Linkuri accesibilitate

Guvernul german va aloca două milioane de euro pentru 24 de localități din regiunea Dubăsari-Criuleni, aflate atât sub administrația Chișinăului, cât si controlate de regimul de la Tiraspol.

Guvernul Germaniei, prin intermediul Agenţiei pentru cooperare internațională (GIZ), încearcă de mai mulţi ani să reabiliteze sistemele de canalizare din oraşele Criuleni şi Dubăsari; staţia de epurare de la Dubăsari şi conducta ce transportă apele menajere uzate de pe malul drept al Nistrului pe cel stâng. Din perioada sovietică această infrastructură nu a fost reparată, iar în prezent poluează râul din ambele părţi. Mai multe detalii despre cum experţi germani i-au adus la o masă comună pe primarii din 24 localităţi afectate are corespondenta Europei Libere.

În perioada sovietică stația de epurare a apelor uzate din oraşul Dubăsari prelua debitul de dejecții din mai multe localități, inclusiv din Criuleni, orășel situat pe malul drept al Nistrului. După conflictul militar din 1992, administrația controlată de regimul separatist mai întâi a încercat să oprească preluarea apelor reziduale de pe malul opus, după care, în cele din urmă, a pretins majorări substanțiale de tarife.

La distanță de ani, stația de epurare de la Dubăsari aruncă apele uzate în Nistru după un proces simplist de sedimentare, fără niciun fel de tratare chimică sau biologică.

Pe celălalt mal, la Criuleni, țeava care transportă apele menajere, pe o distanță de zece kilometri, se află chiar pe malul râului şi are multiple defecțiuni, spune primarul orașului Criuleni, Dumitru Simion.

„Rupere anul acesta de-acum avut vreo trei, până am reparat scurgerile au fost în Nistru. Noi n-avem acces la stația de epurare ca să ne ducem să verificăm ajung impuritățile pe care le pompăm noi acolo ori se duc toate în apa Nistrului. Toţi cunosc problema şi nu de azi, de demult”.

Ecologiştii au semnalat această problemă mai demult, iar oficialii preferă s-o ascundă sub preş ca să nu se dea de gol în faţa părții ucrainene care contribuie şi ea la poluarea răului şi la adresa căreia Chișinăul a formulat anterior reproşuri. S-a implicat în schimb guvernul Germaniei, prin intermediul Agenţiei pentru cooperare internațională (GIZ).

În urma unui studiu de fezabilitate realizat anul trecut, executivul de la Berlin a decis să aloce două milioane de euro pentru 24 de localități din regiunea Dubăsari-Criuleni, aflate atât sub administrația Chișinăului, cât si controlate de regimul de la Tiraspol. Prima etapă a proiectului presupune intervenții de urgență, plus adoptarea strategiilor în fiecare sat ori oraș prin care problema canalizării să devină prioritate, iar primăriile să conștientizeze cât de necesar este această infrastructură, în special pe malul râului. Agenţia germană pentru cooperare internațională a împărțit tot lotul în 57 de proiectele investiționale şi intenționează să atragă şi alţi co-finanţatori, iar la sfârșit vrea să obţină un cluster sau mai mulţi operatori regionali care să gestioneze rețelele de apă şi canalizare.

O primă staţie de epurare împreună cu reţeaua de canalizare din satul Ustia, aflat la gura râului Răut, prinde contur, după ce UE şi-a arătat disponibilitatea de a investi circa un milion de euro, spune Mircea Ursu, responsabilul de proiect din cadrul GIZ Moldova.

L-am întrebat pe Mircea Ursu cum reuşeşte Agenţia germană pentru cooperare internațională să-i adună la o masă comună pe primari de pe ambele maluri ale Nistrului, indiferent sub ce administrație se află.

„Dacă nu se face politică, dacă se face treabă, ei sunt deschiși să coopereze cu noi. Problemele stringente ecologice care sunt pe partea stânga Nistrului pe ei tot îi îngrijorează tot aşa cum ne îngrijorează şi pe noi, cei din partea dreaptă a Nistrului, [mai cu seamă] problema pe care o au ei în orașul Dubăsari, şi anume staţia de epurare care este absolut ineficientă, absolut distrusă. Mai la vale, la Vadul lui Vodă, se află la stația de captare pentru orașul Chișinău. Râul Nistru îşi pierde din an în an capacitatea de auto-curăţare. În special vara adâncimea lui descrește şi volumul de apă, căldura care este îi scade capacitatea lui de curățare”.

Vedre a Nistrului la Rezina
Vedre a Nistrului la Rezina

Cum s-a ajuns ca primarii acestor localități să-şi pună speranțe doar în investitorii străini? În primul rând, pentru că administrațiile locale nu au bani pentru investiții, impozitele locale colectate sunt infime, se scuză edilul de la Criuleni, Dumitru Simion.

„Primăriile niciodată din surse proprii n-o să construiască şi n-o să reabiliteze nici apeducte, nici canalizări, nici staţii de epurare, fiindcă nu dispun de surse. Acele impozite locale care se acumulează la primărie asta e foarte puţin, imposibil de a mai construi ceva, nemaivorbind de obiecte care coste milioane de lei, noi un trotuar nu putem să-l reparăm că nu avem surse”.

Pe de altă parte, este vorba de o nepăsare atât la nivel individual, cât şi colectiv, constată cercetătoarea științifică Elena Zubcov. Oamenii nu conștientizează că apa menajeră ce se scurge în puţurile individuale din curte mâine va ajunge în fântână de după gard. De asemenea, Elena Zubcov admite că banii alocaţi din fondul ecologic nu au fost folosiți rațional. Astfel s-ar explica de ce în cazul de la Criuleni, unde statul a investit circa 30 de milioane de lei, echipamentul procurat stă şi ruginește în depozit, situație dezvăluita de Centrul de Investigaţii Jurnalistice.

XS
SM
MD
LG