Membră a proaspăt createi comisii mixte moldo-ucrainene pentru protecţia râului Nistru, profesorul Elena Zubcov a fost recent invitata unui forum pe probleme energetice şi ecologice organizat de Ucraina la Novodnestrovsk. Elena Zubcov mai este şefa laboratorului Institutului Zoologic al Academiei de Ştiinţe de la Chişinău şi un oponent al planurilor ucrainene de construcţie a încă şase hidrocentrale pe Nistru. Într-un interviu la Europa Liberă, cercetătoarea ne-a explicat pe ce se bazează reticenţa sa faţă de proiect.
Elena Zubcov: „Noi avem un râu, un fluviu care se numește Nistru. Și se înțelege că construcția pe acest râu în șase stații de acumulare, a încă șase lacuri, în afară de aceea că continuă lărgirea stației de acumulare prin pompare, prin care Ucraina trebuie să ridice apa în lacul acesta de tampon la șapte metri și încă construcția altor șase – cum credeți, câtă apă poți să iei dintr-o cratiță? Adică asta va duce la aceea că noi nu vom avea deloc apă în Nistru.
Asta cunoaște nu numai comunitatea din Moldova, dar și comunitatea din Ucraina și acum hidroenergeticienii au creat câteva asociații, adică organizații neguvernamentale, asociații hidroenergetice, și acum ei organizează întâlniri cu populația ucraineană. Data trecută, când ne-au invitat și pe noi la Dnestrovsk, a fost o reclamă cât e de importantă construcția acestor centrale, stații de acumulare prin pompare, care nu poate să afecteze Moldova nicicum. Înțelegeți? A fost o reclamă destul de bine gândită, au venit zeci de redacții de televiziune, au fost vreo 20 de comentatori acolo, tot s-a filmat. La prima parte a ședinței, când s-a spus cât e de bine, au fost toți, în a doua parte a ședinței forumului au venit ecologiști care au spus: „Oameni buni, asta nu-i așa!” și a fost o singură cameră.”
Europa Liberă: Deci, dumneavoastră vreți să spuneți că partea ucraineană, deși este conștientă de dauna pe care le-ar putea aduce aceste planuri, continuă să facă demersuri pentru a-și realiza intențiile?
Elena Zubcov: „Ei nu fac demersuri, ei pun la cunoștință lucrurile astea. Deja despre cele șase stațiuni au făcut niște rapoarte de fezabilitate sau, mai bine-spus, niște informații privind influența hidrocentralelor în lume și cum ar afecta. La care toți savanții aceia scriu că trebuie de monitorizat, că sunt zone periculoase și nu se știe ce o să fie cu apa aceea care o să se ducă, că pierderi de apă, că distrugerea ecosistemului fluviului. Asta se știe. Au făcut vreo 9 sau 11 instituții ale Academiei ucrainene, în noiembrie. Rapoartele astea sunt pe internet, se poate de văzut. Instituțiile sunt bugetare, li s-au dat comanda să facă o analiză preliminară.”
Protest ecologist la Chişinău: „Salvaţi râul Nistru!”
Europa Liberă: Doamnă Zubcov, câteva săptămâni în urmă, prim-ministrul Pavel Filip, după o întâlnire, după o vizită la Kiev și o întâlnire cu omologul său de acolo, a spus la Chișinău că se speculează mult, dar toate sunt speculații și faptul că Kievul a ratificat acordul de la Roma dă garanția că, fără un studiu de impact favorabil, fără voia Republicii Moldova, Ucraina nu va putea construi acele hidrocentrale. Cum priviți aceste asigurări?
Elena Zubcov: „Ucraina se uită la Moldova ca sora cea mai mică care trebuie să îndeplinească ceea ce spune cea mai mare. Eu îl înțeleg foarte bine pe domnul prim-ministru din cauză faptului că noi depindem din multe puncte de vedere de Ucraina. Dar, vă spun sincer, este un preț extrem de mare. Dacă proiectul acesta care este legat de GEFF, e legat cu salvarea râului, dar face platforma pentru reclama hidroenergeticii, atunci, nu știu cum să vă spun… Eu înțeleg că, nu cred că numai domnul Filip trebuie să se ocupe cu asta, trebuie să fie o echipă puternică. Da, este contractul acela și ei acum l-au ratificat nu pentru aceea că el ne salvează, el trebuia să fie ratificat cinci ani în urmă.”
Europa Liberă: La ce vă referiți? La acordul în baza căruia s-a creat această comisie?
Elena Zubcov: „Da, da, acordul acesta pe care l-a ratificat Moldova în 2013, dar ei l-au ratificat în 2017. Moldova l-a ratificat deodată după ce, în noiembrie 2012, a fost semnat la Roma și Moldova, la începutul anului 2013 l-a ratificat. Și după aceea a fost din partea Moldovei scrise o sumedenie de scrisori, și organizații neguvernamentale, și științifice, și prin linia diplomatică, și ei l-au ratificat acum, din cauza aceea că dacă nu dăm pământul acela pe care ei îl vor să-l ia de la noi în arendă ei nu pot să ridice nivelul apei în lacul acesta de liniște sau de tampon la șapte metri. Dar lor le trebuie lucrul acesta din cauza că altfel nu vor putea să lucreze toate turbinele astea de la stația asta de acumulare prin pompare. Acum lucrează permanent două generatoare care folosesc fiecare câte 270 de metri cubi pe secundă, dar ei 130 de metri cubi pe secundă, mai jos de baraj spun că nu pot să ne dea. Pentru asta trebuie să monitorizăm și să facem ceva.
Ei știu că cineva o să fie inundat, se vor distruge zonele astea de protecție. Nu-i interesează asta...
În toată lumea se știe că orice baraj diminuează cantitatea apei mai jos de baraj. Știți cum? Când au început să construiască stația asta au spus că nu este un calcul al impactului, dar nu au oprit construcția. Așa și acum: din cauza aceea că stația vor să le construiască acolo unde sunt niște zone extraordinar de importante și pentru Ucraina, și acolo populația nu vrea. Ei știu că cineva o să fie inundat, se vor distruge zonele astea de protecție și așa mai departe. Nu-i interesează asta pe ei. Chiar și persoana care a fost din Moldova a spus că în Moldova se vorbesc niște mituri despre faptul că nu o să avem apă. Acum m-am convins că aveți o statură de ultimă oră din lume, și înseamnă că noi o să avem apă. Dar domnul acela nu se gândește la faptul că în apa aceea se vântură, de câte ori se vântură ea prin țevile alea și vine încoace la noi.”
Europa Liberă: Dar cum dumneavoastră ați califica dauna pe care o aduce râului Nistru hidrocentrală existentă?
Elena Zubcov: „Și acum o să ne afecteze. Acolo a fost o persoană din Portugalia care a demonstrat cum arată acordurile între două țări, între Portugalia și Spania. O țară are multă apă și a construit foarte multe baraje energetice, dar Portugalia are puțin și au construit pe teritoriul lor un baraj, special au făcut un lac de acumulare, pentru ca ceilalți, altă țară, să aibă spațiu de irigare vara. Și ei acumulează apa asta, dar nu numai pentru sine, dar au făcut și pentru sora vecină, cum eu spun. Înțelegeți? Și acolo regulile de debitul de apă dintr-un baraj în altul reglează ambele țări. La noi, avem un baraj și noi cerem atunci când debitul e jos să ne dea cel puțin 130 de metri cubi, asta nu înseamnă că permanent, dar să ne dea nu mai puțin de 130. Că 100 e nivelul acela sanitar. Sanitar înseamnă că e pentru o durată de timp scurtă, adică câteva zile poate să fie 100. Dar pentru ca să fie apă potabilă, nouă ne trebuie 130 de metri cubi și ei nu vor să garanteze lucrul acesta. De atâta că ei știu că dacă mai construiesc încă barajul, lacurile celea trebuie umplute. Mult mai mari decât lacul de la Dubăsari.”
Europa Liberă: Doamna Zubcov, ați pomenit relațiile similare între Spania și Portugalia, dar e și acolo o normă europeană. De ce credeți că, în cazul acesta, normele europene despre care vorbesc ucrainenii și, iată, și autoritățile de la Chișinău, nu vor funcționa exact la fel?
Elena Zubcov: „Organizațiile neguvernamentale și persoane multe, de stat, s-au întâlnit cu domnul Michalkov, care a primit adică informația asta. Și el a pus întrebarea asta pe masă, el a discutat despre asta și cu guvernanții noștri, și cu guvernanții din Ucraina. Și ei trebuie să se asigure cu ceva, înțelegeți? Ei nu pot așa, la drept vorbind, dacă ar fi europeni, pe dânșii i-ar pune la loc. Eu mă gândesc. Dar credeți că pe noi mâine ne iau în membrii Europei? Eu nu știu de ce, în ultimul timp eu nu prea cred în asta.”
Europa Liberă: Deci, dumneavoastră nu aveți siguranță că va funcționa același principiu?
Este lege care nu permite din orice râu să iei mai mult de jumătate de apă. Debitul la Naslavcea a fost 240-280, în mediu 260. Și 130 nu are nimeni dreptul să nu ne ia, de sus...
Elena Zubcov: „El deja nu funcționează. Ei deja nu ne dau volumul acela pe care trebuie să-l dea. Este lege care nu permite din orice râu să iei mai mult de jumătate de apă. Debitul la Naslavcea a fost 240-280 în mediu 260. Și 130 nu are nimeni dreptul să nu ne ia, de sus. Eu înțeleg că se formează debitul apei pe teritoriul lor, dar e râul transfrontalier. Unele persoane din echipa aceea care deja nu se mai luptă cu dânșii, dar măcar se lupta, a spus că așa: „Dar unde-i scris că trebuie să primiți 130?. Iaca, vedeți, anul acesta ne-au dat primăvara apă”. Nu ei ne-au dat, ne-au dat zăpada aceea care a fost în martie și ne-au dat ca anul acesta să fie apă multă, așa eu mă gândesc. Solul e îmbibat bine cu apă și mă gândesc că zăpezile astea pe care le-am avut noi iarna asta nu pot să ne ducă la perioada aceea de secetă. Dar anume vara, că ei lucrează atunci, și apa aceea se evaporă la temperaturi mari.”
Europa Liberă: Da, anul trecut ce debit ne asigura partea ucraineană?
Elena Zubcov: „100-120.”
Europa Liberă: Un debit dăunător.
Elena Zubcov: „Din două săptămâni în care ne-au promis primăvara că vor fi 400, două zile au fost 400, trei zile au fost 300 și ceva, după aceea au trecut la 150.”
Europa Liberă: Un debit insuficient afirmați dumneavoastră.
Elena Zubcov: „ Peștele numai a vrut să se ridice în sus, a depus icrele și a rămas pe mal. Noi de-acum nici nu vorbim în acord despre diversitatea fluviului Nistru. Deja nici nu mai e nimic. În acordul acesta pe care noi îl semnăm, de fapt, a rămas un singur punct, trebuie să ne dea 130 pentru aceea ca să ne dea în arendă pământul, sau nu știu cum.”
Europa Liberă: Dar de ce nu vorbiți de diversitate…
Elena Zubcov: „De atâta să s-a redus, de când acordul acesta se discută. Atunci era și diversitatea, și fauna, și popularea cu pești, dar acum deja nu discutăm despre asta, de atâta că acordul acela care a fost în 2013 până în 2016 nu s-a discutat deloc și după aceea au spus. „Uitați despre dânsul și luăm forma aceea pe care ne-au dat-o ultima ucrainenii. Așa a fost.”
Europa Liberă: Am înțeles. Doamna Zubcov, tot câteva săptămâni în urmă, la revenirea domnului Filip din Ucraina a fost creată o comisie moldo-ucraineană care va trebui să se așeze la aceeași masă și să discute despre râul Nistru. Dumneavoastră veți face parte din această comisie?
Elena Zubcov: „Eu sunt membru în această comisie.”
Europa Liberă: Cum ați defini sarcina pe care o vedeți dumneavoastră a acestei comisii?
Ei nu arată că toate orașele din partea lor nu au stație de epurare, și sunt orașe industriale. Sunt trei depozite extrem de periculoase...
Elena Zubcov: „Comisia asta nu are dreptul să ia decizii. Comisia asta poate numai să dea niște sfaturi pentru organele de decizie. Asta e ca o organizație obștească. Dar ar trebui să fie acolo mai multe persoane, administrația locală. Nu știu, eu nu m-am ocupat cu crearea comisiei, vă spun sincer. Dar în toată lumea comisiile astea sunt comisiile celea care dau informații pentru populație, informație pentru decizie, organele decizionale privitor la care probleme sunt în bazinele râului – ecologice, economice, sociale. Adică, aici ar trebui ca lumea să nu înțeleagă că iaca mâine o să se ducă Zubcov și încă nu știu cine din comisia asta și o să rezolve problema. Dacă ea nu se rezolvă la nivelul comisiei interguvernamentale, unde sunt membrii guvernului care au dreptul să-i primească decizii și să facă hotărâri, să semneze procesele verbale, aici o să fie așa cum știți, asta din cauza ceea că Europa deja știe despre asta. V-am spus că s-au implicat persoanele europene și au spus că nu se ascultă vocea poporului, a organizațiilor neguvernamentale, a celor din știință.”
Europa Liberă: Există totuși vreo garanție că un eventual verdict negativ al Comisiei privind construcția celor șase hidrocentrale va fi luat în calcul de guvernanți?
Elena Zubcov: „Eu nu sunt sigură. De ce? Pentru că la prima întâlnire care a fost aici, în echipa din Ucraina mai mult de jumătate sunt hidroenergeticieni.”
Europa Liberă: Și nu ar trebui să fie așa?
Elena Zubcov: „Sigur că nu.”
Europa Liberă: Premierii celor două state au făcut apel la Comisia Europeană să-i sprijine financiar pentru un studiu de impact al acestor proiecte. Lucrurile deocamdată nu s-au mișcat. Aveți siguranța că se vor mișca? Și în general ce credeți despre perspectivele acestui studiu?
Elena Zubcov: „Experții străini vor veni și vor spune că există experiența cutare și cutare și că trebuie să găsim limbaj comun. Primul-ministru de la noi a spus că se implementează proiectul GEF, care însă nu are ca scop monitorizarea, ci doar negocieri în jurul râului Nistru. S-a terminat prima parte de proiect GEF, tot moldo-ucrainean. Acolo s-a spus că monitorizarea trebuie să se facă în baza datelor care sunt publicate sau sunt în documente oficiale.
Ei au făcut excursii în jurul lacului de acumulare, a lacului nou-construit, dar nu i-au dus la baraj la Naslavcea să arate ce este mai jos de baraj, chiar dacă acum este apă în Nistru. Este perioada de așa-numit debit ecologic, pentru înmulțirea peștilor, care trebuie să dureze o lună – o lună și jumătate.”
Europa Liberă: Deci nu aveți mari speranțe că va fi un studiu de impact mai întâi realizat și, doi, nu aveți speranțe că acest studiu de impact va fi obiectiv?
Elena Zubcov: „Fix așa a fost pusă problema înainte de a restabili stația de acumulare prin pompare. Tot așa, a fost proiect de monitorizare, dar ei nu au monitorizat nimic. Au fost proiectele Dnestr-1, Dnestr-2 și Dnestr-3. În primul au scris materiale din anii 80. În al doilea a insistat partea moldovenească să fie validarea metodelor de apreciere a calității, unde a participat și Odesa, și Moldova. Și Odesa deja nu spune că noi poluăm apa cu fecalii. A rămas Soroca despre care se spune. Acum când noi vorbim de Nistru ei ne trimit la râulețul asta mic, Ialpug, și ne trimit la Soroca, ca poluanți. Ei nu arată că toate orașele din partea lor nu au stație de epurare, și sunt orașe industriale. Sunt trei depozite extrem de periculoase. Și ei știu lucrul acesta, dar nu spun nimic. Eu am vrut să iau niște probe acolo și când am văzut că s-a apropiat o mașină cu polițiști am spus că m-am oprit că mi s-a făcut rău.”
Europa Liberă: E ca un fel de conspirație în jurul acestei probleme… Ce e de făcut?
Elena Zubcov: „Trebuie și la noi radioul și televiziunea să arate că nu se poate de făcut așa ceva, populația să se ridice și să spună: „Oameni buni, noi am rămas fără una, fără alta, dar măcar apă să avem!””
Europa Liberă: Și autoritățile ce ar trebui să facă?
Elena Zubcov: „Eu cred că Moldova trebuie să ceară ferm să i se respecte necesitățile. Moldova nu poate să facă cadouri. Am dăruit barajul, mai dăruim încă ceva și vom obține aplauze din partea Ucrainei.”
