Linkuri accesibilitate

Viorel Chivriga: „Localitățile au rămas sărace, există tendințe alarmante în privința viitorului lor”


Casă abandonată la Cahul
Casă abandonată la Cahul

O inițiativă a IDIS „Viitorul” pentru reducerea sărăciei rurale extreme – „consecință a lipsei de acțiuni a statului în privința zonelor defavorizate”.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” va lansa astăzi o inițiativă care țintește reducerea sărăciei rurale, o consecință a lipsei de acțiuni a statului în privința zonelor defavorizate, susțin experții. Ce căi de ameliorare a situației întrevăd autorii, ce se cere de la autorități și ce instrumente pot da roade în localitățile slab dezvoltate, la acestea și alte întrebări vom căuta răspuns de la Viorel Chivriga, expert în politici economice în cadrul Institutului „Viitorul”.

Europa Liberă: Așadar, dle Chivriga, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” va prezenta azi o inițiativă care țintește zonele defavorizate ale Republicii Moldova – „Sărăcie în urma inacțiunilor autorităților”, așa după cum susțin experții, printre care și Dvs. Întâi de toate, care anume localități le considerați defavorizate? Or, probabil, pe moment în fiecare a doua localitate aleșii locali ar putea menționa aspecte nefavorabile pentru dezvoltare.

Viorel Chivriga: „De fapt, proiectul are menirea de a veni cu unele noțiuni care ar reglementa un domeniu foarte strict delimitat, și anume pretinde a fi un obiectiv în politicile statului și care are menirea de a relansa activitățile economice și de a elimina disparitățile, decalajul în dezvoltarea socioeconomică a localităților din Republica Moldova. E o practică internațională, ea nu a prins rădăcini în Republica Moldova, dar mai mult ca probabil este calea care trebuie să fie urmată pentru a ajuta mai multe localități din raioanele Republicii Moldova.”

Viorel Chivriga
Viorel Chivriga

Europa Liberă: Care anume este această cale?

Viorel Chivriga: „În primul rând, nu există o definire a zonelor defavorizate în Republica Moldova, deși există o practică internațională, există un regulament al Comisiei Europene, există practici care sunt implementate destul de bine în statele din regiune, spre exemplu, în România. În Republica Moldova sunt probleme majore în ceea ce privește dezvoltarea unor localități, unor unități teritorial-administrative, care au niște handicapuri foarte mari de ordin economic, de ordin social, de ordin demografic. Și aici am putea să venim cu foarte multe exemple, dar soluțiile care au fost propuse până acum nu au dat rezultate semnificative, localitățile au rămas sărace, există niște tendințe alarmante în privința viitorului lor și de fapt probabil că am ajuns la momentul în care trebuie să căutăm niște soluții neordinare pentru Republica Moldova și să susținem aceste localități.”

Europa Liberă: Așa cum se menționează în prezentarea inițiativei, există dezavantaje legate de mediu, calitatea solului, poziția geografică… În aceste cazuri, nu e firească oare dorința sătenilor de a-și căuta un loc de trai și de lucru mai prielnic? Adică poate fi oprită sărăcirea unor astfel de zone și cum?

Viorel Chivriga: „Desigur că poate. Sunt unele indicii care arată că unele localități chiar au probleme foarte mari. Bine, să ajungem la unii indicatori din agricultură, luând numai patru raioane din Republica Moldova – Strășeni, Nisporeni, Călărași și Ungheni. Aici chiar o mare parte din localitățile din aceste raioane au activități de bază în economia agricolă, dar condițiile sunt foarte neprielnice. Deci, foarte multe unități teritorial-administrative au terenuri care au o bonitate destul de scăzută, sub 50 la sută. În același timp, terenurile erodate dețin o pondere tot de sub 50 la sută din suprafața terenurilor agricole. Pe de o parte, nu există activități economice și cele agricole sunt destul de firave, dar nu există o diversificare a acestor activități; pe de altă parte, apar unii indicatori care chiar sunt destul de alarmanți. Rata migrației e de peste 40 la sută, spre exemplu, lipsa unor servicii publice, cum ar fi accesul la aprovizionarea cu apă, la sanitație, drumuri foarte proaste și în același timp suportabilitatea la aceste servicii este destul de redusă.”

Europa Liberă: Bunăoară avem o localitate în care ritmul de plecare a cetățenilor este foarte mare, antreprenorii nu au condiții pentru a-și dezvolta afaceri locale. Ce măsuri de intervenție vedeți în asemenea cazuri?

Viorel Chivriga: „Eu văd foarte multe măsuri de intervenție, sunt o mulțime de fonduri în Republica Moldova care de fapt ar putea să fie deschise pentru acești oameni. Chiar dacă luăm numai bugetul național – Fondul Rutier, Fondul pentru Eficiență Energetică, Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediul Rural, Fondul de Investiții Sociale, deci aici eu cred că trebuie să fie deschisă o portiță pentru aceste localități. Poate ar fi cazul ca să existe o cotă-parte de la aceste fonduri care să fie direcționată nu prin subvenționarea unor activități în zonele defavorizate, dar numai în cazul când există niște proiecte, proiecte foarte bune, programe care ar ajuta aceste localități să aibă acces la aceste resurse financiare. În același timp, eu cred că trebuie să existe o planificare foarte strictă și pe plan economic, și pe plan social de a facilita interesul agenților economici, al investitorilor, dar și de soluționare a unor probleme stringente. În foarte multe localități deja rata mortalității depășește cu mult rata natalității. Vă spuneam de migrație. Sunt chiar niște lucruri care nu numai trebuie să fie privite cu mare atenție, dar trebuie să vină cu unele soluții ca să existe o remediere rapidă a acestor fenomene.”

Europa Liberă: Apropo de distribuirea banilor. Auzim mulți aleși locali care spun că activează în condițiile unor bugete austere, iar de cealaltă parte, primari care reușesc să aducă în localitate proiecte, ce-i drept, cu finanțare externă, dar lucrurile se mișcă. Cum se explică acest lucru?

Viorel Chivriga: „Se explică, în primul rând, prin pregătirea unor entități în cadrul primăriilor, a unor oameni care sunt apți să scrie, dar există și repartizarea – hai să spunem așa – pe deosebiri politice. Anume discrepanța în dezvoltarea localităților poate fi nu integral, dar parțial explicată anume prin existența unui astfel de fenomen. Lucrul acesta a fost foarte vizibil atunci când erau restituite resurse financiare pentru agricultură și nu numai. Dar dacă vorbim anume și de zone defavorizate, să știți că chiar inițiativele legislative, cele ale guvernului nu au sorți de izbândă atunci când nu există o viziune asupra soluționării problemelor de așa gen.”

Europa Liberă: Apropo, în această direcție, cum apreciați nivelul de dialog și comunicare, înțelegere între aleșii locali și autoritățile centrale?

Viorel Chivriga: „El poate fi privit – hai să spunem așa – ca un proces haotic. Discuții, conlucrare, apoi campanii electorale și iar apoi revenirea la un dialog normal. Ar fi foarte bine ca un astfel de dialog să fie permanent, să nu existe anume repartizarea chiar a autorităților locale, a primarilor, a aleșilor locali după criterii politice și ar trebui să existe un interes din partea tuturor de a rezolva problemele astfel ca locuitorii Republicii Moldova să nu simtă deraieri de la un cadru normal.”

Europa Liberă: Auzim tot mai des primari care spun că nu vor să stea cu mâna întinsă, că vor mai multă autonomie locală de cealaltă parte. În astfel de cazuri, cum ar trebui, iată, și cetățenii implicați?

Viorel Chivriga: „Din partea cetățenilor ar trebui să apară un interes în ceea ce privește rezolvarea în comun a problemelor satelor și orașelor din Republica Moldova. Lucrul acesta este posibil și este realizat în cadrul unor proiecte internaționale, dar de fapt interesul trebuie să fie facilitat anume prin asistența grijulie a autorităților centrale. În același timp, trebuie să existe o disimilare a bunelor practici care sunt în unele localități din Republica Moldova unde sunt implementate proiecte cu duiumul spre cele care nu au astfel de rezultate și de fapt fiecare rezultat pe lângă faptul că este disimilat, el trebuie să fie multiplicat prin acordarea de asistență. Și atunci, lucrurile se vor schimba, că într-adevăr apariția unul drum într-o localitate încă nu înseamnă că localitatea deja este pe drumul bun de dezvoltare a sa. E nevoie, în primul rând, de a rezolva niște probleme care ar ține pe loc oamenii, care ar dinamiza dezvoltarea economică a localităților și prin atragerea acelor puțini oameni care au rămas în localitate de a sprijini și nu numai de a sprijini, dar de a se implica în activitățile de bază.”

Europa Liberă: Credeți Dvs. că e nevoie de o viziune generală pentru susținerea localităților rurale sau să se meargă strict pe antreprenori? Cum îi susținem, condițiile în care se dezvoltă?

Viorel Chivriga: „Nu, nu, nu. Există interese diferite. Probabil că problemele localităților trebuie să fie rezolvate de toți împreună, de cei care sunt în localități – de primărie, de business, de sectorul asociativ, sectorul academic și de multe alte persoane, inclusiv fizice, care au interesul ca localitățile lor să rămână vii, fiindcă niște măsuri răzlețe nu duc la nimic. Noi am avut un plan de acțiuni aprobat prin hotărâre de guvern pentru o regiune defavorizată din zona Culii pentru anii 2006-2015 și acțiuni foarte bune, dar care până la urmă nu au fost realizate și nu au fost contabilizate niște rezultate bune. Aici e nevoie de o viziune nouă, de ansamblu pentru țară. Deci, localitățile care sunt defavorizate, regiunile trebuie să fie în prim-plan pentru autoritățile centrale și pentru cele locale, dar și pentru business și pentru toți cei care sunt interesați ca Moldova să se dezvolte.”

Europa Liberă: Inițiativa va avea nevoie probabil de susținerea politicului pentru a ajunge să fie realitate. Contați pe această susținere?

Viorel Chivriga: „Eu cred că începutul e bun, există un proiect de lege, există o notă informativă, există foarte mulți oameni care speră că se vor schimba lucrurile, dar aici într-adevăr e nevoie de susținere și de fapt probabil că și inițiatorii acestei inițiative vor dialoga, vor discuta, vor căuta parteneri și vor promova insistent acest proiect de lege.”

Europa Liberă: Și pe finalul acestei discuții, dle Chivriga, suntem în an electoral. Riscuri vedeți Dvs. ori s-ar putea să existe și să se întâmple așa cum s-a întâmplat în cazul altor inițiative când au fost preluate de autorități și apoi lăsate de izbeliște?

Viorel Chivriga: „În Republica Moldova de 30 de ani e campanie electorală. Probabil că trebuie să curmăm acest trend în dezvoltare și e nevoie de a căuta niște măsuri care să ne scoată cumva în lumea civilizată. Și riscuri sunt foarte multe, dar probabil că există modalități anume de a evita realizarea acestora și trebuie să ajungem la o finalitate. Situația poate fi schimbată și ea trebuie să fie schimbată.”

Europa Liberă: În speranța că aceste soluții vor fi găsite cât mai curând, dle Chivriga, vă mulțumim pentru amabilitatea de a fi alături de noi în această dimineață.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG