Linkuri accesibilitate

Olesea Cazacu: „Am pornit cu ideea de a ajuta autoritățile publice locale, satele și orașele noastre să valorifice migrația”


La Bașcalia, raionul Basarabeasca

3.400 de moldoveni din diasporă au contribuit cu peste un milion de lei pentru dezvoltarea localităților din care au plecat. Banii au fost colectați prin intermediul Asociațiilor de Băștinași, în parteneriat cu autoritățile publice locale, cei care au în grijă crearea unor noi servicii în comunitate. Ce îi determină pe moldovenii plecați să investească în satele din care au plecat, ce proiecte sunt prioritare și ce perspective creează o asemenea colaborare, la acestea și alte întrebări vom căuta răspuns de la Olesea Cazacu, coordonatoarea proiectului Migrație și Dezvoltare locală al PNUD Moldova.

Interviul dimineții la EL: cu Olesea Cazacu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:42 0:00
Link direct

Europa Liberă: Așadar, după ce în 20 de localități au fost inițiate proiecte comunitare la care au contribuit financiar, de la distanță, băștinașii, în alte 13 sate consătenii plecați au fost convinși să se implice în dezvoltarea localității, probabil mulți aleși locali și-ar dori ca oamenii mai degrabă să revină și să pună umărul de pe loc la schimbarea lucrurilor. Totuși, din experiența de până acum, cât de valoros și necesar este acest sprijin?

Olesea Cazacu: „Într-adevăr, proiectul nostru s-a pornit cu ideea de a ajuta autoritățile publice locale, satele și orașele noastre să valorifice migrația; într-adevăr, își doresc ca ei să se întoarcă, să fie aici pe loc, dar nu întotdeauna este posibil acest lucru, mai ales din cauza lipsei unui loc de muncă. Din acest punct de vedere, am decis să-i ajutăm ca să valorifice experiența lor și nu doar cea financiară, dar și experiența lor umană pe care au acumulat-o acolo peste hotare, unde sunt plecați, pe care s-o utilizeze la dezvoltarea localității de baștină. Așa cum am auzit și în reportaj și la fel în emisiunea „Pur și simplu”, în foarte multe localități, satele se umplu de viață în ajunul sărbătorilor de Paști sau Crăciun și poate vara. În rest, oamenii au foarte puțin interes comun cu cei de acasă, poate comunică cu rudele…”

Europa Liberă: Și astfel îi conectați la realitățile zilnice din satele din care au plecat?

Olesea Cazacu
Olesea Cazacu

Olesea Cazacu: „Da, exact. Ei comunică poate cu rudele, dar mai puțin cu autoritățile locale și imaginea pe care și-o fac despre Republica Moldova de multe ori este eronată, că aud că nu se face nimic sau lucruri de genul acesta. Și atunci am ajutat autoritățile locale să ia legătura cu ei, în primul rând, on-line, ca să fie conectați la localitățile de baștină, să vadă că autoritățile locale încearcă cel puțin să facă ceva cu bugetele austere pe care le au și să le solicite sprijinul nu doar financiar, dar și să se consulte referitor la prioritățile locale, pentru că mulți, chiar dacă acum sunt plecați, se gândesc că ar vrea să revină într-un viitor mai puțin apropiat sau mai îndepărtat. Și atunci sunt și ei interesați ca să vină acasă și să aibă drumuri mai bune, să aibă apă, canalizare, iluminat stradal… Deci, niște servicii mai bune de care să beneficieze fie părinții lor, rudele care au rămas, fie și ei într-un viitor oarecare.”

Europa Liberă: Izbânda de până acum a fost prima etapă în care 20 de localități au fost conectate la acest proiect ce a arătat? Ce lipsuri din sate au întâietate la finanțare?

Olesea Cazacu: „Eu lucrez în acest domeniu de mai mulți ani și de mai mulți ani sprijinim autoritățile locale cu diferite proiecte și de fiecare dată tipul proiectului este alegerea locală. Și am urmărit cum dacă mai mulți ani în urmă, poate zece, erau prioritare grădinițele și școlile, acum mai puțin. Înțelegem că în mare parte s-au rezolvat niște probleme stringente în

Mai prioritare sunt drumurile locale și lipsa apei și a unui sistem de canalizare...

majoritatea localităților în sectorul educațional, mai ales de când școlile au autonomie financiară și deja se autoadministrează, mai prioritare și sondajele de fapt arată că sunt drumurile locale și lipsa apei și a unui sistem de canalizare, dar proiectele noastre în marea majoritate s-au axat, au fost și de acestea, dar și pe renovarea parcurilor, pe gestiunea deșeurilor, pe dezvoltarea economică locală și construcția unei piețe agricole locale. În fiecare localitate depinde de specificul său și de necesitățile sale.”

Europa Liberă: Anunțați că proiectele au fost selectate de primării în urma consultării cetățenilor prin sondaje on-line, chestionarele au fost completate atât de populația locală, cât și de băștinașii din diasporă. Funcționează cooperarea la distanță, nu se văd uneori diferit nevoile de aici și de peste hotare? Ajung la un numitor comun, este posibil acest lucru?

Olesea Cazacu: „Am avut și cazuri când autoritățile locale au avut unele priorități, dar în urma consultării cu populația, inclusiv cu cei plecați, aceste priorități au fost de fapt altele; au fost identificate ca fiind altele și am mers pe alegerea populației, pe alegerea migranților din acest punct de vedere. Nu putem să zicem că ele se văd poate altfel, doar că de multe ori pentru anumite priorități este nevoie de anumite sume de bani. Să zicem poate și mai mari decât proiectele pe care le avem. Și atunci cumva și autoritățile locale se uită la acele priorități pe care le pot soluționa cu suma de bani pe care o oferă Guvernul Elveției în acest caz și pe care o pot colecta și de la migranți.”

Europa Liberă: Și celelalte nevoi rămân cumva în așteptarea unor alte surse?

Olesea Cazacu: „Nu neapărat. Celelalte nevoi depind iarăși de volumul finanțării necesare. Chiar după primele 23 de localități cu care am făcut primele proiecte, acum au relansat și alte proiecte, adică au trecut la următoarele priorități din listă. Undeva au mai găsit din bugetul local, undeva au mai identificat niște fonduri de la alți donatori și au lansat campanii noi de colectare de fonduri ca să poată să le realizeze.”

Europa Liberă: Am să apelez acum la spiritul Dvs. de observație, dna Cazacu. În localitățile în care au demarat astfel de proiecte s-a schimbat felul de înțelegere a ideii de implicare, participare civică? Mă refer aici și la populația locală.

După primele 23 de localități cu care am făcut primele proiecte, acum au trecut la următoarele priorități din listă...

Olesea Cazacu: „Da, s-a schimbat; s-a schimbat din ambele părți, atât la autoritățile publice locale, cât și la populația locală, pentru că oamenii atunci când participă la primele etape de implementare a unui proiect, mai târziu vor cere mai mult. Și lucrul acesta se vede foarte, foarte bine. Oamenii se interesează la ce etapă, unde s-a ajuns, ce s-a făcut cu banii și cum funcționează. Să zicem, dacă a fost procurat un autogreder care repară drumurile, cum funcționează el? Dacă nu funcționează, ce se întâmplă? Deci sunt mai implicați măcar și la punctul acesta de a se informa despre ceea ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Dar autoritățile locale cum percep aceste realizări – și le trec în cont ca reușite personale sau a întregii comunități? Care este situația?

Olesea Cazacu: „În fiecare din aceste localități a fost creată o asociație de băștinași și autoritățile locale de fiecare dată când comunică despre aceste reușite, ei informează că este un proiect comun al asociației de băștinași și autorităților publice locale.”

Europa Liberă: Primăriile din proiect au fost selectate prin concurs. Totuși, vreți să vă asigurați că proiectul va fi administrat corespunzător și poate fi măsurată voința autorităților locale sau cum se întâmplă?

Olesea Cazacu: „Vă referiți la faptul că a fost concurs la început?”

Europa Liberă: Exact.

Olesea Cazacu: „În primul rând, pentru că fondurile pe care le avem sunt limitate și nu putem lucra, din păcate, în 900 de primării, câte le avem. Deci trebuia să selectăm în felul acesta și ni s-a părut corect să facem un concurs, dar să nu selectăm, mă rog, la indicația cuiva sau a unuia din birou. Deci, asta în primul rând; în al doilea rând, activitățile pe care le-am realizat împreună cu ei după aceea au necesitat foarte mult lucru, foarte mult voluntariat, fiindcă nu sunt niște activități care sunt salarizate, dar în același timp necesită foarte multă implicare. De aceea am vrut ca ei să-și exprime dorința de a se implica, să fie una pe care să o câștige, să nu fie ceva care vine pe de-a gata și pe urmă nu se implică și nu participă.”

Europa Liberă: Insistența a fost cerută?

Olesea Cazacu: „Da. S-a cerut într-adevăr și am văzut de la ei că mai ales la început spuneau că „vai, într-adevăr, sunt foarte multe lucruri de făcut”. Ca să restabilești această legătură, trebuie să comunici permanent, să faci baza de date, să cauți, să identifici, să organizezi evenimente, activități ș.a.m.d. Și i-am văzut de multe ori destul de copleșiți cu lucrul acesta, dar mai aproape de finalul implementării proiectului am văzut că s-a schimbat această retorică, că ei au văzut rezultatele și cât de mult contează dacă se implică oamenii și cât de multe pot face mai mulți oameni împreună comparativ cu doar autoritatea publică locală și au fost schimbări.”

Ei au văzut rezultatele și cât de mult contează dacă se implică oamenii și cât de multe pot face mai mulți oameni împreună...

Europa Liberă: Apropo, pe final contează rezultatul sau și felul în care este administrat proiectul, utilizarea eficientă a banilor? Aceste aspecte sunt luate în considerare de cei care trimit bani?

Olesea Cazacu: „Da, sigur, sunt luate în considerare și de ei, și de noi. Modul în care se administrează proiectele este unul critic și crucial pentru continuarea cooperării cu băștinașii mai departe. Mă refer la faptul că, dacă sunt unele probleme, neînțelegeri sau neclarități, atunci cu siguranță și mai departe deja continuarea va fi mai problematică, dar dacă se implementează transparent și se comunică la fiecare etapă, atunci oamenii sunt înaripați și dornici să mai realizeze activități pentru localitatea lor de baștină.”

Europa Liberă: Și-au onorat această obligație participanții?

Olesea Cazacu: „Da. Desigur, noi am urmărit acest proces, l-am monitorizat îndeaproape. Ei au comunicat inclusiv prin instalațiile on-line, de transmitere on-line a ședințelor consiliilor locale, a tuturor licitațiilor, proceselor la care etapă au fost, au comunicat transparent despre fondurile adunate, au scris, chiar dacă era vorba despre un căpețel de tăbliță și materiale informative despre sumele colectate și cum ele au fost valorificate.”

Europa Liberă: Dna Cazacu, cum se împacă acest proiect cu ideea că autoritățile locale trebuie să aibă în grijă dezvoltarea satului, idee pe care o împărtășesc mulți cetățeni sau cu cazurile în care aleșii locali nu sunt suficient de incisivi pentru a atrage proiecte locale?

Olesea Cazacu: „Într-adevăr, în general, dezvoltarea nu putem spune că este doar în mâinile autorității publice locale, fiecare dintre noi are menirea într-un fel să participe prin ce poate la dezvoltarea localității sale de baștină. Sunt multe cazuri în care oamenii sunt mai puțin doritori de a se implica anume din acest motiv pe care l-ați evidențiat și Dvs., dar le explicăm atunci că bugetele locale sunt limitate și dacă ne oprim și așteptăm ca primăria să facă doar cu puterile proprii chiar și fără niciun fel de proiect, poate să dureze ani în șir până când vor avea niște servicii publice de calitate. De aceea, implicându-se și ei, și donatorii, și alți parteneri, rezultatele sunt mai vizibile, mai aproape, mai palpabile și aceasta este doar în beneficiul tuturor.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG