Linkuri accesibilitate

Cum vrea Guvernul să oprească „hărțuirea” oamenilor de afaceri


Reprezentanți ai antreprenorilor sprijină inițiativa autorităților, dar propun pedepse mai aspre pentru excesele funcționarilor.

Ministrul Justiţiei a făcut public astăzi proiectul de lege prin care îşi propune să relaxeze controalele din partea organelor de drept în privinţa oamenilor de afaceri. Vladimir Cebotari a anunţat că vor fi operate modificări în special la Codul Penal, în total peste 31 de articole, iar unele încălcări vor fi scutite de pedeapsa penală.


Conceptul reformei a fost prezentat la începutul acestei luni de democratul Sergiu Sîrbu, iar la o distanţă de nici 3 săptămâni iniţiativa legislativă a prins contur. Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, spune că, între altele, se propune ca în cazul infracțiunilor ce prevăd astăzi închisoare de până la cinci ani, agentul economic să fie absolvit de pedeapsa penală dacă a săvârşit pentru prima oară infracţiunea, dacă a înlăturat prejudiciul şi a achitat statului o sumă egală cu valoarea pagubei materiale cauzată:

„Schimbarea care o propune Ministerul Justiţiei este în a retrage dreptul de a constata indicii constituenți ai infracțiunii de la organele de poliţie şi CNA, cu transferul acestui drept către organele de control de stat, aici ne referim la acelaşi Inspectorat de Stat, Agenţie în sănătate publică. În mod practic, agenţii economici nu vor mai fi vizitaţi de poliţie pentru a fi constatate anumite încălcări, însă organele de control, în primul rând, după ce vor constata încălcarea, vor fi obligate să ofere o perioadă pentru remedierea acestor încălcări de către agentul economic.”

O altă prevedere se referă la sechestrarea documentelor şi bunurilor fără de care agentul economic nu îşi poate continua afacerea. Astfel, potrivit proiectului de lege, acestea nu vor mai putea fi ridicate decât pentru o perioadă de maxim trei zile.

În general, ideea relaxării controalelor din partea instituțiilor de drept este văzută cu ochi buni de mediul de afaceri şi în tabăra experţilor. Proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei şi sprijinit de PD, în opinia economistului de la Expert-Grup, Sergiu Gaibu, arată bine pe hârtie, însă este incomplet. Şi asta pentru că simplifică procedurile de sancționare a oamenilor de afaceri şi nicidecum nu revizuiește acţiunile care astăzi sunt considerate crime. Expertul Sergiu Gaibu aduce şi un exemplu:

„Deja de ceva timp lucrez şi evaluez fenomenul spălării banilor şi a actelor normative care reglementează subiectul respectiv. În Republica Moldova, spre deosebire de directiva europeană, în baza Codului Penal este posibil să fie incriminate anumite acţiuni care, din perspectiva directivei europene, nu reprezintă spălare de bani. Deci, anumite acţiuni sau greşeli, erori, neconformări cu mult mai lejere pot fi calificate drept spălare de bani şi cel puţin pot fi iniţiate investigaţii penale care duc la hărţuirea agenţilor economici, de facto, absolut nejustificat. Deci, noţiunile trebuie să fie foarte exacte, astfel încât funcţionarul să nu le poată reinterpreta. Din păcate, acest subiect practic a fost trecut cu vederea de acest proiect de lege.”

Chiar dacă antreprenorii sprijină inițiativele menite să amelioreze condiţiile pentru dezvoltarea businessului, ei cred că doar relaxarea controalelor, fără responsabilizarea inspectorilor care îşi depăşesc atribuţiile, nu va îmbunătăţi mediul de afaceri. Această opinie este împărtășită şi de președintele Asociaţiei micului business din Moldova, Eugen Roşcovan,

„În orice stat normal trebuie să existe controale, fiindcă sunt reglementări. Altă chestie este că de multe ori aceste controale se transformă în nişte condiţii când omul de afaceri este pus în situaţia să plătească pentru o desfăşurare normală a afacerii sale, ceea ce nu este normal. Mai trebuie desigur de lucrat cu cei care au împuternicirea de a controla, mai trebuie să poarte şi ei anumite responsabilități pentru excese.”

De astăzi şi până pe 10 noiembrie proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei este propus spre dezbatere publică. Experţii cu care am stat de vorbă spun că felul în care va arăta norma legală în variantă finală şi modul în care se va ţine cont de sugestiile societăţii civile va reflecta cel mai elocvent buna intenţie a guvernanţilor şi dorinţa acestora de a îmbunătăţi cu adevărat mediul de afaceri.

XS
SM
MD
LG