nici o valoare practică. De altfel, chiar însăși geografia economică și politică face imposibilă orice cooperare între Republica Moldova și Uniunea Euroasiatică.”

Însăși geografia economică și politică face imposibilă orice cooperare între Republica Moldova și Uniunea Euroasiatică

Europa Liberă: Domnule Socor, vă citez câteva constatări dintr-un ultim sondaj de opinie, realizat de CBS-AXA. Ce țări ajută mai mult Republica Moldova? Răspunsul: Uniunea Europeană, pe locul doi – Rusia. În caz că Republica Moldova va fi supusă unui pericol, cine va ajuta în primul rând Republica Moldova? Respondenții spun că Federația Rusă și apoi Uniunea Europeană. Cu care țări Moldova ar trebui să aibă parteneriat strategic? Cu Federația Rusă au spus 42 la sută din cei intervievați. Cum trebuie să înțelegem această stare de lucruri? Și iarăși, Igor Dodon o să speculeze mult cu aceste date ale sondajului.

Vladimir Socor: „Acest sondaj este consecvent cu sondajele anterioare. De câțiva ani încoace, cel puțin din 2015 încoace, cele mai multe sondaje arată anume acest tip de trend în Republica Moldova. Este numai cea mai recentă confirmare a unui trend care datează de cel puțin doi ani încoace. Din punctul de vedere electoral, aceste trenduri de opinie publică înseamnă că Partidul Socialiștilor al domnului Igor Dodon are sau consideră că are o masă foarte mare de manevră, pe care o poate mobiliza în alegerile parlamentare. Alegerile de anul viitor vor reprezenta un moment deosebit de periculos pentru Republica Moldova nu numai din cauza potențialului electoral al Partidului Socialiștilor, dar și din cauza noului Cod Electoral, adoptat împreună de către partidul domnului Plahotniuc și partidul domnului Dodon, negociat între ei în detaliu, iar apoi votat laolaltă în Parlament, legislație care mărește șansele Partidului Socialiștilor de a câștiga alegerile parlamentare. Prin introducerea votului uninominal în 51 de circumscripții, fără al doilea tur de scrutin, numai un singur tur de scrutin care, evident, favorizează partidul cu cei mai mulți alegători – partidul domnului Dodon.”

Europa Liberă: Și în concluzie: Cum definiți Dumneavoastră relația Chișinăului cu Federația Rusă actualmente?

Asistăm la un spectacol teatral în politica internă a Republicii Moldova; spectacol teatral care folosește politica externă drept scenă

Vladimir Socor: „La nivel politic, interguvernamental, relațiile sunt practic inexistente. Asistăm la un spectacol teatral în politica internă a Republicii Moldova; spectacol teatral care folosește politica externă drept scenă. Partidul domnului Plahotniuc are nevoie de un partid pro-rus pe care să-l combată, iar partidul pro-rus are nevoie de un partid declarat proeuropean pe care să-l combată. Ambele părți își mobilizează la maximum propriul electorat, iar domnul Plahotniuc încearcă să atragă de partea Partidului Democrat și opoziția extraparlamentară, realmente proeuropeană, nu declarativ proeuropeană, pe care domnul Plahotniuc vrea s-o compromită printr-o asociere cu partidul dânsului.”

Europa Liberă: Dacă ne amintim, în campania prezidențială de anul trecut, chiar Vladimir Plahotniuc a declarat că îl retrag pe candidatul democraților, Marian Lupu, în favoarea candidatului proeuropean?

Vladimir Socor: „A fost o manevră foarte abilă, pe care Maia Sandu a respins-o imediat. Domnul Plahotniuc, cu ratingul său negativ, a încercat, pur și simplu, să transfere propria sa lipsă de popularitate către Maia Sandu, compromițând-o pe aceasta și încercând să comunice alegătorilor mesajul că Maia Sandu ar fi avut o înțelegere cu Plahotniuc. Foarte important e faptul că domnul Plahotniuc nu a purtat convorbiri cu Maia Sandu înainte de a-i oferi sprijinul.”

Domnul Plahotniuc, ca de altfel și domnul Dodon, dorește să elimine partidele proeuropene

Europa Liberă: De ce repetă același gest la distanță de un an de zile?

Vladimir Socor: „Repetă același gest, deoarece domnul Plahotniuc, ca de altfel și domnul Dodon, dorește să elimine partidele proeuropene. Mă refer la partidul Maiei Sandu și partidul lui Andrei Năstase, să le elimine din politica parlamentară a Republicii Moldova, să le țină la margine. Domnii Plahotniuc și Dodon, cu toată concurența dintre ei, care este reală, au și o cooperare reală, bazată pe interesul comun de a exclude partidele proeuropene din politica parlamentară, să le țină în afara Parlamentului.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG