Linkuri accesibilitate

Igor Corman: „Problema nu e Estul, sau Vestul, problema este cum să ne administrăm mai bine aici acasă”


De ce integrarea europeană nu a devenit o idee națională, cum să reziste Moldova presiunilor Rusiei și cum se pot reuni cele două maluri ale Nistrului? În ajunul Zilei Independenței, în dialog cu fostul președinte al Parlamentului.

Europa Liberă: De unde a pornit Republica Moldova ca stat independent și unde a ajuns? Vă pun această întrebare acum, în ajun de 27 august, când se vor marca 26 de ani de la proclamarea independenței.

Igor Corman: „20-30 de ani nu este chiar atât de mult în plan istoric. Asta este foarte mult pentru viața noastră omenească. Noi suntem în regiunea în care suntem și nu se schimbă lucrurile chiar atât de repede. Iată, dacă vorbim de Germania, acolo universitatea exista la Heidelberg în secolul XIII, cu patru facultăți deja, în regiunea noastră, în tot spațiul românesc, nu doar în Moldova, este secolul întunecat secolul al XIII-lea. Nici izvoare scrise nu avem, deci, a fost tot timpul așa o reținere în dezvoltare în anumite regiuni în comparație cu alte regiuni, fiindcă totul este în comparație. Trebuie să vedem și partea plină a paharului, nu tot timpul să ne plângem că este mai rău. Este mai rău decât unde? Decât în Germania? Da, dar sunt și alte regiuni pe acest glob și eu cred că moldovenii…”

Europa Liberă: Albania, o țară care a avut un parcurs asemănător cu cel al Republicii Moldova, dar vedeți unde a ajuns? Țările Baltice care la începuturi…

Igor Corman
Igor Corman

Igor Corman: „Este adevărat. Trebuie să ne comparăm cu alții care au fost într-o situație nu prea îndepărtată și au reușit și mai multe, este corect, dar nu trebuie să uităm că sunt multe alte țări pe glob care o duc mai rău decât noi și ei când vin (eu cunosc astfel de cazuri) și găsesc un loc de muncă aici, în Moldova, ei nu înțeleg de ce pleacă moldovenii dintr-o astfel de țară frumoasă.”

Europa Liberă: Dar Dvs. aveți o explicație de ce pleacă moldovenii?

Igor Corman: „De atâta că ei vor să trăiască mai bine și după ce au descoperit aceste regiuni – Italia, Germania, Spania, Portugalia – unde și condițiile sunt mai bune, infrastructura este mai bună și ei pot să aibă și salarii mai bune, sigur că ei pleacă.”

Europa Liberă: Acolo lucrează 300-400 de mii de moldoveni, în Rusia sunt aproape jumătate de milion de moldoveni.

Igor Corman: „Apropo, eu vreau să vă zic că, iată, în întreprinderea noastră, pe care o avem acum la Orhei, bine, sunt și tineri moldoveni care au fost peste hotare și au revenit acasă, și mă bucură acest fapt, dar avem chiar și un italian, care are studii superioare, a lucrat acolo, în Italia, dar, fiind căsătorit cu o moldoveancă, a venit „acasă”. A auzit de noi, a venit la noi și lucrează fericit la întreprinderea noastră.”

Europa Liberă: Domnul Corman, și totuși, pe parcursul acestei perioade de 26 de ani, foarte multă lume a zis că factorul geopolitic joacă în detrimentul dezvoltării Republicii Moldova. Dvs., ca și istoric, ce credeți despre această geopolitică care se face inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova?

Igor Corman: „Nu știu ca istoric sau ca fost istoric, sau…”

Europa Liberă: Și ca politician?

Igor Corman: „…am mai fost și prin politică vreo șase ani și tot timpul am fost pe poziția că această dezbatere geopolitică nu este în folosul Moldovei. Eu sunt foarte mirat, eu credeam, atunci prin 2010, că aceste dezbateri geopolitice deja încetează, oamenii au înțeles că nu este problema Estul, Vestul… Problema este cum să ne administrăm mai bine aici, acasă, să avem relații normale și cu Estul, și cu Vestul, urmându-ne calea noastră de integrare europeană.”

Europa Liberă: Dar vedeți că s-a ajuns în 2017 când politica externă este văzută în mod diferit de către instituția prezidențială și de către Legislativ și Guvern?

Probabil, politicienii profită de polarizarea societății...

Igor Corman: „Păi, asta vă și spun că credeam prin 2010 că deja este în trecut această dezbatere și acum constatăm cu uimire că este și mai gravă această polemică. Noi tot timpul am avut viziuni diferite în societatea noastră. Acesta este caracterul societății noastre, reieșind din plasarea noastră geografică, din trecutul nostru – și sovietic, și care-l avem acum, așa mai proeuropean, am fost și parte a României, este trecutul nostru și sunt anumite explicații de ce avem naționalități diferite aici, în țară, cu viziuni diferite, care vorbesc limbi diferite, dar politicienii, în primul rând, sunt cei care pun aceste accente și nu le-ar fi pus, dacă nu ar fi fost în interesul lor. Probabil, ei profită de la o astfel de polarizare, fiindcă politicienii gândesc doar într-o direcție – cum să meargă la alegeri și să obțină mai multe voturi? Atâta timp cât nu vom ajunge în situația în care toate dezbaterile politice să se axeze pe modele de dezvoltare economică, politica fiscală, politica impozitară, iată atunci vom ajunge la concluzia că într-adevăr lucrurile s-au schimbat, dar când se revine doar la retorica geopolitică, este cel mai simplu.”

Europa Liberă: De ce-i vine atât de greu cetățeanului să tragă concluzia cine-i vrea mai mult binele Republicii Moldova – Estul sau Vestul, Federația Rusă sau UE?

Igor Corman: „Păi, dar de ce este mai ușor să pui accentul pe dezbateri geopolitice, istorice, lingvistice? Este mai ușor să ajungi la mintea omului. Rostul politicienilor nu este ca să crească cultura politică a cetățeanului, dar este să-i obțină votul. Asta este că noi, cetățenii, trebuie să gândim un pic altfel și să mai alegem un pic retorica care vine din partea politicienilor, geopolitica ș.a.m.d. și să încercăm să vedem dincolo de această retorică ce se ascunde. Cine sunt acei politicieni care într-adevăr au calități mai bune de administrare a țării, care pot până la urmă să ne prezinte o guvernare mai bună. Deci, aici ar trebui cetățeanul, în primul rând, să privească.”

Europa Liberă: Ca și fost politician, diplomat, să vă întreb: Cum ar trebui gestionate relațiile cu Rusia și cu UE, astfel încât cetățenii să creadă în viitorul acestui stat?

Igor Corman: „Întrebarea pe care o puneți este de milioane, fiindcă am crezut și eu că se poate de făcut acest lucru și mesajul nostru din 2009 până la alegerile din 2014 a fost unul constant – asta este decizia noastră de a ne dezvolta pe calea integrării europene, cu sprijinul Uniunii Europene, dar să facem tot posibilul ca să înțeleagă și cei din Est. Cei din Est cine sunt? Rusia, până la urmă. Noi zicem „cei din Est”, de fapt, este vorba de Rusia.”

Europa Liberă: Și mai ales că Moscova nu vede cu ochi buni acest parcurs european al Moldovei?

Igor Corman: „Ei bine, nu vede cu ochi buni, e foarte clar. Și nici n-o să vadă niciodată, fiindcă Moscova este în concurență cu Europa de Vest, în primul rând, și cu Statele Unite. Deci, ei sunt jucători mari, ei tot timpul vor fi în concurență și Moscova tot timpul a văzut Moldova ca o fostă grădină și are așa o gelozie față de țara noastră – cum așa?...”

Europa Liberă: Dar ar trebui să se împace cu gândul că statul trebuie să-și decidă de unul singur soarta?

Este o problemă și faptul că societatea noastră nu este unită în jurul unei elite politice, în primul rând, fiindcă o elită politică sănătoasă trebuie să unească societatea...

Igor Corman: „Dar eu cred că, dacă ar fi fost pe o perioadă – un cinci, zece ani – o elită politică aici, în Moldova, care ar fi avut aceeași poziție, așa cum s-a întâmplat și în alte țări, bine, dezbateri politice pe toate subiectele care doriți, dar nu ceea ce ține de integrarea europeană. Atunci eu cred că până la urmă ar fi acceptat și ar fi înțeles și Rusia, dar când se vede că societatea este divizată și când ei văd că au sprijin, bineînțeles că ei folosesc acest lucru prin emisarii lor, prin alte metode, pe care le cunoaștem noi foarte bine. Este o problemă și faptul că societatea noastră nu este unită în jurul unei elite politice, în primul rând, fiindcă o elită politică sănătoasă trebuie să unească societatea. Până când nu vom ajunge la acest lucru, ne vom tot zbate. Noi tot vorbim de necesitatea unei idei naționale. Care este această idee națională? Dacă nici ideea de integrare europeană nu a funcționat, fiindcă nu este vorba doar de o alegere geopolitică integrarea europeană, cred că aici nu s-a reușit să se ajungă la oameni. Prin integrarea europeană se înțelege o viață mai bună, se înțelege instituții puternice, cu adevărat democratice, se înțelege investiții serioase, de lungă durată și multe alte lucruri. Dar până la urmă, probabil, a lucrat mai mult mesajul că e o alegere geopolitică, și nu o alegere de civilizare, de dezvoltare, în folosul tuturor oamenilor și nu doar al moldovenilor, dar și al altor naționalități, cei care vorbesc și alte limbi, toți cei care suntem cetățeni ai Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Chiar credeți că, după 26 de ani, nu s-a putut să se debaraseze societatea de această noțiune de separatism, pentru că, dacă e să te uiți peste Nistru, relațiile dintre Chișinău și Tiraspol nu sunt bune. Uneori se mai înfierbântă și relația dintre Chișinău și Comrat. Cum să faci ca cetățenii acestui stat să-și dea seama că viitorul le aparține tuturor, în comun să trăiască?

Igor Corman: „Asta este. Atâta timp cât nu este un mesaj clar promovat de o elită politică consolidată, respectiv, iată vedeți, avem probleme nu doar la Comrat. La Comrat s-a mai liniștit un pic acum situația, vedeți și acolo depinde de ce lideri au, dar toți cei care privesc alte televiziuni și aud alte mesaje, dacă nu ajunge mesajul de aici, de la noi de acasă, de la Chișinău, atunci este o problemă, ca să nu mai vorbesc de Transnistria. Transnistria de-acum, știți, după atâția ani, peste 26 de ani de când nu mai suntem împreună, fiecare an care trece ne îndepărtează și mai mult. Acolo apar generații noi, educate total în altă direcție și dacă noi nu suntem atractivi

Dacă noi nu suntem atractivi pentru toți cei care trăiesc, locuiesc aici, în partea dreaptă a Nistrului, cum să fim atractivi pentru cei din partea stângă a Nistrului?...

pentru toți cei care trăiesc, locuiesc aici, în partea dreaptă a Nistrului, cum să fim atractivi pentru cei din partea stângă a Nistrului? Când s-a unificat Germania, era clar pentru toți germanii din Est că unificarea cu Germania de Vest le aduce o viață mai bună, căci era puternică Germania de Vest, avea resurse financiare, deși și până în ziua de azi și acolo sunt nostalgici care credeau că atunci când erau tineri și frumoși viața era mai bună, dar a funcționat acest lucru. În cazul nostru, noi atât de atractivi nu am fost niciodată pentru Transnistria. Noi nu am avut acea putere economică, noi n-am avut sprijin din afară și asta e o problemă. Când au venit americanii cu Planul Marshall pentru Europa, a fost un impuls pentru dezvoltare pentru aceeași Germanie foarte puternic, pentru Germania de Vest. Păi, în cazul nostru, în afară de mici proiecte, așa, de poduri peste Nistru, de fapt, nu s-a venit cu o ofertă în măsura în care într-adevăr să dea încredere tuturor că unificarea este în interesul tuturor și viața va fi mai bună, dar să nu uităm și de faptul că neîncrederea între cei care guvernează la Tiraspol sprijiniți, la rândul lor, de cei care guvernează la Moscova și cei pe care-i avem la Chișinău. Sunt o mulțime de aspecte care ne explică faptul că nu este chiar atât de simplu și nu suntem noi, cu părere de rău, în putere să fim foarte optimiști întru apropiere.”

Europa Liberă: Dar, ținând cont de situația din regiune, credeți că există șanse să fie soluționată această problemă transnistreană?

Igor Corman: „Nimeni niciodată nu a crezut în reunificarea Germaniei. Atunci când a căzut zidul, cei care erau la guvernare la Bonn au rămas surprinși și s-au grăbit să ajungă la demonstrație ca să țină cuvântări. Niciodată nu putem ști ce evoluții vor urma. Eu cred că situația care este acum nu va fi veșnică. Este o întrebare de timp. Depinde în ce direcție se vor schimba lucrurile. Noi toți suntem interesați și dorim foarte mult ca într-un proces de dezvoltare normală, chiar dacă va dura mai mult timp, dar pașnică, să se ajungă la ceea ce ne dorim – să fim o țară, o țară frumoasă, dar nu sunt Nostradamus, nu mă întrebați când se va întâmpla acest lucru.”

Europa Liberă: Dar sub care umbrelă Moldova își asigură securitatea?

Igor Corman: „Sub umbrela Domnului, probabil. Sub umbrela Domnului, fiindcă eu nu știu cât poate să dureze independența noastră reală și cât de mult ne-am fi putut apăra în caz dacă se întâmplă ceva, fiindcă nu avem umbrela NATO, nu suntem parte la articolul 5 care prevede că, dacă cineva într-o zi își face planuri, atunci să avem această umbrelă. Dar alte umbrele în zonă nu cunosc.”

Europa Liberă: Dvs. credeți în viitorul Moldovei? E o întrebare pe care o adresez multor cetățeni.

Sub umbrela Domnului...

Igor Corman: „Eu cred, în pofida tuturor greutăților prin care am trecut, trecem. Eu, totuși, văd și partea plină a paharului – nu trebuie să zicem că este tot mai rău și mai rău, și mai rău. Nu, eu văd și multe lucruri bune. Și apropo, eu am lipsit de mai multe ori pe perioade mai lungi din țară și de fiecare dată când reveneam, în comparație cu cei care sunt la fața locului și poate aceste schimbări ochiul nu le observă, dar eu tot timpul le-am văzut aceste schimbări. Și le văd și acum.”

Europa Liberă: Domnul Corman, de ce lipsește mesajul pozitiv în societate, pentru că acum, dacă e să stai și să te gândești la declarațiile pe care le fac politicienii, fie dintr-o tabără, fie din alta, toate sunt critice?

Igor Corman: „Dar de ce noi… Dar nu v-ați gândit când noi vorbim despre ce se întâmplă în țară, despre viitorul țării, de fiecare dată toți se gândesc la guvernare și la politicieni. Depinde foarte mult sigur că de guvernare, ei vin cu mesajele, ei vin cu politici, dar țara suntem noi, totuși, dacă fiecare la locul lui…”

Europa Liberă: Dvs. faceți acum aluzia ceea că nu întreba ce face țara pentru tine, întreabă ce faci tu pentru țară?

Igor Corman: „Nu, eu aș spune chiar mai pragmatic, decât a spus-o Kennedy atunci. A fost și el tot cu expresii de PR așa, ca pe timpurile lui. Dar eu aș spune chiar mai pragmatic, eu cunosc mulți gospodari în țara asta care fac lucruri frumoase și sunt optimiști. Chiar dacă oamenii sunt așa, mai pesimiști, în rezultatele alegerilor, dar ei trebuie să nu uite că, totuși, ei aleg. Și atunci este ziua lor, ziua alegerilor. Și depinde – cum își aștern, așa vor și asculta mesaje în următorii patru ani de zile. Asta este regula democrației, cu toate plusurile și minusurile. Cum spunea Churchill: e proastă democrația, dar nimic mai bun omenirea n-a inventat, așa că trebuie să ne gândim pe cine alegem și la Președinție, și în Parlament. Parlamentul își va alege Guvernul pe urmă.”

XS
SM
MD
LG