Linkuri accesibilitate

Economia moldoveană în creştere, dar rămâne vulnerabilă la şocurile externe


Expertul Băncii Mondiale Marcel Chistruga constată că alegerile parlamentare din 2019 vor determina o expansiune a cheltuielilor publice, cel puţin, pe termen scurt.

Banca Mondială prognozează o creştere „solidă” a economiei moldovene, în medie cu 4 procente, în următorii doi ani. Acesta creştere se va datora majorării remitenţelor, dar şi a consumului pe fundalul majorării salariilor. Totuşi, creşterea economică, bazată pe consum, rămâne nesustenabilă, motiv din care experţii Băncii Mondiale recomandă autorităţilor moldovene să facă reforme structurale profunde.

Economia moldoveană în creştere, dar rămâne vulnerabilă la şocurile externe
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:42 0:00
Link direct


Banca Mondială şi-a revizuit cu un punct rata de creştere a economiei moldovene în acest an, de la 3,8%, cât prognoza anterior, la 4,8%. Economia s-a fortificat puternic, mai cu seamă în trimestru al doilea al anului, depăşind 5 la sută, a menţionat expertul Băncii Mondiale Marcel Chistruga. El a enumerat factorii ce au determinat acest salt al economiei:

Marcel Chistruga
Marcel Chistruga

„Este determinat de creşterea consumului privat şi a formării de capital. Dacă vorbim de consum, acesta având la bază creşterea puternică a remiterilor şi salariilor. Salariile au crescut în prima parte a anului, în termeni reali, cu 1,5 la sută. E o cifră importantă. Pe fundalul unei inflaţii mai reduse, consumul a crescut cu 3,8 la sută în prima parte a anului. Un factor pozitiv e creşterea formării brute de capital. Avem o creştere de 7,2 la sută. Factorul persistent sunt stocurile care au contribuit cam cu jumătate din contribuţia totală a formării de capital la creşterea economică.”

Expertul mai constată că alegerile parlamentare din 2019 vor determina o expansiune a cheltuielilor publice, cel puţin, pe termen scurt.

„Iar pe termen mediu considerăm că încrederea mai mare, mai sporită a consumatorilor şi a mediului de afaceri, şi o normalizare continuă, deşi lentă în sectorul financiar, vor fi practic motorii creşterii economice. Până în 2020 ritmul creşterii se va modera până la 3,5 la sută.”

Deşi cheltuielile bugetare în perioada pre-electorală vor creşte, veniturilor vor scădea din cauza recentei reforme fiscale, spune Marcel Chistruga. Prin urmare, deficitul fiscal va rămâne sub nivelul planificat de 2,5% din PIB: „Acest lucru va duce la o creştere cu puţin sub 3 la sută din PIB a deficitului în anul 2019 şi se va modera puţin după alegeri.”

Expertul a mai meţionat că perspectivele economice pot fi afectate de riscuri mai înalte decât se anticipa. Unul ar fi de natură politică:

Odată cu apropierea alegerilor şi cu această incertitudine politică şi polarizare politică sunt afectate investiţiile străine, dar şi cele interne...

„Odată cu apropierea alegerilor şi cu această incertitudine politică şi polarizarea politică care continuă sunt afectate investiţiile străine, dar şi cele interne. Aceste investiţii sunt foarte importante pentru creşterea productivităţii şi competitivităţii exporturilor. R. Moldova rămâne în continuare vulnerabilă la şocurile externe.”

Un alt risc, mai eminent poate, sunt recenta reformă fiscală şi amnistie de capital, constată Marcel Chistruga.

„Acestea vor putea afecta negativ veniturile publice. Mai mult ca atât, acest lucru ar putea să aibă influenţe şi asupra asistenţei financiare pe care o primeşte R. Moldova şi acest lucru poate să se materializeze în cazul în care nu vor fi luate careva măsuri.”

Reforma fiscală a intrat în vigoare acum o lună şi prevede introducerea unei cote unice de 12 la sută a impozitului pe venit, precum şi reducerea de la 23% la 18% a contribuţiei de asigurări sociale achitată de angajator. Guvernarea a spus că aceasta va contribui la stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate.

Recent directoarea Băncii Mondiale pentru R. Moldova, Anna Akahalkatsi, spunea într-un interviu că tranziţia spre impozitarea veniturilor la cotă unică se poate solda cu venituri bugetare mai mici. „Volumul redus al veniturilor înseamnă mai puţine drumuri, mai puţine şcoli reabilitate, mai puţin sprijin social – şi lista poate continua”.

Cu referire la amnistia fiscală ea a spus că aceasta creează o lacună în sistem şi îl face vulnerabil la influxul de fonduri ilicite în sistemul financiar. „Momentul amnistierii nu este oportun, ţinând cont de faptul că în Moldova încă sunt în faza de consolidare mecanismele şi instituţiile de control după aşa-numitul „landromat” şi fraudă bancară”.

Banca Mondială a cerut autorităţilor să renunţe la controversatul pachet fiscal.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG