Linkuri accesibilitate

Cristina Țărnă: „CNA are nevoie de o foarte amplă campanie de integritate și în interior”  (VIDEO)


Interviu cu fosta dirctoare adjunctă a Centrului Național Anticorupție.

Cristina Țărnă a demisionat din funcția de directoare adjunctă a Centrului Național Anticorupție după ce guvernul anunțase că vrea să treacă agenţia de recuperarea a bunurilor infracţionale din subordinea CNA în cea a Ministerului Finanţelor. Între timp, partidele aflate la guvernare au renunțat dar într-un interviu cu Europa Liberă, Cristina Țărnă vorbește și despre alte probleme cu care s-ar putea confrunta agenția de recuperare a bunurilor infracționale, agenție create și cu ideea de a ajuta la recuperarea banilor din băncile devalizate. Un interviu de Liliana Barbăroșie.

Europa Liberă: Ultimii patru ani ați fost vice-director la CNA, v-ați ocupat de prevenția corupției, ați organizat campanii anti-corupție, ați participat la scrierea de legi anti-corupție, ați scris rapoarte, analize anti-corupție pe legile scrise de alte instituții. Și, la un moment dat, ați plecat, o plecare care ar putea să însemne că mitul unei adevărate lupte cu corupția în Republica Moldova s-a prăbușit.

Cristina Țărnă: „N-aș vrea să cred că odată cu plecarea mea se prăbușește un mit, n-aș vrea să cred că prezența mea în cadrul autorităților statului responsabile de contracararea corupției a însemnat un mit, chiar vreau să cred că am reușit să fac ceva pentru a lansa această luptă. Sunt oameni care au potențial, au capacitatea și am toată încrederea că o să se descurce. E mai important să nu fie opriți, să nu fie lipsiți de susținerea managerială necesară pentru a-și face meseria, asta este cel mai important.”

Europa Liberă: Dar haideți să ne uităm la contextul în care ați plecat. Agenția pentru recuperarea bunurilor infracționale, de crearea căreia v-ați preocupat și dumneavoastră în ultimii doi ani, s-a încercat, cumva, să fie re-subordonată de la CNA către FISC. Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a declarat că ar vrea ca CNA să devină un fel de avocat al businessmanilor și nu o instituție punitivă. Se încearcă, cumva, anihilarea CNA?

Cristina Țărnă: „Nu pot fi de acord cu ideile care au fost vociferate în spațiul public de către ministrul Justiției, referitor la felul în care dumnealui vede rolul CNA mai departe. Mai mult decât atât, trebuie să spun că asemenea declarații pot fi chiar periculoase pentru parcursul european al Republicii Moldova. Din simplul motiv că această instituție, dacă vă amintiți bine, în anul 2012, a fost reformată din CCCEC în CNA, pentru că era o condiționalitate foarte importantă pentru Planul de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană și una dintre condițiile acelui plan era să transforme fosta instituție în una independentă față de Guvern, capabilă să lupte cu corupția la nivel înalt. În momentul în care Ministrul Justiției anunță că CNA trebuie redus la a lupta cu corupția mică și foarte mică, asta înseamnă un derapaj foarte clar de la ceea ce prevedea Planul de liberalizare a regimului de vize.”

Europa Liberă: Dar ce vrea ministrul lucrul acesta?

Cristina Țărnă: „Eu nu cred că dumnealui chiar dorește lucrul acesta, probabil că ar putea să nu mai țină minte toate aceste detalii care țin de lupta împotriva corupției.”

Europa Liberă: De ce ați plecat atunci?

Cristina Țărnă: „Pentru că nu aveam o altă posibilitate de a mă face auzită, în momentul în care s-au precipitat atâtea modificări care, din punctul meu de vedere, însemnau un derapaj. Deci, Agenția de recuperare, dacă ar fi fost trecută la FISC – vă dați seama FISC-ul depinde de Ministerul Finanțelor, Ministerul Finanțelor este o structură guvernamentală, adică depinde de numiri politice – ori asta înseamnă extinderea controlului politic asupra unei agenții care ar trebui să funcționeze în mod independent.”

Europa Liberă: Transparency International, prin expertul lor, fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruți, spunea că „noile metodologii de evaluare, anumite proceduri aplicate de CNA, sunt impuse inclusiv de partenerii de dezvoltare și sunt monitorizate. Respectiv, pentru beneficiarii furtului bancar această situație creează un disconfort, o incertitudine și, pentru a se asigura, se face această inițiativă de reamplasare a subordinii de la CNA către administrația fiscală”. Ce credeți despre asta?

Cristina Țărnă: „Nu am de unde să știu și nu vreau să mă lansez în declarații care ar avea conotație politică.”

Europa Liberă: Dar CNA nu poate face chiar ce vrea pentru că e monitorizată de partenerii externi? Se poate spune asta?

Cristina Țărnă: „CNA este o instituție despre care nu putem să spunem că este o instituție de capul ei. Deci, i se dau garanții de independență și anumite responsabilități. Deci, CNA este instituția care are un mecanism foarte clar de responsabilizare față de plenul Parlamentului – prin procedurile de numire și de destituire a conducerii instituției, prin rapoartele anuale pe care trebuie să le dea și pe urmă independența funcțională pe care o are față de Guvern. Totodată, CNA se supune legilor acestui stat, care sunt votate de Parlament. Și în momentul în care Parlamentul îi modifică mandatul, fie la inițiativa Ministerului Justiției sau a oricărui alt actor care are drept de inițiativă legislativă, atunci regulile de joc se schimbă și pentru CNA. Acum, trebuie să recunoaștem că foarte multe legi și reforme care au fost promovate s-au făcut, într-adevăr, pentru că există condiționalități și, Slavă Domnului, din partea partenerilor de dezvoltare, care au trasat un drum de la care au grijă să nu ne abatem. Din punctul meu de vedere, cele care au fost anunțate exact dinainte de demisia mea, ar fi însemnat o clară deviere de la acest drum. Slavă Domnului că s-a anunțat deja decizia că s-a renunțat la subordonarea Agenției către administrarea fiscală.”

Europa Liberă: Apropo, de ce credeți că autorii au renunțat, că doar nu s-au speriat de plecarea dumneavoastră?

Cristina Țărnă: „Eu cred că nu s-au speriat de plecarea mea, cu siguranță. Eu cred că au existat discuții cu partenerii de dezvoltare, presupun eu, cel puțin am auzit mai multe păreri. Știu că e un subiect care interesează foarte mult atât Uniunea Europeană, cât și Banca Mondială, dar și Statele Unite ale Americii, din câte știu eu. Această Agenție și funcționarea ei este importantă și pentru Kroll, pentru că ei, toată această perioadă au avut nevoie de un partener național care să se preocupe exclusiv de acest subiect. Și de aceea, am făcut acest pas, neavând posibilitatea să atrag atenția de o altă manieră asupra acestor involuții. Or pentru mine chiar contează ceea ce s-a făcut în ultimii ani, pentru că, personal, am muncit foarte mult la multe dintre legile și reformele care s-au făcut, țin prea mult la ele ca să nu fi tras acest semnal de alarmă.”

Europa Liberă: V-ați ocupat în CNA de prevenția corupției. Sunt curioasă, totuși, de ce ați acceptat această funcție? De ce nu ați insistat pe responsabilități legate de investigație, de mersul anchetelor?

Cristina Țărnă: „Pentru că, venind din societatea civilă, exact de subiectul prevenirii corupției m-am și ocupat. Am lucrat la Centrul de analiză și prevenire a corupției împreună cu alți colegi la expertiza anti-corupție a proiectelor de legi. Și nu vă imaginați ce potențial imens are acest instrument în a nu permite schemelor de corupție să devină legale sau să fie legalizată prin intermediul legilor și hotărârilor de Guvern.”

Europa Liberă: Totuși, e rolul doi, nu e rolul întâi.

Cristina Țărnă: „Din punctul meu de vedere, e rolul întâi – prevenirea corupției. Pentru că este mult mai bine să „vaccinezi” populația decât să-i „internezi pe toți în spital”. Și, din păcate, la noi se înțelege lucrul acesta mai puțin decât se înțelege în Vest, de asta sunt și mult mai puțini parteneri de dezvoltare interesați în activități de prevenire decât în activități de combatere. E firesc lucrul acesta. Atâta doar că noi reacționăm la spectacole, la fumigene, la drame și mult mai puțin la anumite lucruri, poate chițibușate, poate puțin înțelese de unii, dar care permit să se țină lucrurile sub un anumit control și permit să nu se declanșeze anumite scheme despre care nimeni nu vorbește ulterior, pentru că ele, de fapt, nu s-au întâmplat.”

Europa Liberă: Din afară, lucrurile s-au văzut într-un anume fel. Dumneavoastră, prin expertizele anti-corupție pe care le-ați dat pe legi, prin campaniile anti-corupție, de fapt, ați făcut o imagine bună CNA-ului, unui CNA care a continuat să lase impresia că instrumentează dosare politice. Credeți că s-a meritat să faceți o imagine bună acestui CNA?

Cristina Țărnă: „Eu nu cred că m-am ocupat de imaginea CNA. Pentru mine, pe lângă imaginea instituției, în primul rând, au contat efectele pozitive ale activității de prevenire a corupției, pe lângă activitatea de expertiză.”

Europa Liberă: Totuși, CNA, în perioada asta, nu a atins aproape deloc partidul guvernării.

Cristina Țărnă: „Eu nu pot să mă refer la ceea ce au făcut colegii de la combatere. Ceea ce pot să spun cu siguranță este că CNA are nevoie de o campanie de integritate, nu doar pe exterior, pe care am promovat-o împreună cu colegii de la prevenire, ea are nevoie de o foarte amplă campanie de integritate și pe interior.”

Europa Liberă: Or, într-un recent spot, bănuiesc că l-ați inspirat, oamenii sunt învățați că, de fapt, corupția e atunci când casa e înscrisă pe soacră, mașina pe cumnat, când ești nevoit să ascunzi tot ce ai agonisit. Iar jurnaliștii de la Ziarul de Gardă, ați văzut, cu siguranță, au analizat declarațiile de avere și interese ale angajaților CNA și au observat că majoritatea șefilor de acolo, foștii dumneavoastră colegi, au salarii de circa 20 de mii de lei, dar conduc mașini de lux, trăiesc în case de milioane, majoritatea acestor bunuri nu sunt înscrise, de fapt, pe ei, în mod oficial. Cum să înțelegem asta?

Cristina Țărnă: „Pot să spun că, având același salariu, fiind patru ani, aproape, în funcția de director-adjunct, la mine nu s-a schimbat apartamentul, cum nu aveam mașină, așa și nu am. Deci, practic, stilul de viață la mine și familia mea a rămas același. Poate alții sunt mai descurcăreți, eu nu știu, dar am colegi de la prevenire care vin și pleacă cu transportul public la serviciu, stau în chirie și vin cu transportul public și cu greu se decid să intre într-o ipotecă ca să-și asigure propria locuință. Eu nu vreau să spun că lucrurile stau diametral opus la colegii de la combatere. Dar, cu siguranță, e evident că vulnerabilitățile sunt cu mult mai mari dacă lucrezi în zona care te pune în contact direct cu subiectul investigației.”

Europa Liberă: Sunteți autoarea analizelor anti-corupție, a riscurilor de corupție pe legea amnistiei capitalului și cetățenia contra-investiției?

Cristina Țărnă: „Cetățenie contra-investiție – nu. Ceea ce ține de expertiza cu privire la liberalizarea capitalului și amnistia fiscală, am fost, într-adevăr, co-autor și coordonator al acelei expertize din simplul motiv că, la începutul acestui an, am schimbat metodologia de expertiză, am făcut-o mult mai exactă, mai punctată.”

Europa Liberă: Ați spus în expertiza pe legea amnistiei capitalului că e o formă de spălare a banilor de proveniență dubioasă, că contravine interesului public, atentează la securitate Este ciudat că ați fost lăsată să emiteți o așa expertiză.

Cristina Țărnă: „Pot să vă spun un lucru: în funcția pe care am avut-o nu m-am simțit vreodată limitată de nimeni. Deci, am mers cu această expertiză la domnul director și i-am zis că eu o semnez anume așa și dacă ar avea ceva împotrivă, sunt gata să-mi dau demisia în acel moment, pentru că eu cred că trebuie să fie anume așa. Și el a zis că nu este nevoie, pentru că întotdeauna mi-a oferit libertatea de care am avut nevoie.”

Europa Liberă: V-ați bucurat când s-a retras proiectul, probabil?

Cristina Țărnă: „Da, la fel m-am bucurat și acum că proiectul legii cu schimbarea subordonării Agenției de recuperare, la fel, a fost, cel puțin această poziție, retras, deși rămâne o altă poziție care, în continuare, este foarte periculoasă pentru această Agenții - și anume, extinderea competențelor. Dacă vă interesează, pot să vă spun că această Agenție, popular vorbind, a fost creată pentru recuperarea miliardului. Noi suntem restanțieri la capitolul creării acestei Agenții de mai mulți ani. Când, în sfârșit, a fost creată, ea a fost plasată pe lângă o instituție independentă, care are garanție de independență, tocmai pentru ca să poată funcționa autonom. Și, ca să se poată concentra asupra ceea ce este important, i-au fost puse în sarcină să se implice pe infracțiuni de corupție și spălare de bani. Când elaboram proiectul acesta cu Agenția de recuperare, am făcut o analiză și am văzut că toate veniturile ilicite care provin din infracțiuni în Republica Moldova, în proporție de 70-90 la sută, provin din infracțiuni de corupție și spălare de bani. Deci, ca și incidență, aceste infracțiuni sunt undeva 25 la sută în comparație cu toate celelalte. În schimb, aceste 25 la sută din infracțiuni generează venituri în proporție de până la 90 la sută care trebuie recuperată. De asta, până când această Agenție se va pune pe picioare ea tot are nevoie de propriile metodologii, instruiri. Nimeni în Republica Moldova, până acum, nu a mai făcut recuperări. Deci, ei sunt primii, sunt pionieri care ar trebui să-și pună la punct regulile, metodologiile ca să știe cum să se miște. Oricum, primele dosare care li se pun în seamă sunt legate de cea mai mare fraudă a secolului pentru Republica Moldova. Vă dați seama că e o sarcină foarte dificilă. Acum, dacă ar mai fi încărcați cu multe alte infracțiuni care le-ar sustrage atenția, ar fi un mare păcat.”

Europa Liberă: Povestea aceasta cu ARBI nu vi se pare că e la fel ca și cea cu butonul roșu, că ziceați, recent, într-un interviu, că în perioada când s-a furat miliardul, CNA a fost lipsit de „butonul roșu”, prin care putea bloca orice sumă de bani din instituțiile bancare. Acum, când ARBI ar putea să înceapă recuperarea miliardului, se încearcă această re-subordonare…

Cristina Țărnă: „Bine, cu re-subordonarea s-au lămurit, au renunțat, ceea ce este bine. Deci, rămâne la CNA. Acum ei au nevoie de mai mulți oameni, pentru că le-au fost dați de trei ori mai puțini oameni decât le-a cerut șeful Agenției.”

Europa Liberă: Nu observați o legitate?

Cristina Țărnă: „Bine, poate până își scriu regulile și așa mai departe decât să stea de trei ori mai mulți oameni să nu știe ce să facă, poate e bine ca o primă perioadă să fie mai puțini, după care să le fie date resurse umane suplimentare. Pe mine mă îngrijorează altceva – dacă se votează proiectul cu competențele extinse, ARBI va trebui să mai facă recuperări, pe lângă corupție și spălare de bani, din infracțiuni precum: avort ilegal, sterilizare, lăsare în primejdie, clonare, acțiuni perverse… Deci, tot felul de chestii care sunt absolut lipsite de sens…”

Europa Liberă: Cine e autorul?

Cristina Țărnă: „Sunt aceeași autori, am impresia, fac parte din același pachet care ținea și de re-subordonare. Deci, s-a cedat poziția referitor la re-subordonare, dar a rămas poziția referitor la extinderea competențelor. După mine, această Agenție ar fi putut s-o lăsăm primii doi ani să se ocupe exact de un singur dosar – cel al miliardului.”

Europa Liberă: Doamnă Țărnă, se încearcă anihilarea acestei Agenții înainte de a începe să acționeze, așa este?

Cristina Țărnă: „Nu vreau să spun da sau nu. Eu știu că e important să fie preîntâmpinate cumva aceste acțiuni care ar putea să fie subversive pentru activitatea Agenției. După care aceste lucruri să servească motiv să se spună că „Vai, dar vedeți că, oricum, nu s-au descurcat”. Păi, dacă îi pui pe umeri mult mai mult decât a putut vreodată cineva să-și asume în Republica Moldova și, la urmă, îi mai pui pe deasupra încă ceva, atunci lucrurile ar putea să nu meargă. În mod normal ar trebui să fie sprijinită această Agenție, să fie create instrumente, să-i fie dați oamenii, să-i fie oferite echipamente, ar trebui să se bucure de tot sprijinul necesar pentru ca să poată să răzbată, ca să putem să ne ridicăm fruntea în fața cetățenilor și apoi și în fața partenerilor de dezvoltare. Îmi spunea cineva recent că această fraudă bancară este o mare năpastă, dar ar putea să însemne și o mare nouă șansă pentru Republica Moldova. Pentru că dacă, printr-o minune, se întâmplă ceva și autoritățile dau dovadă că chiar se pricep, încearcă și pot să recupereze sume importante din această fraudă, atunci ar putea să primească un nou credit de încredere, comparabil cu cel care a existat acum câțiva ani în urmă. Și atunci îmi pare rău că această șansă nu este observată și că această șansă este lăsată să se scurgă printre degete. Să vă dau un exemplu pentru comparație. Olanda recent a creat o Agenție de recuperare, a creat Centrul Național Anticorupție, se numește exact așa, pe lângă unitatea anti-spălare a banilor, căreia i-a pus o agenție de recuperare, pentru că din Olanda s-au furat 80 de milioane euro. Și pentru ca să-i poată aduce înapoi, au investit în acest centru și în această agenție 20 de milioane de euro, i-au creat toate șansele și condițiile ca să poată întoarce banii furați și atunci, făcând o matematică, țara tot ar avea 60 de milioane pe care le-a pierdut. Noi am pierdut un miliard și acum încercăm să înecăm Agenția care ar trebui să se apuce să construiască, cumva, o minune în țara asta.”

Europa Liberă: Și ultima precizare pe care am să vă rog să o faceți - revenind la povestea cu „butonul roșu” și blocarea lui înainte de furtul miliardului. De ce tocmai acum, de ce nu ați spus acest lucru important atunci când CNA era acuzat alături de Banca Națională, a știut, dar a tăcut sau că a participat?

Cristina Țărnă: „Am spus lucrul acesta de câteva ori. A fost indicat lucrul acesta într-un raport oficial, în alte emisiuni, cu alte ocazii. S-a atras atenția de-abia acum. Poate că faptul că sunt din exterior și nu mai sunt din interior îmi dă o altă pondere sau oferă o altă lumină cuvintelor mele. Eu nu știu. Dar, cu siguranță, nu am tăcut.”

Europa Liberă: Dar nu ați spus cine a făcut asta, eu nu pot să cred că nu știți cine

Cristina Țărnă: „Eu nu am văzut documente care să confirme cu siguranță și nu vreau să fac afirmații speculative.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG